2,440 matches
-
avea loc în timp. Schema sa conceptuală, așa cum am stabilit-o aici, se regăsește în orice model particularizat, care integrează oricum arhetipuri, mituri, coduri, imagini și simboluri. Imaginarul medieval, după cum îl vom configura și îl vom descrie, pe o "platformă" antropologică (în baza mărturiilor prezente în special în texte), manifestă și el o anumită logică internă și o articulare modulară, chiar dacă este străbătut, precum un teritoriu, de granița dintre cele trei zone care îl compun (laic, divin, demonic). Fiecăreia îi corespunde
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pentru modelele religioase canonice. În al doilea palier (tipologic ca și primul), al vieții cotidiene, prezența femeii (care se remarcă în grupul "marginalilor"), deși nu este atât de bine reprezentată în texte sau imagini, se poate deduce pe baza analizei antropologice. Momentele existențiale cele mai importante - nașterea, botezul, căsătoria, păcatul, penitența și moartea 18 −, codurile vestimentare, alimentare, sexuale și pedagogice (primii ani de viață ai fiului, iar pentru fiică, până la căsătorie) reflectă încadrarea socială (și nu doar) a femininului în raport cu masculinitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și cruciată a politicii militare anti-otomane, ci și mărturiile culturale (scrise, materiale sau moștenite prin tradițiile orale) ale exemplarității colective și individuale, ale angajamentului pentru menținerea valorilor identitare. Mecanismul de compunere a acestei matrice a imaginarului pune în lumină factorul antropologic care o și determină (dihotomia feminin-masculin - modelul durand-ian de lectură opozitivă a spațiului, completat de viziunea lui Zumthor și de cea a lui Le Goff asupra timpului), dar și relațiile care interesează direct antropologia puterii (stăpân-supus, putere laică-putere religioasă, putere
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și chipul maleficului sau "literatura" livrescă ficțională (în formele ei medievale), în timp ce imaginația este cotată drept o funcție de reprezentare a fenomenelor puterii laice sau religioase (istoriografie, pravile sau morala creștină). Urmând acest traseu științific, se poate realiza joncțiunea dintre viziunea antropologică asupra puterii și matricea de organizare a materiei imaginarului medieval. Modelul s-a format ținând cont de o repartiție de tip antropologic și simbologic a raporturilor de putere în societate. Aceste relații includ însă și "terțul", registrul negației, în care
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
laice sau religioase (istoriografie, pravile sau morala creștină). Urmând acest traseu științific, se poate realiza joncțiunea dintre viziunea antropologică asupra puterii și matricea de organizare a materiei imaginarului medieval. Modelul s-a format ținând cont de o repartiție de tip antropologic și simbologic a raporturilor de putere în societate. Aceste relații includ însă și "terțul", registrul negației, în care sunt "repartizați" atât păcătoșii, cât și forțele răului și scenografia puniției (fie în câmpul acțiunii umane coercitive, fie în cel al Judecății
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
O simbolistică inegală a feminității - asupra căreia vom reveni -, cu rupturi ilogice de nivel, cu o situare indiscutabil inferioară a femeii, socio-cultural și economic, și cu un rol public puțin vizibil, deși atributele și rolul ei în regimul simbolic și antropologic al imaginarului sunt fundamentale. Chiar și ritualul nunții pune în evidență clasarea superioară a bărbatului - această unică instanță cu drept de judecată și de stăpânire în evul de mijloc. Situația este diferită față de statutul femeii din lumea bizantină și față de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
iar pe mătușă-sa Olimbiiada o au trimis la Bațcov, la mănăstire, și o au zidit într-o chilie, lăsându-i numai o ferestruie, de-i da pe acolo pită și apă. (Cronica anonimă despre Brâncoveanu 347) Dacă analizăm codurile antropologice ale "cotidianului" - aici, ale interiorului domestic -, se observă cu ușurință că arhetipul femininului își subsumează și întreaga simbolistică a preparării hranei, a apei vieții și a morții, a focului vetrei, a vestimentației țesute și a culorilor. Peste acest regim al
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Ciobanu 97) din cărțile de prevestire și de ghicit (Astrologhie, Gromovnic, Obrociri de zile, Cărți de visuri, Oglinda norocului etc). Eliade identifica în ele, stabilindu-i suprarealului o sorginte mitologică, urmele unei cosmogonii și ale unor tehnici arhaice cu valoare antropologică, reținute ulterior în imaginarul medieval ("Cărțile populare în literatura română". Meșterul Manole 151-65). Dintre scrierile de prevestire, cărțile cu conținut astrologic se bucurau, probabil, de cel mai numeros public, deoarece ele satisfac o nevoie ancestrală a omului de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
plasa ierarhiei sociale, reflex al atotstăpânitorului mod de gândire masculină din medievalitatea ortodoxă. De la casă la mormânt: un imaginar cronotopic Într-o poetică a spațiului, în interiorul căruia se mișcă lumea imaginară a medievalității românești, casa este ea însăși un reper antropologic, cu o "poveste" proprie. Simbol totalizant al matricei familiale (trupul matern, casa părintească, locul de origine), dar și al peșterii protoistorice, al grotei christice, al Edenului și al mormântului, constituie locul primordial, centrul topografiei generale, precum și al sistemului de reprezentări
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Constantin I), discursul oficial despre putere ne relevă coordonatele pe care s-a constituit imaginarul. Să reamintim aici că registrele matricei teoretice reflectă modul în care puterea a organizat și a gestionat spațiul perceptibil, fie după ceea ce numim azi modelul antropologic, teoretizat încă de la Aristotel (masculin−feminin, stăpân−supus), fie după modele simbolice proprii evului mediu (cultură−natură) sau generale (spațiu locuit−spațiu străin, spațiu privat−spațiu public, spațiu laic-spațiu religios, spațiu concret-spațiul "lumii de dincolo" etc.). Timpul însoțește aceste tipologii
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Timpul însoțește aceste tipologii spațiale și se fărâmițează în "timpii" cotidianului sau ai ritualului, ai cunoașterii/formării (traseul inițiatic) sau ai penitenței (postul, rugăciunea) etc. Am introdus această perspectivă asupra timpului și asupra spațiului tocmai pentru a reprezenta complexitatea dominantei antropologice din modelul imaginarului medieval − completat aici cu al patrulea nivel, al ficțiunilor "literare", culte și populare, care au ca resort imaginativ fantezia. Imaginarul medieval românesc (precum sistemul teoretic general) integrează imaginea, simbolul și semnul, ca unități fundamentale în transferul de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Meridiane, 1998. [1978]. ---. Doamnele din veacul al XII-lea. București: Meridiane, 2000. [1995]. Durand, Gilbert. L'Immaginario. Scienza e filosofia dell'immagine. Como: RED, 1996. Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză. București: Nemira, 1998. [1992]. ---. Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală. București: Univers Enciclopedic, 1998. [1960]. ---. Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul. București: Nemira, 1999. [1964] [1994]. ---. Arte și arhetipuri. București: Meridiane, 2003. [1989]. Duțu, Alexandru. Dimensiunea umană a istoriei. Direcții în istoria mentalităților. București: Meridiane
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
acesta și om (esența omului, condiția umană, omul individual sau general etc., cu care lucrează antropologia); și, desigur, greșeala pe care o comit cei care, crezând că interpretează "teoria" lui Heidegger, identifică, totuși, Dasein-ul cu omul (sau cu altă instanță "antropologică" dintre cele amintite). Tocmai din astfel de motive, analitica existențială nu mai apare ca un discurs croit după toate exigențele exprimate de canonul logic-judicativ, metafizic, în limbajul lui Heidegger. Ea propune, în mod explicit, un orizont de constituire fenomenală (a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
verb ("este") și la timp 3.3.3.1. Introducere Pentru Heidegger, constituirea structurii existențiale a Dasein-ului nu reprezintă un fapt "teoretic"; ceea ce înseamnă că, cel puțin formal, analitica existențială nu poate fi socotită drept "teorie" asupra omului, o variantă antropologică prin care este impusă o anumită imagine chiar un concept despre om. Constituirea aceasta are rosturi ontologice de la bun început, ceea ce vrea să însemne că Dasein-ul se pune pe sine în cauză, "istoria" lămuririi sale de sine fiind însăși constituirea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
recondiționare temporală a subiectului și predicatului se află ca atare și condiția de posibilitate a saltului de la judecată la dictatura judicativului. Și, în consecință, redescoperim și condițiile de posibilitate ale celor două discipline judicative, analitica și dialectica, modulate (ontologic, cosmologic, antropologic, epistemologic etc.) în funcție de temele filosofice sau de altă natură deschise în orizontul dictaturii judicativului. Pentru a parcurge și această ultimă parte a primului moment al reducției, trebuie să pornim tot de la Aristotel. Acesta socotește că există două situații extreme privind
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
emergența unei culturi plurale de tip hibrid în care se recunosc distinct elementele specifice ale fiecărei națiuni, religii sau civilizații, într-un spirit de ecumenism cultural. O versiune a conversaționalismului o constituie așa-zisa paradigmă a consumului creativ, de inspirație antropologică și care statuează creolizarea culturilor locale într-un întreg hibrid în condițiile în care comunitățile locale specifice valorifică oportunitățile oferite de piața globală într-o manieră proprie, astfel încât fiecare dintre aceste grupuri continuă să producă o expresie și o identitate
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
angajamentul. Pentru americani, timpul este orientat spre viitor și văzut ca un instrument de exploatare a unor noi oportunități. Pentru europeni, timpul este orientat mai mult spre prezent și trecut și folosit pentru a reafirma și nutri relații. Un studiu antropologic cuprinzător al felului În care oamenii folosesc telefonul mobil În șase țări ne arată unele dintre diferențele În modul În care europenii și americanii se relaționează cu noua tehnologie wireless. În Suedia, de exemplu, „impresia este că persoana de la celălalt
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
extinde și la alte grupări, chiar la alte culturi din preistoria Moldovei în care condițiile sociale nu puteau să fie prea diferite. De altfel, alte studii 2 sugerează concluzii similare. Și sub un alt aspect, anume sub acela al fondului antropologic, modificările istorice nu au fost atât de esențiale. Boala psihică, așa cum o interpretăm astăzi, reflectă un complex polivalent, biologic , psihologic și social. Nu putem nega o relativă stabilitate a primei componente a acestui complex, fondul biologic primar. Acest substrat ancestral
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Universității Iași, III, 1-2, 1957, p. 3-18. 13. Necrasov O., Considerațiuni asupra populațiilor din vârsta pietrei și de la începutul vârstei metalelor pe teritoriul R.P.R., în Omagiu C. Daicoviciu, 1960, pp. 415-429. 14. Necrasov M. și Cristescu M., Contribuție la studiul antropologic al scheletelor din complexul mormintelor cu ocru de la Holboca Iași, în Probleme de antropologie, III, 1957, pp. 73-147. 15. Necrasov O., Contribuție la studiul antropologic al scheletelor din complexul mormintelor cu ocru de la Brăilița, în SCIV, VIII, 1-4, 1957, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Omagiu C. Daicoviciu, 1960, pp. 415-429. 14. Necrasov M. și Cristescu M., Contribuție la studiul antropologic al scheletelor din complexul mormintelor cu ocru de la Holboca Iași, în Probleme de antropologie, III, 1957, pp. 73-147. 15. Necrasov O., Contribuție la studiul antropologic al scheletelor din complexul mormintelor cu ocru de la Brăilița, în SCIV, VIII, 1-4, 1957, pp. 75-88. 16. Necrasov O., Études anthropologiques des squelettes, în Analele științifice ale Universității din Iași, V, I, 1959, pp. 47-60. 17. Necrasov O. și Cristescu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fi încovoiat de onoruri inutile. Tadeusz Pirozynski a parcurs o specialitate dificilă, dar sublimă și plină de grandoare și a reușit o deschidere permanentă a ei către sporul de sensibilitate necesar de adus lumii actuale. A slujit cu o vocație antropologică această specialitate a sufletului, în care a protejat pe cei rătăciți și printr-o firească continuitate a făcut ca Socola să existe prin spiritul, și nu prin zidurile sale, iar Socola să fie mereu animată de elanul de depășire a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
comandate. Redactor: Viorel Dumitrașcu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com www.editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1 Olga Necrasov și Maria Cristescu, Studiul antropologic al scheletelor de la Trușești, aparținând Culturii Nouă, în Studii și cercetări de antropolgie, nr. 1, 1968, pp. 8, 9. 2 Olga Necrasov, V. Ursache, D. Botezatu și C. Ștefănescu, Studiul resturilor osoase din mormintele cimitirelor birituale de la Tabăra Moldovei și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mai reprezentat, tot la Iași, unele poeme dramatice, iar la Bîrlad, în stagiunea trecută, piesa Alegerea apelor. Surprinzătoare prin ideea ei, văzută într-un context social care ne aparține, incitantă prin reverberațiile subiectului, destul de simplu, în orizonturile meditației etice și antropologice, frapînd prin precizie și conciziune, Calul verde reprezintă o prezență repertorială dintre acelea care, chiar cînd pot da naștere unor controverse, nu pot trece necomentate cu un interes dublat de pasiune. Autorul pornește aproape banal, de la drama unui cuplu conjugal
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
putem spune că sfinții părinți, cu excepția unor poziții contrare din anumite contexte ascetice radicale, susțin cântecul liturgic, acesta fiind motivat prin exemplificarea unor pasaje scripturistice. Lectura și interpretarea lor biblică nu este exclusiv spiritualistă, dar acceptă și înglobează și valențele antropologice sau efectele psihologice ale muzicii, precum bucuria sufletului, sănătatea fizică sau psihică. Sunt subliniate îndeosebi aspectele simbolice și celebrative ale coralității în diferitele sale forme: muzica este în „serviciul cuvântului”, este un mijloc de a reuni comunitatea („semn de unitate
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Cristea) / Silviu G. Totelecan, Vecinătatea În Munții Apuseni, Disoluții comunitare (Dumitru Sandu) / Adrian Neculau (coord.), Viața cotidiană În comunism (Constantin Cucoș) / Dumitru Batâr, Instituționalizarea mod elelor culturale (Daniela Botone) / Cristina Papa, Giovanni Pizza și Filippo M. Zerilli (eds.), La ricerca antropologica in Romania. Prospettive storiche ed etnografiche (Marin Constantin) / Peter Skalník (ed.), A Post-Communist Millenium. The Struggles for Sociocultural Anthropology in Central and Eastern Europe (Marin Constantin) / André Sirota Michel Pinçon SEMNAL EDITORIAL Mircea Agabrian, Autopercepția unei noi condiții studențești: Învățământul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]