2,399 matches
-
înfrângerea lui Sextus Pompeius, un subiect, oricum, exploziv. Cum recunoaște și Bardon (ibid.), tema aleasă de Cornelius Severus risca să rănească susceptibilitatea lui Augustus: "nous ignorons dans quel esprit Sévérus avait abordé le récit de faits dont le rappel intéressait ancore beaucoup de gens à Rome. Il est infiniment probable que la responsabilité d'Octavien n'était retenue que pour les souvenirs glorieux, Antoine ayant celle du reste". Din punctul nostru de vedere, o asemenea atitudine de totală proslăvire a lui
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
loc de exil, cu condiția ca destinatarul scrisorii să se ocupe repede de acest lucru: de altfel, Augustus, adesea s-a arătat indulgent cu dușmanii săi (hostes)! Ce să facă bietul poet dacă și apropiații îl abandonează? Nu mai există ancoră care să-i țină în loc nava. Se gândește atunci să se refugieze personal la altarul sacru al împăratului (poate un fel de amenințare cu scop de șantaj), căruia îi aduce elogii pentru moderație și clemență. Ar merge bucuros de la Tomis
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
îngrijită și studiu introductiv de Ion Simuț, cuvânt înainte de Mircea Martin, Editura Paralela 45, 2003. E. Lovinescu, Confesiunile unui critic, antologie și studiu introductiv de Ion Simuț, Institutul Cultural Român, București, 2006. E. Lovinescu, Critice, vol. II, ediție definitivă, Editura "Ancora" S. Benvenisti&Co, București, 1926. E. Lovinescu, Critice, vol. III-IV, ediția a II-a, Editura Librăriei Alcalay&Co, București, 1920. E. Lovinescu, De peste prag, dramă în trei acte, Editura Stabilimentul de arte grafice "Progresul", Ploiești, 1906. E. Lovinescu, Crinul, Librăria
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
august 1910). Vezi E. Lovinescu, "A zecea muză: critica", în Opere, vol. IV, ediție îngrijită de Maria Simionescu și Alexandru George, Editura Minerva, București, 1984, p. 302. 77 E. Lovinescu, "Știință și poezie", în Critice, vol. II, ediție definitivă, Editura "Ancora" S. Benvenisti&Co, București, 1926, p. 78. 78 E. Lovinescu, "Mutația valorilor estetice", în Istoria literaturii române contemporane, Editura Minerva, București, 1981, vol. III, p. 379. 79 Idem, p. 389. 80 Idem, p. 349. 81 Idem, p. 352. 82 G.
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Rebreanu, Europeism sau românism? (1924); Eugen Filotti, Europeism sau românism? (1924); Mihai Ralea, Europeism sau tradiționalism? (1924), in: Dreptul la memorie. În lectura lui Iordan Chimet (Cluj, Dacia, 1993), IV, pp. 220-233. 3. E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne (București, Ancora, I, 1924; II, 1925; III, 1925). 4. Idem, Biruința occidentului, in: Aquaforte (București, Editura contemporană, 1941), pp. 240-243. 5. Anton Dumitriu, Orient și Occident (București, 1943); nouă versiune: Culturi eleate și culturi heracleitice (București, Cartea Românească, 1987). 5bis. Al.A
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
vechilor abecedare. Ce s-ar putea spune despre ele? Cît despre balena gravată de legătorii de cărți pe scoarțele aurite și pe frontispiciul multor tomuri, vechi și noi - o balenă ce se răsucește ca un vrej în jurul unui lujer de ancoră - această creatură pitorească, dar pur fictivă, este imitată, cred, după figurile asemănătoare pictate pe amforele antice. Cu toate că e denumit îndeobște delfin, eu consider că acest pește al legătorilor de cărți este o schiță de balenă, deoarece așa a fost imaginat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ce mi l-au vădit prima oară. Iar sub scînteietoarele ceruri antarctice m-am urcat la bordul corabiei Argo și m-am alăturat celor care urmăreau steaua Cetus, aflată hăt-departe, dincolo de constelația Hidrei și de cea a Peștelui-zburător. Cu o ancoră de fregată în loc de zăbală și ca niște vîrfuri de harpon în chip de pinteni, aș fi vrut să pot încăleca pe balena aceea și să mă avînt în cele mai înalte ceruri, ca să văd dacă fabuloasele lor lumi își au
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
obseda ar fi rămas la fel de departe, chiar dacă i s-ar fi adus la bord încă alte o mie de balene moarte. în curînd, judecînd după zarva de pe punțile vasului Pequod, ai fi zis că toți marinarii se pregătesc să arunce ancora în adîncuri, căci lanțuri grele erau tîrîte pe punți și lansate cu zgomot prin saborduri; dar nu vasul, ci însăși balena moartă trebuia să fie amarată cu aceste lanțuri zornăitoare. Legată cu capul de pupa și cu coada de prova
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mult timp și participarea întregului echipaj. De aceea, se procedează la strîngerea velelor și la legarea cîrmei sub vînt, apoi marinarii sînt trimiși la culcare pînă a doua zi dimineața, cu condiția ca pînă atunci să fie asigurate carturi la ancoră, de cîte doi oameni schimbați din oră în oră, așa fel încît întreg echipajul să ajungă, prin rotație, pe punte ca să vadă dacă totul e-n ordine. Cîteodată, însă, mai ales în Pacific, de-a lungul Ecuatorului, acest sistem nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
bord, i s-ar fi părut că întreaga mare e un imens calup de brînză, rechinii fiind viermii cuibăriți în el. După ce Stubb, terminîndu-și cina, i-a chemat pe Queequeg și pe un marinar de la teuga în primul cart la ancoră - printre rechini s-a stîrnit oarecare agitație, căci cei doi oameni, atîrnînd numaidecît schelele de tranșare deasupra bordului și coborînd trei felinare, ce proiectau raze lungi peste marea tulburată, începură să dea iama în rechini, cu „sapele de balenă“, ale
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care-o ascunzi. Dintre toți scufundătorii, tu te-ai scufundat cel mai adînc. Deși ești luminat acum de razele soarelui, te-ai vînzolit cîndva printre temeliile acestei lumi. Acolo unde ruginesc nume și corăbii necunoscute, unde putrezesc nădejdi nerostite și ancore, acolo unde fregata pămîntului acestuia poartă, ca rest, în cala-i ucigătoare, oasele a milioane de înecați, acolo, în acea teribilă împărăție a apelor ți-a fost sălașul preferat. Ai umblat prin locuri pe unde n-a pătruns nicicînd vreun
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dinții de fildeș, precum și osul acela alb și dur, din care vînătorii de balene confecționează tot soiul de obiecte, inclusiv bastoane și mînere de umbrelă sau de cravașe. Falca e tîrîtă cu greu pe bord, de parc-ar fi o ancoră; iar la momentul potrivit - cîteva zile după celelalte operațiuni - Queequeg, Daggoo și Tashtego, dentiști desăvîrșiți, încep să extragă dinții. Cu o sapă ascuțită, Queequeg taie gingiile, apoi falca e prinsă în belciuge și agățată de un vinciu, astfel încît dinții
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
auziți? Aveți de gînd să-i lăsați pe ticălosul ăla să vi-o ia înainte? Vă place rachiul? Atunci, un butoiaș de rachiu pentru ăl mai bun vîslaș. Hai, trageți pînă simțiți că vă pleznesc vinele! A aruncat careva o ancoră peste bord? Văd că nu înaintăm deloc, parcă ne-am înțepenit! Ia uitați-vă cum crește iarba pe fundul bărcii! Zău că a-nceput catargul să-nmugurească! Nu, băieți, nu mai merge-așa! Uitați-vă la neamțul ăla! într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
demontat; enormul cîrlig pentru prins grăsime, care continua să atîrne, curat și uscat acum, fu coborît grabnic spre Ahab. Acesta, pricepînd numaidecît situația, își vîrî coapsa unicului picior teafăr în curbura cârligului îera ca și cum ar fi stat în palma unei ancore sau în furca unui măr), dădu semnalul cuvenit și, agățîndu-se bine, începu să tragă el însuși de capătul liber al parîmei, pentru a ajuta la ridicarea propriei sale greutăți. In curînd fu adus cu grijă peste parapetul înalt și așezat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vînătoare din apele japoneze. Sirena a fost comandată, în acea expediție celebră, de căpitanul Coffin din Nantucket. Cinste, deci, familiei Enderby, a cărei firmă există, cred și în zilele noastre, deși fondatorul ei, Samuel, trebuie că și-a aruncat demult ancora în Mările Sudului de pe lumea cealaltă. Corabia botezată cu numele lui era vrednică de această onoare, fiind o navă foarte rapidă și nobilă din toate punctele de vedere. M-am suit la bordul ei odată, într-un miez de noapte
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
au slăbit, iar balansina de sub vînt e pe jumătate desprinsă. S-o dau jos, domnule? Ă Nu da jos nimic, leag-o! Aș înălța arboretul contra-rîndunicii, dacă-aș avea vreunul. Ă Pentru numele lui Dumnezeu, domnule căpitan! Ă Ce e? Ă Ancorele derapează, domnule. Să le trag la bord? Ă Nu trage nimic și nu te-atinge de nimic, leagă totul! Vîntul se stîrnește, dar încă n-a ajuns pe platourile mele. Hai, repede! La treabă! Omul ăsta mă ia, zău, drept
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
putea să mi se pară ceva sublim, dacă n-aș ști că e vorba de colici, o boală zgomotoasă. Ia un hap, Doamne, ia un hap! Capitolul CXX MIEZUL NOPȚII. PARAPETUL DE LA TEUGA Stubb și Flask, călări pe parapet, leagă ancorele atîrnate acolo. Ă Nu, Stubb, poți ciocăni cît vrei nodul ăla dar n-o să mă faci niciodată să pricep ce mi-ai zis adineaori. Cît a trecut de cînd spuneai taman pe dos? Nu ziceai că pe orice corabie ar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
găleți întregi cu apa strînsă în gulerul tău. Nu pricepi că, pentru aceste riscuri suplimentare, societățile de asigurare oferă garanții suplimentare? Uite hidranții, Flask. Și acurn, o să-ți răspund la cealaltă întrebare. Mai întîi, însă, ia-ți piciorul de pe gîtul ancorei ăleia, ca să pot petrece parîma. Și acum, ascultă! Care-i deosebirea între a ține-n mînă paratrăznetul unui catarg pe timp de furtună și a rămîne în apropierea unui catarg care n-are în vîrf nici un paratrăznet? Nu pricepi, zevzecule
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fii deștept. Ă Da, cînd ești ud leoarcă, e greu să fii deștept, asta așa e. Iar eu sînt leoarcă de spumă. Dar nu face nimic. Prinde căpătul ăla de parîmă și dă-mi-l încoace. Am impresia că fixăm ancorele astea ca și cum n-o să le mai folosim niciodată. Legarea acestor două ancore una de alta e ca legarea mîinilor la spatele cuiva. Și ce mîini mari și darnice Parc-ar fi pumnii noștri de fier! Tii, cum mai apucă de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
deștept, asta așa e. Iar eu sînt leoarcă de spumă. Dar nu face nimic. Prinde căpătul ăla de parîmă și dă-mi-l încoace. Am impresia că fixăm ancorele astea ca și cum n-o să le mai folosim niciodată. Legarea acestor două ancore una de alta e ca legarea mîinilor la spatele cuiva. Și ce mîini mari și darnice Parc-ar fi pumnii noștri de fier! Tii, cum mai apucă de zdravăn! Mă întreb, Flask, dacă lumea asta e ancorată pe undeva? dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
BRAȚA îa) - a orienta vergile într-un anumit unghi în raport cu axa navei, pentru ca pînzele să ocupe poziția dorită față de direcția vîntului. BRIZANȚI - valuri puternice care se sparg de bordajul navei. CABESTAN - vinci cu tambur, folosit la manevrarea parîmelor sau a ancorei. CADRU TRANSVERSAL - una din nervurile metalice sau de lemn care, împreună cu alte elemente structurale - transversale ori longitudinale - formează scheletul rigid și rezistent al cocăi unei nave. CAMBUZĂ - magazie de provizii. CARENĂ - partea imersă a unei nave încărcate. CARLÎNGĂ - denumire generală
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu etrava verticală, prevăzut cu doi arbori. GREEMENT - totalitatea arborilor, cu vergi, manevre și vele, de pe o corabie cu pînze. GRIJEA - treaptă de frînghie, lemn sau fier, între sarturi. GRUE - instalație pentru lăsarea la apă și ridicarea bărcilor, pentru manevrarea ancorelor etc. îNVERGA îa) - a lega de vergă una din marginile velei. ISPOL - căuș pentru scos apa de pe fundul bărcii. JONCA - denumire generală pentru diferite tipuri de ambarcațiuni cu pînze, folosite îndeosebi în arhipelagurile din Pacific. LASCAR - matelot indian. LOCH îsau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ghidarea unor manevre curente îparîme). MĂRUL CATARGULUI - partea superioară a unui arbore. MOL - construcție hidrotehnică într-un bazin portuar, în prelungirea cheirilor. MUS - ucenic-marinar. PALANC - sistem de macarale simple ori multiple, prin care se trece o parîmă numită „curent“. PALMA ANCOREI - partea finală, mai lată, a brațului unei ancore. PATARAȚINĂ - manevră fixă ce susține un arbore gabier sau un arboret într-un bord și spre pupa. PESCAJ - distanță măsurată pe verticală de la planul inferior al chilei pînă la planul liniei de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
superioară a unui arbore. MOL - construcție hidrotehnică într-un bazin portuar, în prelungirea cheirilor. MUS - ucenic-marinar. PALANC - sistem de macarale simple ori multiple, prin care se trece o parîmă numită „curent“. PALMA ANCOREI - partea finală, mai lată, a brațului unei ancore. PATARAȚINĂ - manevră fixă ce susține un arbore gabier sau un arboret într-un bord și spre pupa. PESCAJ - distanță măsurată pe verticală de la planul inferior al chilei pînă la planul liniei de plutire a navei; reprezintă adîncimea părții imerse îoperei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îi acordă cea mai mare atenție pentru că el reprezintă partea cea mai de preț a omului. În suflet se află chipul și asemănarea cu Dumnezeu și el reprezintă partea ce durează dincolo de moarte. După cum spune Columba Stewart, ,,trupul e o ancoră în condiția umană supusă necesităților fizice și mortalității (sensul istoric - literar), precum și vehiculul monahului angajat în progresul duhovnicesc (sensul duhovnicesc)”. Cassian stabilește o demarcație între dispoziția sexuală și manifestările ei naturale și etapele înfrânării și castității. El insistă asupra urmăririi
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]