5,509 matches
-
considerând-o probabil foarte familiară cititorului, în schimb argumentează în favoarea unei mișcări de rotație universale, urmând îndeaproape demonstrația lui Plotin (versari caelum mundanae animae natura et vis et ratio docet, cuius aeternitas in motu est - I, 17, 8). Cerul este animat de o mișcare circulară care nu are sfârșit, pentru că este primul corp care primește mișcare de la Sufletul Universal, a cărui eternitate stă în mișcare (quia numquam motus relinquint quod vita non deserit, nec ab eo vita discedit in quo viget
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
pentru că este primul corp care primește mișcare de la Sufletul Universal, a cărui eternitate stă în mișcare (quia numquam motus relinquint quod vita non deserit, nec ab eo vita discedit in quo viget semper agitatus: igitur et caeleste corpus, quod mundi anima futurum sibi immortalitas particeps fabricata est, ne umquam vivendo deficiat, semper in motu est et stare nescit, quia nec ipsa stat anima qua impellitur - I, 17, 8). Macrobius adoptă punctul de vedere plotinian, potrivit căruia mișcarea circulară nu este o
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
non deserit, nec ab eo vita discedit in quo viget semper agitatus: igitur et caeleste corpus, quod mundi anima futurum sibi immortalitas particeps fabricata est, ne umquam vivendo deficiat, semper in motu est et stare nescit, quia nec ipsa stat anima qua impellitur - I, 17, 8). Macrobius adoptă punctul de vedere plotinian, potrivit căruia mișcarea circulară nu este o mișcare locală, ci vitală a unei ființe animate care acționează intrinsec ființei sale, această mișcare continuă fiind cauza eternității sale (Enn. IV
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
rotație, zeul suprem (Summum deum): aceasta nu poate fi cauza primă, un zeu atotputernic, de vreme ce este o creație a Sufletului care derivă din Intelect, iar acesta din urmă din Unu echivalent cu Zeul Suprem (teoria procesiunii). Cerul stelelor fixe este animat de Sufletul Universal pe care "theologi" îl identifică cu Juppiter (I, 17, 14 ipsum denique Iovem veteris vocaverunt, et apud theologos Iuppiter est mundi anima). Mișcarea planetelor (, stellae errantes) se realizează în sensul cercului Diferitului, este îndreptată de la dreapta spre
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
acesta din urmă din Unu echivalent cu Zeul Suprem (teoria procesiunii). Cerul stelelor fixe este animat de Sufletul Universal pe care "theologi" îl identifică cu Juppiter (I, 17, 14 ipsum denique Iovem veteris vocaverunt, et apud theologos Iuppiter est mundi anima). Mișcarea planetelor (, stellae errantes) se realizează în sensul cercului Diferitului, este îndreptată de la dreapta spre stânga, (Tim. 36d), de la Est la Vest. Macrobius, utilizează raționamente mai mult sau mai puțin valide, din punct de vedere logic, pentru a demonstra mișcarea
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
teoria elementelor), Platon întrebuințează în crearea Sufletului Universal tocmai aceste șase intervale (II, 2, 1 hinc Plato postquam et Pythagoricae succesione doctrinae et ingenii proprii divina profunditate congnovit nullam esse posse sine his numeris iugabilem competentiam, in Timaeo suo mundi animam per istorum numerorum contextionem ineffabili providentia dei fabricatoris instituit). Relația muzică - filozofie devine foarte profundă, datorită tratării filozofice a argumentelor muzicale, muzica pare să fi fost inventată pentru a servi ca instrument filozofiei în înțelegerea Universului. Capitolul 4 Muzica sferelor
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
cu crearea Sufletului Universal cu ajutorul aritmeticii pythagoreice și a proporțiilor armonice (Comm. II, 2,1 hinc Plato postquam et Pythagoricae succesione doctrinae et ingenii proprii divina profunditate cognovit nullam esse posse sine his numeris iugabilem competentiam, in Timaeo suo mundi animam per istorum numerorum contextionem ineffabili providentia dei fabricatoris instituit). Armonia care reglează mișcarea astrelor nu poate fi îndepărtată de ordinea care este suverană în simplitatea raporturilor, în intervalele fundamentale ale muzicii. Muzica sferelor depinde, pe de o parte de ordine
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
mens ex eonata in qua rerum species continentur). Intelectul sau Lumea Inteligibilă este știința Lumii Sensibile realizată într-un hypostas, anterioară Lumii Sensibile care este imitația ei. Sub Lumea Inteligibilă și emanând din aceasta trebuie așezat un alt hypostas: Sufletul (anima) care aduce ordine în materie, care este cauza existenței Lumii Sensibile; esența interioară activă și mobilă, întinzându-se între Intelect și materie (I, 17, 12 cum globus ipse quod caelum est, animae sit fabrica, anima ex mente processerit, mens ex
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
așezat un alt hypostas: Sufletul (anima) care aduce ordine în materie, care este cauza existenței Lumii Sensibile; esența interioară activă și mobilă, întinzându-se între Intelect și materie (I, 17, 12 cum globus ipse quod caelum est, animae sit fabrica, anima ex mente processerit, mens ex deo quivere sumus est, procreata sit). Sufletul are un rol special în înlănțuirea hypostasurilor, este ultimul dintre rațiunile inteligibile și primul din Lumea Sensibilă, are un rang intermediar de vreme ce se raportează la amândouă (Enn. IV
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
mai înaltă treaptă există o stare de uniune atât de puternică încât nu se mai poate vorbi de o pluralitate de suflete, ci de un suflet unic care le precede pe toate celelalte (Sufletul Universal) I, 6, 20 aut mundi anima quae animarum omnium fons est, aut caelestia sunt usque ad nos, aut terrena natura est. Sufletele individuale nu sunt părți ale celui Universal doar prin faptul că sunt conforme între ele ca funcție și natură, pentru că niciodată partea nu este
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
sufletelor este aceea a unei vieți spirituale ce se diminuează și șterge treptat starea de uniune până la cea de dispersie, ea provoacă în ultima sa treaptă de involuție difuzia lor în materie și uniunea cu corpurile particulare pe care le animă (I, 14, 7 rursus anima patrem qua intuetur induitur, ac paulatim regrediente respectu in fabricam corporum incorporea ipsa degenerat). Prezența divizibilității în esența sufletului face posibilă toată această ierarhizare, sufletele diverse care se nasc din Sufletul Universal îi sunt omogene
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
vieți spirituale ce se diminuează și șterge treptat starea de uniune până la cea de dispersie, ea provoacă în ultima sa treaptă de involuție difuzia lor în materie și uniunea cu corpurile particulare pe care le animă (I, 14, 7 rursus anima patrem qua intuetur induitur, ac paulatim regrediente respectu in fabricam corporum incorporea ipsa degenerat). Prezența divizibilității în esența sufletului face posibilă toată această ierarhizare, sufletele diverse care se nasc din Sufletul Universal îi sunt omogene, esența sa se poate diviza
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
cel de-al treilea, ordin facultatea de a crește (crescendi, ) I, 14, 10-14. Imaginea generării prin modalitatea reflexiei în mai multe oglinzi este de inspirație plotiniană 39 (I, 14, 15 secundum haec ergo cum ex summo deo mens, ex mente anima fit, anima vero et condat et vita compleat omnia quae sequundutur, cunctaque hic unus fulgor illuminet et in universis appareat, ut in multis speculis per ordinem positis vultus unus, cumque omnia continuis successionibus se sequantur degenerantia per ordinem ad imum
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
senzitiv care intră în structura umană, mai apoi se îndreaptă spre toate celelalte specii de suflet diferite unele de altele. Hypostasul Sufletului este , intermediar între Intelectul Divin și creaturile sensibile, este, pe de o parte sursa vieții (I, 14, 8 anima ergo creans sibi condensque corpora), pe de alta este lanțul de aur40 (I, 14, 15 catena aurea) care unește creaturile cele mai insignifiante cu Zeul Suprem. Capitolul 2 Relația Suflet trup Opoziția suflet-trup, echivalentă cu cea dintre principiile spiritual și
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
cea mai perfectă" și mai veche creație a Demiurgului, anterioară Corpului Universal (Tim. 34c; Comm. I, 9, 10), deși conține în esența sa Divizibilul, Ilimitatul și prin Principiul Alterității ( ), două elemente ce definesc corporalul, sensibilul, rămâne incorporal (II, 3, 12 anima quippe incorporea; II, 17, 16 nihil corporeum; I, 14, 7; I, 17, 9). Corpul Universal, care presupune existența materiei, a focului și a pământului pentru a deveni visum tactumve, cu tot ceea ce conține el astre, mișcările și muzica lor (II
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
a focului și a pământului pentru a deveni visum tactumve, cu tot ceea ce conține el astre, mișcările și muzica lor (II, 2, 24), ierarhia ființelor este creația Sufletului Universal; este motorul naturii (II, 3, 15 mundano quoque corpori, quod ab anima movetur); forța de coeziune a Universului (catena aurea). Orice forță activă în natură este un suflet sau e legată de un suflet. Mișcările raționale și ordonate ale astrelor sunt dictate și guvernate de el, de vreme ce mișcarea este esența lui și
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
raționale și ordonate ale astrelor sunt dictate și guvernate de el, de vreme ce mișcarea este esența lui și îi asigură imortalitate (II, 16, 24 ita cum corporum motum, seu divina seu terrena sint, considerando quaerere forte auctorem velis, mens tua ad animam quasi ad fontem recurat). Sufletul Universal și sufletele individuale își au lăcașul și locul în Lumea inteligibilă, acolo ele continuă să trăiască imobil în mijlocul realității autentice și perfecte cu privirea spre Intelect (mens) și prin el spre Unu (Deus). Acțiunea
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
virtute care îi este posibil (Rep. III, 403d; Charm. 156d). Sufletul este cel care transformă și acordă realitate trupului, din punctul de vedere al celui dintâi trupul are valoare dialectică: prin intermediul virtuților, sufletul poate îmbunătăți, chiar purifica trupul (purgatio iam animi virtutes - I, 8, 9; a corporis contagione purgare - I, 8, 8; Enn. I, 2, 6; ). Practicarea virtuților (exercitia virtutum), care implică efortul susținut al corpului și al sufletului, este singura cale de a ajunge la fericire și unica modalitate de
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
a sufletului la necesitățile trupului, un anumit tip de participare a sufletului la trup și nu invers, de vreme ce, sufletul este singurul care îi procură și îi asigură viața (II, 12, 10). Echilibrul Universului decurge din echilibrul Sufletului Universal (nemuritor), care animă Corpul Universal (parțial muritor) și sufletul uman (nemuritor), care dă viață corpului (muritor) (II, 12, 15-16; Plot, II, 2, 12). Macrobius preia o imagine și idee stoică (Cicero), care însă se mulează pe sistemul neoplatonician al său: omul este microcosmos
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
al său: omul este microcosmos, sufletul omului guvernează, domină trupul, după cum Sufletul Universal guvernează Universul (II, 12, 11 ideo physici mundum magnum hominem et hominem brevem mundum dixerunt). Sufletul uman este zeu în măsura în care este asemănător celui care a creat și animă Universul. Din distincțiile și opozițiile dintre suflet și corp derivă cele dintre Lumea Inteligibilă și Lumea Sensibilă. Macrobius (I, 11, 5-12) prezintă trei teorii diferite aparținând a trei secte platoniciene cu privire la împărțirea Universului: prima 44 îl împarte în două părți
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
I, 21, 34 nihil infra lunam esse divinum praeter animos deorum hominum... putentur) Capitolul 3 Căderea și înălțarea sufletului Căderea și înălțarea sufletului sunt două fenomene contrare, dar simetrice: pe de o parte, sufletul își pierde unitatea, devine divizibil (diadă), animă materia străină de pe urma căreia suportă beția, pe de alta încearcă să se despartă de materie, de corporal pentru a-și regăsi unitatea originară și a se întoarce în cer, decensus și ascensus animae sunt două aspecte ale aceleiași mișcări. Fenomenul
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
se scufunde în trupuri. Sufletul nu se mulțumește să radieze, este atras de reflexia (Comm. I, 14, 15) pe care a produs-o; nu mai este vorba de teoria procesiunii datorită distincției între actul natural și necesar prin care sufletul animă trupul și actul voluntar prin care acesta se leagă de corp. Atunci când el produce în materie o reflexie a sa, se află în regiunea intermediară, aruncă însă o a doua privire, îi dă formă și descinde în ea, mulțumit (III
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
o răsplată eternă pentru chinurile îndurate de-a lungul reîncarnărilor succesive. Sufletele au funcția cosmică de a purta influența Lumii Inteligibile în Lumea Sensibilă, descinderea este o "consumare" a Universului, o necesitate, fără ea corpul inert nu ar putea fi animat, coeziunea Întregului nu s-ar produce, este în acord cu teoria procesiunii sau purcederii, prin urmare cu o lege universală. Ascensiunea sufletelor, revenire la unitate inițială, aduce cu sine echilibru în hypostasul Sufletului. Descinderea și ascensiunea se încadrează în legile
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
II, 12, 11, I, 8, 8,), a posibilității căderii (monadă-diadă I, 12) și revenirii în cer (diadă-monadă II, 17,14) a sufletelor, a comunicării permanente dintre Lumea Sensibilă și cea Inteligibilă. Echilibrul Universului emerge din echilibrul Sufletului Universal (nemuritor) care animă Corpul Universal (parțial muritor) și sufletul uman (nemuritor) care conferă viață trupului (muritor) (II, 12, 15-16). 2.2. Acțiunea și funcțiile Sufletului Universal, rezultat al unității contrariilor, în domeniile realității: 2.2.1. relația cu Unul și Intelectul, celelalte două
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
vocabularului și justețea definițiilor se regăsește în distincțiile realizate de autor între sidera (constelații) și stellae (stele izolate), între orbis (rotunjimea unei stele) și circus (drumul circular parcurs de un astru) I, 14, 21; I, 14, 24-25; între animus și anima (diferențiându-se astfel de Cicero), distincție esențială în cadrul metafizicii neoplatoniciene, întrucât definesc două ipostaze diferite (intelect și suflet I, 14, 3-8); uzul frecvent al limbii grecești pentru a face semnificația cuvintelor și a conceptelor mai clară, traduce Platon I, 6, 29-31
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]