5,016 matches
-
nr. 1442 din 12 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Pe umeri de cuvinte blânde cad fulgii clipei ce îți țes povestea. Dragostea mea să te inunde, din patru vânturi să-ți aducă vestea. În două inimi, niciodată, de se iubesc, amurgul nu coboară... De roua dimineții dată, cerneala vieții curge-n călimară... În albă răscruce de rânduri, stă timpul ascuns în silaba vieții pitită dibace-ntre gânduri, vers dulce-n alba carte-a tinereții. Când noaptea desculță coboară timpul ne-ntinde
ÎNFRIGURARE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382039_a_383368]
-
cu sfială au început dansul. - Acum observ și eu. Copacii se țin de mână, s-au logodit deasupra capetelor noastre. - Au făcut o boltă de lumină și culoare, un tunel al iubirii, o sală de dans pentru vrăbiuțele gonite de amurg să se adăpostească. - Dansezi? - Da. Cei doi tineri au început să danseze acompaniați de cântecul vrăbiuțelor minute bune. Se priveau în ochi și alunecau pe sub podul fantastic al arborilor. - Ești fermecătoare! - Probabil frumusețea naturii a contribuit la farmecul ce mi
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
în: Ediția nr. 2027 din 19 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Păstrez surâsul tău pe un catarg, Dintr-un ocean de bruscă amintire Și printre valuri ce de noi se sparg, Măi risipesc arar căte-o privire. Sub frunzele lovite de amurg, Pământul rece se îmbrățișează Cu iarba ofilita. Norii curg - De noi, cumva, nici nu-i interesează Și ne îndepărtăm cu frământare Spre zariști diferite, prea opuse, Nepăsătoare de o-nveșmântare Pentru esențele din noi distruse. Aleile-mi primesc conturul șters, Pierdut
NEMURIRE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382083_a_383412]
-
Acasa > Poezie > Delectare > IUBESC Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 2017 din 09 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Iubesc Cunună de vise împletește iubirea, În clinchet de înger plutește-n amurg. De doru-ți se-ngână în zbor alb privirea. Și sufletu-mi cere mereu să te ascult. Las totul în urmă și ani și dorințe, Speranțele toate la piept le țin strâns... Iubirea de semeni mereu mă constrânge, Având credința împlinirii
IUBESC de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382108_a_383437]
-
mine lung se zbat Tristețile lumii. Când liniști curg din bolți Și stele-n cer se sting, Prin asprele singurătăți Auzi cum te chem și te plâng? Când frunza cântă-n ramuri, Pădurea-n deal visând, Mă vezi tu în amurguri Prin gânduri pribegind? Mă mai auzi, iubire, Și mă mai vezi tu oare Strigând a nemurire În cruda depărtare? Referință Bibliografică: Mă mai auzi mă mai vezi? / Nina Dragu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2277, Anul VII, 26 martie
MĂ MAI AUZI MĂ MAI VEZI? de NINA DRAGU în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380382_a_381711]
-
cămașa iubirii și ție ți-o-ntind în speranța s-o iei. Nu vezi cum izvoarele curg spre inima ta ca spre-o mare, că-ncep, ca un nou demiurg, din dor cenușiu să fac soare și zori răcoroși din amurg? Nu simți caii mei alergând cu patimi arzând în copite, în timp ce în dorul flămând de tine, îngrop dinamite și-aștept să le văd explodând? Anatol Covali Referință Bibliografică: Întrebări / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1844, Anul VI
ÎNTREBÃRI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380413_a_381742]
-
frumoasă primăvară,Să fii zâna din povești;Calde zâmbete primești!Gabriela Gențiana GROZACluj-Napoca - Tinca, Bihor 8 Martie 2013... XVII. GABRIELA GENȚIANA GROZA - HAIKU, de Gențiana Groza, publicat în Ediția nr. 707 din 07 decembrie 2012. (I) Zbor de pescăruși- în amurg pe faleză nici urme de pași Cules de gutui- primul an fără mama plecată de-aici Lungi șiruri de ciori tăind cale prin burniță zboară niciunde Leandrul bunicii- lumina fulgerului foarte aproape După furtună printre crinii în floare singur motanul
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
în floare singur motanul Miez de Cireșar- pe turla bisericii poposind îngeri Cântec de greier captiv într-o lacrimă- taina unei nopți (II) O crizantemă în cerdacul verii vestește toamna Bruma toamnei pictează ... Citește mai mult (I)Zbor de pescăruși-în amurg pe falezănici urme de pașiCules de gutui-primul an fără mamaplecată de-aiciLungi șiruri de ciorităind cale prin burnițăzboară niciundeLeandrul bunicii-lumina fulgeruluifoarte aproapeDupă furtunăprintre crinii în floaresingur motanulMiez de Cireșar-pe turla bisericii poposind îngeriCântec de greiercaptiv într-o lacrimă-taina unei nopți
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
noiembrie 2012. Demult am dorit să străbat locurile unde s-a născut Iisus, a crescut, a făcut minuni, a pătimit, s-a îngropat, a înviat și s-a urcat la ceruri. Clipa fericită a sosit în viața mea acum, în amurgul vieții. Am fost cu atât mai mulțumită cu cât am plecat cu soțul meu cu care sunt împreună de 48 de ani. Slăvit să fie Domnul că ne-a ocrotit până în acest ceas, ca să ne bucurăm în același timp de
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
mai mult Demult am dorit să străbat locurile unde s-a născut Iisus, a crescut, a făcut minuni, a pătimit, s-a îngropat, a înviat și s-a urcat la ceruri. Clipa fericită a sosit în viața mea acum, în amurgul vieții. Am fost cu atât mai mulțumită cu cât am plecat cu soțul meu cu care sunt împreună de 48 de ani. Slăvit să fie Domnul că ne-a ocrotit până în acest ceas, ca să ne bucurăm în același timp de
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
pereche nebună cu dansatoarele depărtării... bezmetice izme! tu n-ai putut să-ți zmulgi iubirea din cleștii pământului. nu știu iubite, când te-ai desprins și unde, eu am rămas să-ți cristalizez absența. am să te reconstruiesc într-un amurg potolit, formă a iubirii din mine. încerc să-mi împletesc gândurile în gândurile tale cu o clipă, clipa aceea prinsă la convergența dintre două lumi, în spațial acela, am rămas doar eu; peste mine tremură chipul tău întreg. poate nici
PLÂNSUL PĂSĂRILOR de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380501_a_381830]
-
doresc tăcerea. Deși luni de zile-au trecut De când, în secret, am rupt logodna mea cu marea, Cărarea iar mă cheamă să-nvăț pașii uitați... Știați de-atâta vreme cum merg prin umbre dese Culese cu-ndârjire, în șoaptă, la amurg! Dar încă știu cum curg sub pleoape și fericiri și vise Și interzise zboruri ce nu-și doresc căderea. Deși pe alte-alei, parcă-mpietrit am stat Încă nu am uitat să mă nasc din nou Într-un nou ecou de
ÎNCĂ NU AM UITAT... de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380504_a_381833]
-
pleca-n curând! când Marți leșină-n brațele lui Miercuri înseamnă vești - dar nu cobit de sfânt m-au consolat în aer elfii stranii mă-ndură la hotarul cu dragoni: am ascultat - eu surdul - grav litanii m-am înfrățit cu-amurguri de eoni mă iartă - doamnă - și mă părăsește miracole se cern din Norduri crude suntem mai singuri decât biete iude nimic în soartă nu deosebește ...un inorog se smârcâie-n fereastră dar i-am văzut de mult rotirea vastă... ALTARUL
ALTARUL DIN PĂDURE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380522_a_381851]
-
-mi erau livezile toate Cu mere roșii pe aripi purtate Zboruri înalte necoapte iubiri A fost o vreme când ploile luminii îmi fântâneau în ochi noaptea îngenunchea supusă lupoaicei albe risipei date azi sub ochiul timpului clipind spre iarnă dor amurgurile de prea plin aduceri aminte colindă nostalgic la poarta zorilor închisă Tantal mă cheamă spre limanul umbrelor însetate încă de seva dulce amară a lumii azi să rămân în ramul toamnei aș vrea lupoaică albă până în clipă acea definitivă când
LUPOAICĂ ALBĂ RISIPEI DATE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380528_a_381857]
-
desface inima-n amare primăveri înșelătoare liniștite ape își poartă tumultu-n adâncuri coborâm pe un drum întunecat și totuși în suflet răsună fântâni nesecate dorințe totul încape aici înăuntru, lasă-mă să-mi scald tristețea în tristețea ta la capătul amurgului să răsărim într-un zâmbet cu disperarea sortită de lacrima uitării să adunăm din clipele rămase bucurie Referință Bibliografică: Și totuși / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1976, Anul VI, 29 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
ŞI TOTUŞI de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380535_a_381864]
-
ei nu mai trăiau aici, erau doar în ea, doar acolo le mai putea învia și retrăi. Întoarse capul să mai privească odată casă, pe prag stătea față cu ochii de chihlimbar, zâmbea privirea ei părea că se contopește cu amurgul și casă cobora ușor în pământ. Pentru ea în straiele satului nu se mai țeseau anotimpuri. O lume în amurg încet dispărea. “ Erați voi, acum sunt eu, la cap de pod o așteptare. Referință Bibliografică: Podul / Agafia Drăgan : Confluențe Literare
PODUL de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380551_a_381880]
-
mai privească odată casă, pe prag stătea față cu ochii de chihlimbar, zâmbea privirea ei părea că se contopește cu amurgul și casă cobora ușor în pământ. Pentru ea în straiele satului nu se mai țeseau anotimpuri. O lume în amurg încet dispărea. “ Erați voi, acum sunt eu, la cap de pod o așteptare. Referință Bibliografică: Podul / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2261, Anul VII, 10 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Agafia Drăgan : Toate Drepturile Rezervate
PODUL de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380551_a_381880]
-
vor umple-nțelepți inorogi scutieri Preacuratei - spre oglindă te rogi - și-nțelege-vei limba de Păsări Măiestre deschide-va Crist - colo-n ceruri - ferestre din pulberea lumii scântèie lumină mânii și trădări s-or schimba în iertare vor pleca spre amurguri toți cei ce dezbină să iubească-nvăța-va - din nou - fiecare... ...e-un vis de nerod și-nșelare de sine? păcat oar' să fie dorirea de bine...? GLUME DIN VIS... ascultă - ascultă-aurirea de vești: în poieni mugesc iarăși toți zimbrii
OLIMPIADE FURATE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380561_a_381890]
-
fratele mai mic al Lui Crist: eu.. . resemnată frunză-stea - îți iei zborul galaxii de-o vară-ai scris - plinind dorul... mii păduri ai aprins - torțe spre fire: munți cărunți - închinați de-atâta iubire! zăbovești - lin visând sfânt lumina e-n amurg - dar nu uiți viu altarul ai ars tot: fila ta-i Rădăcina ce-o foșnești întru Cartea și harul... i-auziți - în păduri - Dumnezeu cum citește ce-au scris frunzele Lui - timp de-o vară: file mii - sorți-făclii - răsfoiește și
POEME DE TOAMNĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380563_a_381892]
-
secetă îndelungată, Ploaia se revarsă ca din senin, Nebănuită, neașteptată... Niciun semn nu prevestea furtuna, Nicio adiere de briză Pe țărmul de la marginea zării, Niciun val care să încrețească Întinderea liniștită de apă, Împăcată cu sine, Sub dogoarea pustiitoare a amurgului! Ca o vrajă, s-au răsucit norii, Și trupul subțire al tornadei A început să danseze, Luând prin surprindere Sufletul pustiului Și unindu-l pentru totdeauna Cu înaltul albastru al cerului... Nopțile deveniră incandescente, Licuricii invadară plaja toridă, Sfărâmând-o
PETALE DIN FLOAREA DE LOTUS (1) de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380603_a_381932]
-
pe sărac Și din potir și din aripă Ne-agonisim în cer risipă Scoici când se răstignesc - nu mint: Tainic învie-n mărgărint - Spășirea sevei înspinate: Naramzele încoronate O - lină vină de lumină Neistovit vis de Grădină: În sânge slovenim amurg - Din noi în Tine toate curg Fiece deget e-o Golgotă Și - fremătând din notă-n notă - Stârnim furtună-n mâna dreaptă: În pumn e Fulgerarea-Faptă! * Albesc de har copacii-n munți Arhangheli fac - din spade - punți Din vizuini - spre
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
-o lacrimă îmbobocește : între pustiuri - seacă și martirii LICORNUL Licornul blând Coboară sfânt Dintre păduri De dumnezei E tot flămând De duh și cânt Și trece rar Pe la smarald Licorn tăcut Coboară scut Peste virginul Prinț din tei E tot amurg Walkirii curg Spre câmpuri pline De eroi Sub cornul dalb Nebun hidalg Scutură pomi: Cad dulcinei Licorn din lună Arme sună: Iubiri - război Suie în mit Îngenuncheați Frați cruciați: Ați fost aleși Paznici la Graal Arhangheli grei Sunteți tustrei Chemați
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
mister: / sorbit-am timpul, lacom, cu-nsetare. Ce-aș mai putea să fac ? Mă rog și sper...“ (Resemnare - pag.23) Frumoase și originale metafore găsim și în poeziile de dragoste pe care poeta ni le oferă cu generozitate: „Parcurgem drumul spre amurg, romanță / vom scrie azi, povestea verbului rotund. / Cu anotimpul vieții, iubirea e-n balanță. / Atâtor întrebări, c-un punct eu le răspund.“ (Punct - pag.125 ) sau: „Să te sărut, iubito, tandru, printre frunze, / când toamna geme pe galbene alei, / cu
IOAN VASIU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380600_a_381929]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > POEME Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1987 din 09 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Printre sfinți și flori de munte Printre sfinți și flori de munte Cu amurg căzut din cer, Caut gânduri risipite Doruri la care mai sper. Caut chipul tău pitit Printre umbrele bălaie, Pașii care au vâslit Pe la mine prin odaie. Ochii-mi fug în risipiri Poate te zăresc cumva, Mă răsfăț cu amintiri Dorul
POEME de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379333_a_380662]
-
filosofale”, poetul trece printr-un proces de ardere nemiloasă, caută să smulgă adevărul fiecăre clipe, lăsând cuvintele, “necuvintele” să-și găsească sensul și drumul spre purificare... Întreaga existență este o ardere extatică, o destrămare sublimă contopită în culorile vrăjite ale amurgului, o dorință acerbă de comuniune cu absolutul, cu divinul. „Timpul trecerii mele pe Pământ - tainică simfonie, sunetul sufletului meu fără de hotar,/ ascultă, poate ai să mă-nțelegi...” Ar vrea poetul să părăsească această lume fără a fi înțeles pe deplin
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]