3,145 matches
-
întărirea organizației legionare. Printre altele, menționează că Țurcanu a fost ajutat de Steier, ceea ce ar însemna că acesta, de origine evreu, ar fi fost și el legionar. Pușcașu își sfidează anchetatorii la ultima declarație, spunând că este legionar fanatic, iar anchetatorul adaugă apoi în procesul-verbal o afirmație atribuită lui Pușcașu: 'Nu vreau să părăsesc poziția banditească, deoarece sunt legionar și refuz să răspund la întrebări', ca și cum legionarii s-ar fi acuzat singuri că sunt bandiți. În schimb, Popa descrie în amănunt
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
prin niște intermediari un cifru secret, prin care trebuia înlesnită transmiterea de informații dinspre un închipuit comandament legionar de la Aiud spre agresorii din Pitești. În urma torturilor, Popescu a cedat în vara lui 1955 și a inventat o poveste pe placul anchetatorilor, în care 'recunoștea' că a primit cifrul secret prin izmenele lui Iosif V. Iosif și Ion Păunescu, care trebuia să ajungă la ambasadele Statelor Unite și Angliei prin câțiva deținuți care se eliberau. Ulterior, a fost citat ca martor al apărării
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
mai 1948 stând ascuns pe la diverse cunoștințe, întrucât fusese avertizat asupra evenimentelor. A fost închis o scurtă perioadă la Securitate, apoi la Ministerul de Interne și a fost anchetat pe Calea Rahovei, unde a ajuns în noiembrie 1948. A colaborat cu anchetatorul, care obținuse deja toate informațiile despre el de la colegii săi arestați înaintea sa, astfel că nu a fost torturat. A fost încarcerat la Văcărești de la terminarea anchetei (pe la începutul lui ianuarie 1949) până la proces, care a avut loc pe 9
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
despre acțiune. Măsurându-l din priviri, l-a împins în cameră, satisfăcut că nu a vorbit. Țurcanu avea o deplină libertate de mișcare în penitenciar și lucra direct cu ofițerul politic și directorul, astfel încât este greu de crezut că un anchetator din afara închisorii putea să mute deținuți fără ca aceștia să afle. A fost transferat la Gherla cu ultimul lot din Pitești, în august 1951, și a fost scos la muncă în atelierul de tâmplărie manuală prin luna octombrie, după ce o lună
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1953 a fost transferat la Râmnicu Sărat, unde a fost anchetat pentru procesul Țurcanu. Face mai multe declarații incerte în timpul anchetării de la Râmnicu Sărat. Printre ele, informația că pe la jumătatea lui august 1948, la inițiativa lui Bogdanovici, dar cu aprobarea anchetatorului Ciupagea și a lui Bălăceanu, s-ar fi format un grup care urma să redacteze un memoriu în numele tuturor legionarilor, înaintat Înaltului Prezidiu, Guvernului și Comitetului Central, prin care să se ceară redarea lor societății în schimbul angajamentului că vor renunța
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Aurel Gherase, preotul Nicolae Pâslaru, Oltea Manoliu și Viorica Pârnac. Cobîlaș adaugă că a avertizat că memoriul este inutil, dar ceilalți erau de altă părere, astfel încât a fost scris. Înainte de a fi fost semnat, memoriul ar fi fost luat de anchetatorul Blehan. Se ridică mai multe semne de întrebare asupra veridicității informației, în primul rând datorită perioadei menționate. În august 1948, Cobîlaș se afla în plină anchetă la Suceava și e puțin probabil ca în această perioadă el să fi fost
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
la Suceava și e puțin probabil ca în această perioadă el să fi fost dispus să ceară îndurare regimului care îl tortura. Apoi, menționarea numelor de mai sus, cu toții lideri legionari (în afara inițiatorului Bogdanovici), are natura de a servi intereselor anchetatorilor lui Cobîlaș din Râmnicu Sărat, care urmăreau să arate că acțiunea de la Pitești s-a realizat la ordinul unui închipuit comandament legionar. Dacă este adevărat că s-a redactat un memoriu, e aproape sigur că el a fost scris numai
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și implicat în două procese, în urma cărora a fost condamnat la 8 ani de închisoare, respectiv 25 de ani de muncă silnică. Condamnat inițial în 1949 pentru că adăpostise mai mulți membri ai FDC București (Constantin Oprișan, Florică Dumitrescu și alții), anchetatorii au aflat ulterior că Gheorghiu activase și în grupul de la Politehnică, astfel că a primit, în 1950, o pedeapsă mult mai mare. Din cel de-al doilea lot au făcut parte și Ion ('Nelu') Păunescu și Nicolae Bărbulescu, trecuți și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Leonida, Juberian și Mătase) să obțină informații compromițătoare de la victime despre organele de partid și persoane din aparatul de stat, însă Juberian a dat acest răspuns la trei săptămâni distanță față de momentul în care i-a fost adresată întrebarea de către anchetator, motivând că nu și-ar fi amintit, ceea ce pare puțin probabil. În schimb, a încercat să se sinucidă pe 31 ianuarie 1954. Cu un cinism extrem, anchetatorul i-a reproșat că nu a așteptat terminarea anchetei pentru a-și lua
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
trei săptămâni distanță față de momentul în care i-a fost adresată întrebarea de către anchetator, motivând că nu și-ar fi amintit, ceea ce pare puțin probabil. În schimb, a încercat să se sinucidă pe 31 ianuarie 1954. Cu un cinism extrem, anchetatorul i-a reproșat că nu a așteptat terminarea anchetei pentru a-și lua viața: C.J.: Prin încercarea mea de a mă sinucide eu nu am căutat să ascund faptele mele și nici pe ale altor elemente împreună cu care am activat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
-și lua viața: C.J.: Prin încercarea mea de a mă sinucide eu nu am căutat să ascund faptele mele și nici pe ale altor elemente împreună cu care am activat, și această încercare am făcut-o pentru a termina cu viața. Anchetator: Dar dece nu ai așteptat să se termine anchetarea ta și apoi să faci acest lucru? C.J.: Din declarațiile ce le-am dat în timpul anchetei, am dedus că faptele pe care le-am săvârșit în penitenciare îmi vor fi judecate
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
numărându-se Virgil Maxim, Mihai Timaru și Constantin Teja. Bătăile s-au temperat începând cu luna septembrie, astfel că, până în momentul ridicării sale pentru anchetă, în decembrie 1951, a făcut presiuni doar pentru a obține informații de la victime. Întrebat de anchetator cine conducea acțiunea de la Gherla, a afirmat că Popa 'Țanu' era ajutat de Alexandru Matei, Șerbănescu, Stoica, Constantin P. Ionescu, Grama, Bărgăoanu, Nicolae Livinschi, Dumitru Panduru și Țurcanu, dar că bătăile de la etajul III erau conduse de Popa. În ceea ce privește implicarea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Gherman. Pe 6 aprilie a fost dus iar la Securitatea Pitești, de unde a încercat să afle și unele detalii: unde să mai dea informații, cum să se poarte și cum rămâne cu alicarea bătăilor, întrebare care i-a derutat pe anchetatori. Colonelul Nedelcu l-a întrebat dacă a fost în camera în care au avut loc 'câteva bătăi?', iar cel din București i-a spus lui Nedelcu: Nu vezi că și acum e speriat de bătaie?'. I s-a cerut să
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pe care îl cunoștea de la Iași, dar care era deja informator al administrației. Ca și ceilalți deținuți închiși la Suceava, a fost torturat în anchete: era bătut noaptea la tălpi, iar când i se învinețeau era pus să alerge, în timp ce anchetatorii îl loveau în continuare cu ciomegele, pumnii și picioarele după un sistem bine pus la punct, care alterna loviturile în burtă, ce determinau victima să se aplece în față, cu loviturile în spate, forțând-o să se îndrepte. A cedat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
normal nici astăzi. Aristotel ('Aligo') Popescu S-a născut la 23 noiembrie 1923 în București, a fost arestat ca student la Medicină și condamnat la 4 ani de închisoare. Aristotel Popescu pretinde că încă din timpul cercetărilor din 1948 unii anchetatori le spuneau că studenții vor face 'reeducare', ba chiar unii avocați îi amenințau că, în ciuda pedepselor mari, se vor confrunta cu 'reeducarea' în penitenciare. După o perioadă petrecută în Jilava, a ajuns la Pitești la începutul lui 1949, unde a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
torturilor în Gherla, a fost scos la muncă în atelierul de vopsitorie, iar în 1953 a fost cercetat la Ploiești pentru procesul Țurcanu, fiindu-i repartizat un rol de martor al acuzării. A refuzat să colaboreze în orice fel cu anchetatorii, astfel că s-a renunțat la implicarea sa în proces, fiind eliberat abia în februarie 1956, în urma presiunilor mamei sale, care a obținut anularea reactivării pedepsei din 1942. Nu a reușit să își termine studiile niciodată, fiind rearestat și condamnat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
conform aceluiași Popa, discuția pe care a avut-o cu un ofițer de la Securitatea din Ploiești, unde s-ar fi dus să își facă autodenunțul. Acest ofițer l-ar fi vorbit de bine pe Țurcanu, numindu-l 'cel mai bun anchetator' și adăugând că faptele sale sunt analizate la Securitate. Se pare că Stoian a condus rețeaua de informații a elevilor scoși la muncă în ateliere, fiind cel căruia i se dădeau materialele, probabil pe la începutul lui 1951, întrucât, odată cu sosirea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
i-au nimicit pe menșevici devenind cadre, și că Nicolschi le-a promis că îi va elibera și îi va face ofițeri de Securitate dacă obțin informații. În aprilie 1952 a fost anchetat la Baia Sprie pentru procesul Țurcanu, iar anchetatorul i-a transmis că deținuții care l-au torturat vor fi pedepsiți. Mihai Timaru Născut în comuna Gornești, județul Mureș, la 5 februarie 1918, a fost ultimul dintre cei 16 copii ai părinților săi. A absolvit gimnaziul la Târgu Mureș
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
prietenoasă față de regim, adică la locul unde ar fi muncit, să facă cu bunăvoință'. La un moment dat, după ce a afirmat că nu mai avea nimic de declarat, a devenit brusc cooperant și a început să ofere răspunsurile dorite de anchetatori. Nu putem decât să bănuim ce s-a întâmplat între timp. Personalitate complexă, Eugen Țurcanu a fost abil manevrat de către adevărații dirijori ai acțiunii din Pitești, care i-au speculat la maximum setea de răzbunare împotriva celor care l-au
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fizice. Declarațiile le-a semnat fără să fi putut vedea conținutul lor, fiind folosite nume și termeni pe care Voinea nu le recunoaște după ani de zile. În iarna dintre 1953 și 1954 starea lui Voinea s-a înrăutățit, iar anchetatorii au profitat de aceasta pentru a încerca să-i inoculeze varianta Securității despre evenimentele de la Pitești: în timp ce o persoană îi spunea povestea ticluită de autorități despre Pitești, alta îl întreba a doua zi detalii despre poveste. Când această metodă nu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
zi detalii despre poveste. Când această metodă nu funcționa, era bătut la tălpi. Nu este greu de presupus că Voinea nu a fost singurul dintre cei anchetați asupra cărora s-au făcut presiuni de acest tip. Mai mult decât atât, anchetatorul i-ar fi mărturisit că istoria se va scrie după cum vor dori comuniștii, fiindcă dosarele vor fi ținute până la moartea victimelor, care nu vor avea șansa eroizării: Avem experiența Piteștiului, pe care noi l-am imaginat cu mult înainte de arestarea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
acordă paternitatea acțiunii violente lui Anton Makarenko, cu toate că nu îi absolvă de responsabilitate nici pe Bogdanovici ori Țurcanu, care i-au aplicat metoda. El argumentează că Securitatea acționa la ordinele directe ale NKVD-ului, oferind în acest sens mărturia unui anchetator de-al său, și identifică trei momente ale dezvoltării 'metodei Makarenko': faza perfidă (în care se creează condițiile și mediul propice pentru ca victima să renunțe la inhibiții și să vorbească deschis), șocul (răsturnarea bruscă a condițiilor, strivirea vechiului caracter al
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a scuturat de rușine și spaimă și a ridicat glasul împotriva făptuitorilor. Intervenția sa din cel de-al doilea proces al deținuților, în care a acuzat Partidul Comunist și Securitatea de înscenarea și manipularea acțiunii, a dat peste cap planurile anchetatorilor. Tot aici pot fi trecuți și cei care au acceptat să vorbească deschis despre acțiune după 1989, să participe la conferințe ori să își publice memoriile despre acest subiect, învingându-și teama și rușinea implicării în evenimentele sinistre de la Pitești
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cumva unica ! De aceea cred că actele de violență, cum a fost cel la adresa lui Ursu, nu au fost acte de violență planificate de regim, ci urmare a zelului unor brute, care, având o putere extraordinară pe mână, cum aveau toți anchetatorii, nu s-au putut stăpâni și l-au omorât. Asta a fost cauza tragediei. Nu trebuie înțeles cumva că era genul de represiune practicat în timpul stalinismului. Nu mai era așa ceva. Societatea românească nu mai manifesta la vedere ostilitate față de regim
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
confuzi, iar în București suntem martorii numeroaselor schimbări de după încheierea războiului. Nu poate fi uitat un tip ca Mihai Duma, parvenitul incult și lipsit de scrupule, agent nazist în timpul regimului Antonescu, pentru ca apoi să apară ca destoinic colaborator al comuniștilor, anchetator cu rafinate metode de gradul trei. Nu se poate uita nici cum una dintre victimele sale, filosoful Biriș, inocent față de etichetările politice pe care va trebui să pretindă că le-a avut, cade pradă nebuniei cauzate de seria de torturi
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]