4,707 matches
-
John (coord.), Teoretizarea revoluțiilor, Editura Polirom, Iași, 2004. Foucault, Michel, Cuvintele și lucrurile, Editura Univers, București, 1996. Foucault, Michel, Nașterea clinicii, Editura Științifică, București, 1998. Francastel, Pierre, Realitatea figurativă, Editura Meridiane, București, 1972. Frâncu, Teofil; Candrea, George, Românii din Munții Apuseni, Tipografia Modernă, București, 1888. Furet, François, L’Atelier de l’histoire, Flammarion, Paris, 1982. Furet, François, Reflecții asupra Revoluției Franceze, Editura Humanitas, București, 1992. Gadamer, Hans-Georg, Elogiul teoriei. Moștenirea Europei, Editura Polirom, Iași, 1999. Gellner, Ernest, Naționalismul, Editura Librom Antet
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
J., Națiuni și naționalism din 1780 până În prezent. Program, mit, realitate, Editura Arc, Chișinău, 1997. Hobsbawm, Eric J.; Ranger, Terence (coord.), The Invention of Tradition, Cambridge University Press, Cambridge, 1983. Hodoș, Enea, Simion Balint. Viața și luptele lui În Munții Apuseni ai Ardealului la 1848-49, Tipografia Carol Göbl, București, 1913. Honour, Hugh, The New Golden Land. European Images of America from the Discoveries to the Present Time, Pantheon Books, New York, 1975. Huntington, Samuel P., Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
istoria teoriei artei, Editura Univers, București, 1975. Pantazi, Radu, Simion Bărnuțiu, Editura Științifică, București, 1967. Papadima, Ovidiu, Ipostaze ale iluminismului românesc, Editura Minerva, București, 1975. Papahagi, Pericle, Numiri etnice la aromâni, Cultura Națională, București, 1925. Papahagi, Tache, „Cercetări În Munții Apuseni”, În Grai și suflet, II, 1925. Pascu, Ștefan, Avram Iancu. Viața și faptele unui erou și martir, Editura Meridiane, București, 1972. Pascu, Ștefan, Ce este Transilvania?, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983. Pascu, Ștefan, Revoluția populară de sub conducerea lui Horea, Editura Militară
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În volumul George Em. Marica, Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977, pp. 32 și 96. Scrisoarea este citată În studiul lui Emil Hulea, „Aspecte culturale din Munții Apuseni În jumătatea de veac dinainte de 1848”, Apulum, 1970, pp. 311-312. Ilie Paulescu XE "Paulescu" , „Domnule redactor”, În Amicul poporului, 1848, nr. 14, col. 215-220. Traduceri din Lamennais XE "Lamennais" au apărut În Învățătorul poporului, 1848, nr. 4-5 și 18, precum și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ibidem, p. 253); Enea Hodoș XE "Hodoș" , op. cit., p. 381; Ioan Lupaș, op. cit. Enea Hodoș XE "Hodoș" , op. cit., p. 383. Silviu Dragomir, op. cit., pp. 176 sqq. Enea Hodoș XE "Hodoș" , Simion Balint XE "Balint" . Viața și luptele lui În Munții Apuseni ai Ardealului la 1848-49, București, 1913, pp. 51-56. Enea Hodoș XE "Hodoș" , op. cit., p. 382. Vezi și Ștefan Pascu, Iosif Pervain, op. cit., vol. V, p. 147. Vezi Ioan Chindriș, Chipuri din hronicul neamului, Editura Albatros, București, 1977, pp. 94-95. Nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la momentul respectiv, opiniile prounioniste exprimate de Timotei Cipariu XE "Cipariu" , În articolul „Uniunea”, publicat În Organul luminării, II, 1848, nr. 67. Kőváry László XE "László" , op. cit., p. 21. Este vorba de adunările populare convocate de tinerii radicali În Munții Apuseni cu scopul de a testa atitudinea țărănimii și de a da un plus de legitimitate revendicărilor românești. Vezi Nicolae Bocșan, „Revoluția de la 1848”, În volumul Memorandul. 1892-1894. Ideologie și acțiune politică românească, Editura Progresul Românesc, București, 1992, p. 140. Kőváry
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
335). G. Mihăilă, loc. cit. și Al. Cioranescu, Diccionario Etimológico Rumano, Universidad de La Laguna, Tenerife, 1958-1966, articolul 3489. DA, loc. cit. N.A. Constantinescu, Dicționar onomastic românesc, Editura Academiei, București, 1963, p. 276. Vezi Teofil Frâncu, George Candrea, Românii din Munții Apuseni, București, 1888 și Tache Papahagi, „Cercetări În Munții Apuseni”, Grai și suflet, II, 1925, pp. 22-89. Etimologie propusă de N.A. Constantinescu, loc. cit. („Lat. med. Francus”). În Lexicon manuale ad scriptores mediae et infimae latinitatis, Paris, 1858, col. 976-977 (ca și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Etimológico Rumano, Universidad de La Laguna, Tenerife, 1958-1966, articolul 3489. DA, loc. cit. N.A. Constantinescu, Dicționar onomastic românesc, Editura Academiei, București, 1963, p. 276. Vezi Teofil Frâncu, George Candrea, Românii din Munții Apuseni, București, 1888 și Tache Papahagi, „Cercetări În Munții Apuseni”, Grai și suflet, II, 1925, pp. 22-89. Etimologie propusă de N.A. Constantinescu, loc. cit. („Lat. med. Francus”). În Lexicon manuale ad scriptores mediae et infimae latinitatis, Paris, 1858, col. 976-977 (ca și În lexiconul du Cange), „francus” este glosat cu sensurile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
à la bataille de Varna (1444)”, Revue Roumaine d’Histoire, IV, 1965, nr. 2, pp. 221-231). Imaginea creată la nivelul tradiției culte, la fel ca și cea folclorică, subliniază caracterul specific, distinct, al poziției românești față de conflictele dintre turci și apuseni. Atitudinea de rezervă, atribuită lui Mircea la Nicopole, lui Vlad Dracul sau Iancu de Hunedoara la Varna și justificată de tradiția cărturărească, scoate În evidență această poziție de neimplicare. Inițiativele apusenilor sunt privite cu neîncredere, chiar cu un anumit aer
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
distinct, al poziției românești față de conflictele dintre turci și apuseni. Atitudinea de rezervă, atribuită lui Mircea la Nicopole, lui Vlad Dracul sau Iancu de Hunedoara la Varna și justificată de tradiția cărturărească, scoate În evidență această poziție de neimplicare. Inițiativele apusenilor sunt privite cu neîncredere, chiar cu un anumit aer de superioritate, de Înțelepciune provenită din experiența specifică unui orizont propriu, la care apusenii nu ar avea acces. Ca și În cazul nivelului folcloric, este vorba, În mod evident, de o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de Hunedoara la Varna și justificată de tradiția cărturărească, scoate În evidență această poziție de neimplicare. Inițiativele apusenilor sunt privite cu neîncredere, chiar cu un anumit aer de superioritate, de Înțelepciune provenită din experiența specifică unui orizont propriu, la care apusenii nu ar avea acces. Ca și În cazul nivelului folcloric, este vorba, În mod evident, de o percepție care atribuie semnificații ideologice deformante unor evenimente istorice, percepție pe care se vor clădi Însă ulterior componente esențiale ale imaginarului social modern
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cathartică ? Acestea sunt probleme care vor îi tratate la capitolele "Literatura și psihologia" și "Literatura și societatea"; dar am fost nevoiți să le ridicăm de pe acum, în mod preliminar. În concluzie : problema funcției literaturii are o îndelungată istorie - în lumea apuseană, de la Platon până în prezent. Ba nu este o problemă ridicată instinctiv de poeți sau de cei cărora le place poezia ; pentru aceștia, după cum a spus o dată Emerson, "Frumusețea este propria ei rațiune de a fi". Problema este pusă mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
evoluția literaturii fără să se țină seama de diferențele lingvistice. Marele argument în favoarea literaturii "comparate" sau "generale", sau pur și simplu în favoarea "literaturii" este caracterul evident eronat al ideii că ar putea exista o literatură națională închisă în sine. Literatura apuseană, cel puțin, formează o unitate, un întreg. Nu se poate pune la îndoială continuitatea dintre literaturile greacă și romană, dintre lumea medievală apuseană și principalele literaturi moderne ; și, fără a minimaliza importanța influențelor orientate, în special cea a Bibliei, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
este caracterul evident eronat al ideii că ar putea exista o literatură națională închisă în sine. Literatura apuseană, cel puțin, formează o unitate, un întreg. Nu se poate pune la îndoială continuitatea dintre literaturile greacă și romană, dintre lumea medievală apuseană și principalele literaturi moderne ; și, fără a minimaliza importanța influențelor orientate, în special cea a Bibliei, trebuie să recunoaștem existența unei unități închegate care include literaturile întregii Europe, a Rusiei, a Statelor Unite și a Americii Latine. Acest ideal a fost
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
există numeroase indicii care prevestesc un reviriment al istoriografiei literare generale. Studiul lui Ernst Robert Curtius Europäische Literatur und lateinisches Mittelalter (Literatura europeană și evul mediu latin - 1948), care urmărește eu o erudiție uimitoare locurile comune existente în întreaga tradiție apuseană, și cartea lui Erich Auerbach, Mimesis (1946), care reprezintă o istorie a realismului de la Homer la Joyce, bazată pe analiza stilistică plină de sensibilitate a anumitor pasaje individuale *13, constituie realizări erudite care ignoră naționalismele incarnate și dovedesc în mod
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Erich Auerbach, Mimesis (1946), care reprezintă o istorie a realismului de la Homer la Joyce, bazată pe analiza stilistică plină de sensibilitate a anumitor pasaje individuale *13, constituie realizări erudite care ignoră naționalismele incarnate și dovedesc în mod convingător unitatea civilizației apusene, vitalitatea moștenirii antichității clasice și a creștinismului medieval. Istoria literară ca sinteză, istoria literară pe o scară supranațională va trebui să fie scrisă din nou. Studiul literaturii comparate în acest sens va cere un înalt grad de specializare lingvistică din partea
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
baroc a invadat întreaga Europă răsăriteană, inclusiv; Ucraina, dar de-abia a atins Rusia propriu-zisă. Pot să existe apoi considerabile diferențe cronologice: stilul baroc a supraviețuit în civilizațiile rurale ale Europei răsăritene până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, după ce Europa apuseană depășise iluminismul și așa mai departe, în general, importanța barierelor lingvistice a fost în mod cu totul nejustificat exagerată în cursul secolului al XIX-lea. Această exagerare s-a datorat asociației foarte strânse dintre naționalismul romantic (mai ales lingvistic) și
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
slujbă”, beneficii constând din moșii, sate, venituri din vânat, din mori, heleștee, prisăci, vii, hanuri, alte venituri, toate întărite cu un act de donație <footnote Alexandru Gonța, op. cit., p. 159; pentru a compara atributele domnilor români cu cele ale suveranilor apuseni vezi și: Radu Manolescu, Societatea feudală în apusul Europei, Ed. Științifică, București, 1974. footnote>. Trebuie făcută precizarea că daniile făcute de domni unor credincioși slujitori puteau fi anulate de cei care le-au emis sau de urmașii lor, în cazul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de cele folosite ereditar de țărani. Când, la 1785, a fost desființată mănăstirea Moldovița, înființându-se domeniul Vama al Fondului Bisericesc, vămenii ajung în situația țăranilor dependenți de pe domeniile coroanei, situație asemănătoare cu cea a țăranilor români din zona Munților Apuseni, cu toate că la venirea austriecilor în Bucovina, la 1774-1775, țăranul român, inclusiv vămenii, erau clăcași liberi, supuși regimului stabilit prin așezământul pentru boieresc. Acest statul de clăcaș, liber în fond, care are obligații față de stăpânul pământului, este o formă deosebită de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cu un conținut de 50% din acest mineral), cu un conținut mediu de zeoliți (20-50%) și sărace în zeoliți cu un conținut de sub 20% din aceste minerale. Dintre zeoliții de geneză hidrotermală, cunoscuți în România, majoritatea se află în Munții Apuseni. Vulcanismul subsecvent alpin, este caracterizat prin trei faze maxime de paroxism și prezintă o evoluție preponderent explozivă care a generat cantități mari de cenușă vulcanică. Aceasta a dat naștere tufului vulcanic prin diageneză și sedimentare. Studiile și cercetările efectuate aspura
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
Deși au existat senatori americani care au sprijinit Turcia, s-a considerat că aceasta nu era pregătită economic și militar pentru aderare și n-a fost invitată să fie membru fondator al Alianței. Cu toate acestea, Turcia captată de partea Apuseană, democrată a lumii, a căutat să nu rămână în afara blocurilor politico - militare. De aceea, la 24 martie 1950 a semnat un tratat de prietenie cu Italia, pe 5 ani, ambele state angajându-se să colaboreze pentru menținerea păcii. La 25
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
de Giovanni Schiaroni ce se pot privi acum în această biserică, pe lângă valoarea lor artistică, constituie o indicație asupra proporțiilor grandioase în care a fost iniț ial concepută de către Mitropolitul Veniamin pentru catedrala Sfintei Mitropolii.Ele sunt executate după modelul Apusean, cu anatomia conturată real, puternic colorate, cu înveșmântarea bogată. Figurile sunt studiate cu meticulozitate, exprimă fidel, psihologia personajelor reprezentate". Nu se spune cine este criticul care face aceste aprecieri, însă, pe dosul inscripției înrămate este notat: "10 iulie 1955-În dar
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Zona I-a coniferelor și pajiștilor înalte , cu climat aspru, umiditate ridicată, perioade de vegetație scurtă-zonă predilectă producției animaliere și profilată, în special, pe creșterea taurinelor, cu resurse de existență și progres economic restrâns în următorul spațiu: nordul Bucovinei, Munții Apuseni, parte a județelor Vrancea, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Harghita, Neamț, Prahova, Cluj, Hunedoara, zona Bran-Rucăr, Vatra-Dornei și Câmpulung Moldovenesc. Aceste spații dezvoltă ca activități prioritare creșterea animalelor, dar și turismul de tip rural montan. - Zona a 2 a -a pădurilor de foioase
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
în 50% cazuri 1/3 inferioară în 79% cazuri Tabel 1: Comparație între factorii de risc și tipul histologic în cancerul esofagian O ipoteză interesantă este corelarea dintre creșterea incidenței adenocarcinomului esofagian cu scăderea infecției cu Helicobacter pylori în țările apusene. Studiile au sugerat că infecția cu H. pylori poate proteja esofagul de GERD și complicațiile acestuia. Conform acestei teorii, infecția cu H pylori care produce o pangastrită, produce de asemenea și o scădere a producției de acid gastric protejând esofagul
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
a patra muscularei și a cincia seroasei/adventicei. Japonezii au folosit acest procedeu intensiv în detectarea leziunilor precoce, corespunzătoare T1, cu probabilitate redusă de metastazare, pentru a le trata endoscopic. Aceștia consideră leziunile precoce indiferent de starea ganglionară. Din contra, apusenii au utilizat EUS pentru recunoașterea cancerelor rezecabile de cele nerezecabile, boala curabilă și cea incurabilă. Atenția este focalizată asupra detectării invaziei de vecinătate, care se evidențiază prin pierderea stratului cinci și confluența masei tumorale cu organele vecine. Deși CT permite
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]