KorAP: Find »[drukola/base=anvelopă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...90 91 92 ...263 >

6,559 matches

Corola-website/Law/187120_a_188449

stabilirea supraîncălzirii încăperii și necesitatea climatizării). Metodă de calcul se bazează pe analogia electrică pentru modelarea proceselor de transfer termic ce au loc la interiorul și exteriorul unei cladiri (fig. 2.3). Pe baza schemei din figură, elementele componente ale anvelopei unei construcții sunt considerate în funcție de inerția termică, de transparență și de poziție. Din punct de vedere al inerției termice și al transparenței, elementele de delimitare la exterior ale unui local se clasifică în: - elemente exterioare opace ușoare - elemente exterioare opace

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
ms) = ----- coeficient convențional de schimb de căldură la R(ms) interior (cf 2.9) 1 H(em) = ----- coeficient de schimb de căldură între exterior și R(em) suprafață interioară (cf 2.10) C(m) capacitate termică a elementelor din structura anvelopei (cf 2.11) ι(es) temperatura echivalentă a aerului exterior pentru componentelor exterioare ușoare (cf 2.13) ι(em) temperatura echivalentă a aerului exterior pentru componentelor exterioare grele (cf 2.14) d(i) fluxul de căldură în nodul de aer

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
avea mai multe zone termice, cu temperaturi interioare prescrise diferite și poate avea sisteme de răcire cu funcționare intermitenta. ÎI.2.4.3.1 Principalele date de intrare Principalele date de intrare necesare pentru efectuarea calculelor sunt: - caracteristicile elementelor de anvelopa și ale sistemelor de ventilare; - sursele interne de căldură și umiditate, - climatul exterior; - descrierea clădirii și a elementelor sale, a sistemelor de încălzire/răcire și scenariului lor de utilizare; - date privind sistemele de încălzire, răcire, apa caldă de consum, ventilare

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
cont de cuplajul termic dintre zone, - clădirea poate fi divizată în mai multe zone interioare (calcul mulți-zona), fără a ține cont de cuplajul termic dintre zone. ÎI.2.4.4.1 Limitele clădirii Limitele clădirii cuprind toate elementele componente ale anvelopei ce separă spațiul răcit sau încălzit (condiționat) de mediul exterior (aer, apa, sol), de alte zone climatizate sau de zonele adiacente neclimatizate. Aria pardoselii A(p) corespunde pardoselii utile. Aria se va calcula utilizând dimensiunile interioare ale încăperii. (Pentru detalii

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
alta și pot fi diferite de asemenea în funcție de tipul de utilizare a clădirii. ÎI.2.4.7.4. Situații speciale Sunt necesare metode particulare pentru a calcula influență următoarelor elemente de construcție speciale: - Pereți solari ventilați; - Alte elemente ventilate ale anvelopei; - Surse interioare de joasă temperatura. Dacă o sursă interioară de căldură cu potențial important, are o temperatură apropiată de temperatură interioară, cantitatea de căldură transferată aerului interior este puternic dependența de diferența de temperatură dintre temperatura sursei și cea a

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
al clădirii. Un exemplu în acest sens este redat în Anexa ÎI.2.D ÎI.2.4.8.3.3. Alte situații speciale Sunt necesare metode de calcul speciale atunci când sunt întâlnite următoarele situații: - pereți solari ventilați; - alte elemente de anvelopa cu strat de aer ventilat; - pompe de căldură ce utilizează aerul evacuat că sursa termică; dacă debitul de aer necesar funcționarii corecte a pompei de căldură este mai mare ca debitul ce ar fi trebuit introdus în calcul că data

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
s,k) - aria de captare efectivă a suprafeței k, pentru o orientare și un unghi de înclinare dat, în zona considerată, determinată conform § 2.4.10.2.1 (pentru suprafețe vitrate), si § 2.4.10.2.2 (pentru elemente de anvelopa opace), A(s,j) - aceeași interpretare că la A(s,k), pentru aporturi solare către spațiul adiacent/neclimatizat, [mp]; I(s,k) - radiația solară totală integrată pe perioada de calcul, egală cu energia solară captata de 1 mp al suprafeței

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
consecință, trebuie alese valori medii adecvate scopului urmărit (încălzire, răcire sau verificarea confortului termic de vară). ÎI.2.4.10.2.1. Aria de captare efectivă a radiației solare pentru elemente vitrate Aria de captare efectivă a unui element de anvelopa vitrat se calculează cu relația: A(S,F) = F(u) tău[1 - F(ț)] A(F) (2.41) în care: A(F) - aria totală a elementului vitrat, inclusiv râma, [mp]; F(ț) - factor de tâmplărie (de reducere a suprafeței ferestrei

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
către bolta cerească) sunt estimate că importante, pierderile prin transmisie pot fi intensificate în același timp, fapt modelat prin introducerea unui factor de corecție al efectului aporturilor solare asupra zonei climatizate. Aria de captare efectivă a unui element opac de anvelopa (perete, terasă) A(s,p) (mp) se calculează cu formulă: A(s,p) = F(cer) α(p) R(p,se) U(p) A(p) (2.44) în care: F(cer) - factor de corecție ce ține cont de schimbul de căldură

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
baza următoarelor date: - coeficienții de transfer termic prin ventilare H(V) și temperatura aerului introdus în încăperi (de refulare) ι(într) obținute conform § 2.4.8; - coeficienții de transfer termic prin transmisie, pentru ferestre H(F) și elementele masive de anvelopa se determina H(Ț) conform § 2.4.7; - conductanța de cuplare H(is) este egală cu: H(is) = h(is) A(ț) (2.59) și A(ț) = R(at) * A(p) unde: H(is) - conductanța de cuplare dintre nodurile de

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
la modul de calcul sunt date la § 2.4.8.3. ● Că și în cazul metodei lunare simplificate, sunt necesare metode detaliate pentru a modela comportamentul dinamic al următoarelor elemente de construcție speciale: - Pereți solari ventilați, - Alte elemente ventilate ale anvelopei, - Surse interioare de joasă temperatura. ● Metodă orara prezentată, cu un singur nod capacitiv, necesită determinarea "ariei masei interioare efective a clădirii", conform relației: C(m) A(m) = ---------------- (2.66) Σ A(j) [X(j)]^2 j în care: C(m

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
neetanșeități; - orificii de ventilare; - deschiderea ferestrelor; - sistemul de ventilare, inclusiv neetanșeitățile conductelor de aer. Convențional, se notează cu valori pozitive debitele de aer ce intră în clădire și negative cele ce ies din clădire. Calculul debitelor de aer ce traversează anvelopa cuprinde următoarele etape: - stabilirea relațiilor de calcul pentru debitele de aer, pentru o presiune interioară de referință - calculul presiunii interioare de referință pe baza bilanțului masic de aer pentru debitele care intră și ies din clădire - calculul debitelor de aer

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
numai punctual, cănd anumiți parametri pot fi clar identificați ca valoare pentru aplicația respectivă. Metodă de calcul iterativa este utilizată pentru a calcula debitul de aer al unei centrale de ventilare sau debitul care trec prin orificiile și neetanșeitățile din anvelopa clădirii în condițiile în care sunt cunoscute: - climatul exterior (vânt și temperatura); - condițiile interioare (temperatura); - funcționarea sistemului Etapele de calcul ce trebuie parcurse sunt următoarele: - calculul ventilării mecanice; - calculul pentru conductele pasive pentru clădiri rezidențiale sau nerezidentiale mici; - calculul infiltrațiilor

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
Calculul debitelor de aer înfiltrat/exfiltrat prin metoda iterativa Debitele de aer sunt determinate de orientarea și înălțimea la care este amplasat fiecare element aeraulic (orificiu, fisură) precum și de caracteristicile clădirii, zonei și gradului de adăpostire. Fiecare component aeraulic al anvelopei exterioare este caracterizat prin: - coeficientul sau de presiune dinamică C(p,comp) și - înălțimea sa față de planul 0 al zonei considerate h(comp) Diferența de presiune la nivelul acestui component se va scrie că o diferență între presiunea exterioară și

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
cu 293.15 K; Ț(i): temperatura interioară reală măsurată, în funcție de oră; rho(aer, ref): densitatea de referință a aerului, egală cu 1,2 kg/mc (la 293.15 K), în funcție de care se aplică corecțiile necesare. Fiecare component aeraulic al anvelopei exterioare, supus unei diferențe de presiune va fi traversat de un debit de aer volumic care se calculează cu relațiile: │ │0,667 q(v,inf) = C(inf)semn[dP(comp)]│dP(comp)│ (2.84) │ │ pentru debite exfiltrate/infiltrate prin fisuri

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
diferențe de presiune va fi traversat de un debit de aer volumic care se calculează cu relațiile: │ │0,667 q(v,inf) = C(inf)semn[dP(comp)]│dP(comp)│ (2.84) │ │ pentru debite exfiltrate/infiltrate prin fisuri sau neetanșeități ale anvelopei, respectiv: │ │0,5 q(v,inf) = C(inf)semn[dP(comp)]│dP(comp)│ (2.85) │ │ pentru debite care pătrund prin orificii mari din anvelopa. În cazul unor deșchideri particulare, această ultimă ecuație poate fi înlocuită cu o altă mai precisă

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
semn[dP(comp)]│dP(comp)│ (2.84) │ │ pentru debite exfiltrate/infiltrate prin fisuri sau neetanșeități ale anvelopei, respectiv: │ │0,5 q(v,inf) = C(inf)semn[dP(comp)]│dP(comp)│ (2.85) │ │ pentru debite care pătrund prin orificii mari din anvelopa. În cazul unor deșchideri particulare, această ultimă ecuație poate fi înlocuită cu o altă mai precisă, în cazul când componentul a fost testat conform normei EN 13141-1 (pentru debitul prin deșchideri). Rezolvând iterativ ecuația: q(vinf) + q(vev) + f2Σ[q

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
pentru a lua în considerare suprapresiunea vântului pe fațada neadăpostita, se majorează C(p) din cazul anterior cu 0.05 pentru aceasta, si se scade C(p) cu 0.05 pentru fațadă adăpostita. Repartizarea rosturilor și neetanșeităților la nivelul întregii anvelope În cazul necunoașterii amplasării exacte a rosturilor și neetanșeităților anvelopei prin care se produc infiltrații/exfiltrații, se consideră o repartizare convențională a acestora pe cele două fațade, după cum urmează: C(infiltr/exfiltr,zona)(pierderea de aer din zona) = 0.67

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
se majorează C(p) din cazul anterior cu 0.05 pentru aceasta, si se scade C(p) cu 0.05 pentru fațadă adăpostita. Repartizarea rosturilor și neetanșeităților la nivelul întregii anvelope În cazul necunoașterii amplasării exacte a rosturilor și neetanșeităților anvelopei prin care se produc infiltrații/exfiltrații, se consideră o repartizare convențională a acestora pe cele două fațade, după cum urmează: C(infiltr/exfiltr,zona)(pierderea de aer din zona) = 0.67 (convențional); - pentru fațadă A(fațade) C(infiltr/exfiltr,fațadă)=C

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
de climatizare, se introduce de asemenea o metodologie de calcul pentru energia necesară proceselor de umidificare și vehiculare aer. ÎI.2.8.3.1. Principalele date de intrare necesare pentru efectuarea calculelor Datele necesare de calcul sunt: - caracteristicile elementelor de anvelopa pentru încăperea climatizata; - scenariul de ocupare al încăperii climatizate; - sursele interne de căldură și umiditate; - climatul exterior; - date privind sistemul de climatizare: ● debitul de aer; debitul de aer proaspăt, ● valorile prescrise pentru parametrii de confort (temperatura, umiditate), ● temperatura și umiditatea

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
mai mare de 50 m, C(p)-urile zonei sunt luate egale cu cele corespunzătoare părților înalte ale fațadei. Anexă ÎI.2.G Caracteristici de permeabilitate ale clădirii Caracteristicile de permeabilitate ale unei cladiri depind de numărul și tipul neetanșeităților anvelopei exterioare (rosturi de dilatare, fisuri, infiltrații de aer prin tâmplăria exterioară), fiind exprimate prin debitul de aer total ce pătrunde în clădire la o diferență de presiune exterior-interior dată. Se pot defini la nivel național sau se pot prelua că

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
național sau se pot prelua că valori implicite din tabelul B.1, următoarele valori: - numărul de schimburi de aer orare datorat infiltrațiilor n(infiltr) (în vol/ h) sau debitul de aer înfiltrat q(v,infiltr) raportat la aria laterală a anvelopei clădirii sau la aria pardoselii (în mc/h*mp); - debitul de aer înfiltrat q(v,infiltr) corespunzător unor diferențe de presiune exterior-interior de 4, 10 sau 50 Pa. G.1: Valori ale debitului specific înfiltrat sau numărului de schimburi de

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
frig se determina cu relația: . . . Q = Q(sz)+Q(Lz) [kWh] (5.18) ÎI.5.3 Necesarul de căldură anual normal pentru încălzire Metodă de calcul se bazează pe următoarele ipoteze: - Transferul de căldură prin elementele de construcție care constituie anvelopa spațiului analizat ține seama de caracterul nestaționar al proceselor; - Intervalul maxim de timp utilizat ca reper al analizei este luna iar intervalul minim este ziua; - Bilanțul termic specific spațiilor ocupate ține seama de influență aporturilor datorate radiației solare și activității

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
una sau mai multe subzone care sunt adiacente zonei principale și adiacente sau nu intre ele. Zona principala este considerată ca ansamblu al tuturor spațiilor ocupate caracterizate de un microclimat asemănător, nefăcându-se distincția pe camere, conform proiectului de arhitectură. Anvelopa zonei principale este adiacenta mediului exterior natural și subzonelor secundare încălzite direct sau indirect și caracterizate de un microclimat sensibil diferit de cel al zonei principale. Între zone se produce transfer de căldură și masa. Microclimatul din zona principala se

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]
zona principala se caracterizează prin parametrii termodinamici specifici stării de confort termic și fiziologic, indiferent de starea clădirii și a instalațiilor termice aferente acesteia și de modul de exploatare de către ocupanții clădirii. Microclimatul din subzonele secundare este condiționat de starea anvelopei proprie subzonelor (elemente de construcție opace și transparente, fixe și mobile, SET a corpurilor de încălzire etc) și se exprimă sub forma temperaturilor interioare medii lunare din aceste spații, determinate prin rezolvarea ecuațiilor de bilanț termic propriu subzonelor secundare. Principiile

METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/187120_a_188449]