2,860 matches
-
Articolul 1 (1) Se aprobă utilizarea formularelor unice pe ț ara, fără regim special, care includ și desfășurătoarele activităților realizate de medicii din asistență medicală primară, necesare facturării lunare în vederea decontării de către casele de asigurări de sănătate a activității realizate potrivit contractului de furnizare de servicii medicale, conform anexelor nr. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140277_a_141606]
-
Victor Hugo: ,Vous voulez donner un coup aux idées? - se întreba bardul. Vent-on les comprimer? Elles sont incompressibles! Les étouffer? Elles sont immortelles!". După cum se coroborează cu mesajul mesianic al lui Bălcescu, care, în 1848, îi scria lui Ion Ghica: ,}ara noastră n-are arme, n-are oștire... Noi aici ne vom lupta cu cuvîntul, cît vom putea. Nu trebuie a pierde însă nădejdea. Dumnezeu veghiază asupra României". Muindu-și nu o dată condeiul în cerneala pașoptistă, N. I. Herescu emite considerații cu
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
pe jumătate păgîn, vibrează în recunoașterea atotputernicei fatalități. Lucruri spuse pe șoptite și înghițite pe tăcute, pentru care cartea, așa, chinuindu-se să îngaime fapte care nu sînt, e o promisiune de viață: "Duhul culege din carte semințele mici,/ și ară și seamănă cereștile vii." (Ehé). Plante înșelătoare, în care plinul nu se-arată. Iată această frumoasă viziune destrămată, în timp, în loc: "Frumusețe văzută, te-ai făcut rai și nu te mai vedem.// Pădure călătoare de arome,/ te-ai risipit în
Nerostitele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7533_a_8858]
-
vom mai vedea, vei mai fi/ lucrare a ochilor noștri dintâi?// Ca luptătorii viteji te vom ține minte;/ ca vulturii te vom păstra, frumusețe verde,/ să-ți dăm încăodată strălucirea de rai/ născută când toate aveai puterea să le ai!" (?ară). Regrete, și zbateri ale memoriei să se ridice la nivel. La nivelul incert al iluziilor. Spunînd totul despre steaua fiecăruia, și despre drumul ce ți-e dat să-l păzești, fără ajutoarele care fac farmecul naivelor noastre povești, Taină: "Învățătura
Nerostitele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7533_a_8858]
-
ca niciodată. A fost un formidabil exemplu, o permanentă sursă de inspirație. - Ai spus undeva că, în primii zece ani petrecuți aici, nu ai putut citi nicio carte, pentru că munceai câte 16 ore pe zi și că, la venirea în }ara Cangurilor, nu aveai bani nici măcar de tramvai! - Corect, dar e vorba de o experiență pozitivă: am muncit cu imensă tragere de inimă, fiindcă trăiam cu un sentiment al pionieratului, care îmi dădea infinite rezerve de energie. Și din munca mea
Anamaria Beligan: „La urma urmei, nu suntem decât suma poveștilor noastre. De rest se alege praful.“ by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6828_a_8153]
-
care n-au fost, la drept vorbind, niciodată în contact direct. Din acest punct de vedere, cred că episoadele filozofico-mistice ale foștilor Beatles sunt mult mai profunde decât ale asiaticilor născuți și crescuți în Anglia, Scoția, Iralanda de Nord sau }ara Galilor. Neașteptatul și nedoritul argument religios nu va fi niciodată invocat la Bruxelles sau în celelalte capitale occidentale. Dimpotrivă, mișcarea de coagulare a țărilor creștine a fost contrabalansată de invitarea pripită a Turciei de a începe și ea procedurile de
Cine are nevoie de cruciați? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10997_a_12322]
-
și-i făceau să plece biruiți în mod rușinos din lupte, după multe și nesuferite răni. Îi legau pe mucenici la stâlp, le găureau coastele, tăiau brazde adânci în trupurile lor, ca și cum n-ar fi spintecat trupuri, ci ar fi arat pământul. Puteai vedea pântece deschise, coaste desfăcute, piepturi sfâșiate. Și fiarele acelea setoase de sânge nu-și opreau aici nebunia lor, ci-i coborau de pe stâlp și-i întindeau deasupra cărbunilor aprinși pe grătare de fier. Puteai vedea iarăși priveliști
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
o lăsaseră din mână când au venit să se odihnească aici - și tare și-ar fi dorit, dacă ar mai fi izbutit să se ridice, în locul sabiei o coasă, ori un plug, ori o greblă; să-și curețe, să-și are, să-și cosească grădina de acasă. Sub sabie - o coroană de bronz; prea grea pentru frunțile obosite, care de altfel nu știu nimic de această coroană; căci de-ar fi știut, ar fi rugat să fie preschimbată în coroniță de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cerc: Eroul soldat Florea Havalan, Eroul soldat Brașoveanu Teodor, Eroul soldat Antonie Gh. Ion; eroii soldați Popa Ghiță, Florea Dumitru, Dumitru Mihai, Bogdan Ion, Store Ion, Busuioc Ioan, Nicolae Ion, Socmata Ion, Marin Ion - doamne câți Ioni au trudit, au arat și au apărat cu sângele lor pământul acesta! - Panait Nicolae, Apostu Gheorghe, Eremia Dumitru, Dorbea Gheorghe, Doga Alexu, Boicia Ilie, Bermega Gheorghe. Dar multe, foarte multe bănci, foarte multe pietre atestă: un erou român necunoscut, un ostaș român necunoscut - foarte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ei. Și totuși. Ceva nu mergea. Cînd erau împreună se ciondăneau ca două precupețe din Palermo, Buenos Aires, cînd erau departe una de alta își duceau dorul ca doi iubiți argentinieni, unul din Santa Fe, iar celălalt din Punta Arenas, în }ara de Foc. Parisul și ea, Caterina Maria Luiza Onetti, fata lui Don Julio Onetti, mult iubitul și iubărețul ei tată. Toată lumea îi spune Kiki. De mică a fost așa și Kiki a rămas. I-au plăcut mai mult mașinile și
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
ciocârtirea unui poem metafizic precum „Tunetul liniștii”). Precum într-o sfântă cămașă, sfințită cu marea lacrimă-a cerului, sufletul meu se îmbracă în tine, prevestitoareo de bucurie. Spre-adâncile țarini din stele carul meu se îndreaptă, în inima lacrimei mari voi ara, și plugușorul azurului mă voi numi. Cei fără teamă, ei nu se vor pierde: nicicând Rosa triremis nu va-nceta să conducă pe călători: în tine trăiesc ca-ntr-un Imn al amintirii fără hotar, tot ce a fost, tot
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
și livezi prindeau contur din iubire. La început lucrurile erau lucruri le foloseam pentru că erau bune și frumoase erau bune și frumoase pentru că le doream cuțitul tăia carnea vițelului sacrificat toporul despica țeasta, arcul potopea săgeți în pieptul vânatului plugul ara pieptenul pieptăna acul cosea oglinda oglindea foloseam lucrurile pentru că erau bune și frumoase erau bune și frumoase pentru că le doream le împrumutam, le schimbam, le trimiteam de-acasă să pască depărtările și era așa de bine și cald, fericirea era
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
ce e, ba? Ori crezi că aici e pomană?! - Aoleo, dom' primar, păi se poate să-mi las eu copilașii pe drumuri? Îi înscriu și pe ei. Poate le-ați da ceva de mâncare. De când cei din sat nu mai ara pământul, nici eu nu mai am de lucru. - Pândele, e de-ai noștri, înscrie-l! - a ordonat șeful. După Spătaru, lăutarii din Gură Lupei au simțit că le vine curând și lor rândul. - Ce ne facem, vere? Îmi cânți tu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
patru scânduri. S-a gandit să-i facă el tronul. „O fi și asta o pomană pe lumea cealaltă” - și-a zis în sine. Stan și Băcanu se gândeau însă la câmp. - Băcane, pana poimâine, când îl ducem la cimitir, aram o postată bună! Cu plugurile în câmp, au ieșit Florea, Ciocea, Tingirica, toți care nu se înscriseseră în colectiv. Au arăt cu felinarul în mână până târziu. Arau și nu se mai saturau de arăt. Bucuria a durat doar cât
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
gândeau însă la câmp. - Băcane, pana poimâine, când îl ducem la cimitir, aram o postată bună! Cu plugurile în câmp, au ieșit Florea, Ciocea, Tingirica, toți care nu se înscriseseră în colectiv. Au arăt cu felinarul în mână până târziu. Arau și nu se mai saturau de arăt. Bucuria a durat doar cât a fost noaptea de lungă. Vestea că ieșiseră cu plugul la câmp, ajunsese la urechile lui Cercelaru și ale jandarmilor lui. - Deci, Cioaca a murit și ei au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
apărută sub îngrijirea lui Paul Edwards, la Editură Macmillan și Free Press din New York, în 1967. În mai1988, Eugen Popescu revine, de data aceasta cu o comunicare prezentată la congresul al XIII-lea al Academiei Româno-Americane de Arte și științe (ARA), desfășurat la Universitatea Portland, Oregon, comunicare intitulată: Profesorul Nae Ionescu, filosof și ziarist. Firul roșu, urmărit de prezentator, a fost acela de a scoate din uitare opera lui Nae Ionescu și a i se acordă importantă pe care o merită
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
e un bildungsroman în spirală ce urmărește în pulsații paralele evenimente definitorii din viața personajului: copilăria halucinanta în pădurile din Michigan, adolescență confuză din care evadează prin înrolarea în armată, revenirea din Bosnia în plin conflict de familie. Tematica să are afinități faulkneriene, insă Haske optează pentru stilul minimalist, punctat din loc în loc de ecouri emersoniene. În Bosnia, naratorul își amint- este, printre explozii, cum în Michigan, „în zilele cu soare, o briză ușoară se făcea simțită în mijlocul dupamiezii. Fără țânțari, fără
ALECART, nr. 11 by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Science/91729_a_92900]
-
și Max Frisch? Cum a reușit să devină autor popular, cu priză la marele public? Românele traduse în peste 20 de limbi i-au adus notorietate și confort financiar încât își petrece viața între Ibiza, Zürich și Guatemala. Biografia să are mici pete de culoare, ce o fac interesantă. Mai întâi, detaliul nașterii - a venit pe lume duminică, semn norocos, într-un an bisect, în 29 februarie 1948, intrând în categoria foarte rară a celor ce își sărbătoresc aniversarea o dată la
Memoria ca teritoriu periculos by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3885_a_5210]
-
luai în brațe, o ridicai pe umeri și, ținând-o cu mâinile de pulpițe, pornii să galopez prin cameră. Ea se ținea de capul meu și țipa, fremătând toată. În cavalcada aceea dezlănțuită, reușii să aud consternarea băiatului: - Sigur! ...Boii ară, caii mănâncă! Ola era, cu adevărat, o fetiță frumoasă. De fapt, semăna foarte mult cu maicăsa. Aceeași frunte bombată, același păr negru, ondulat, același ten alb, în contrast cu părul, aceeiași ochi. Mă bucuram că familia mea făcea excepție de la o regulă
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93450]
-
șapte mii de bărbați, și anume pe toți cei ce nu și-au plecat genunchii înaintea lui Baal, și a căror gură nu l-au sărutat. 19. Ilie a plecat de acolo, și a găsit pe Elisei, fiul lui Șafat, arînd. Înaintea lui erau douăsprezece perechi de boi, și el era cu a douăsprezecea. Ilie s-a apropiat de el, și și-a aruncat mantaua pe el. 20. Elisei a părăsit boii, a alergat după Ilie, și a zis: "Lasă-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
popor pentru plată, și proorocii lui proorocesc pe bani; și mai îndrăznesc apoi să se bizuie pe Domnul și zic: "Oare nu este Domnul în mijlocul nostru? Nu ne poate atinge nici o nenorocire!" 12. De aceea, din pricina voastră, Sionul va fi arat ca un ogor, Ierusalimul va ajunge un morman de pietre și muntele Templului o înălțime acoperită de păduri. $4 1. În vremurile de pe urmă, muntele Casei Domnului va fi întemeiat tare ca cel mai înalt munte, se va înălța deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]
-
rochița. Fudulă-i nevoie mare, La găini nici nu privește; Ea spre gârlă când pășește, Talpa i se face floare. Haida-de și haida-hai! Ce reproșuri poți să-i spui? Mândru-i că din coada lui Gospodinele fac ceai. Nici nu ară, nici nu sapă, Dar are și ea o ceapă. Când a rătăcit cireada Și-a pierdut prin iarbă coada. Chiar de la-ndemână nu i-i, Socoteală eu nu-i cer: Ca să-și ocrotească puii De căldură și de ger, Dânsa
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
în urma recentelor ploi de toamnă. Sporovăia întruna, punând tot felul de întrebări. Frosa, adâncită în gândurile ei, îi răspundea mai mult din politețe, scurt și lapidar. S-au oprit în dreptul unei case din marginea satului, de unde se vedea câmpul proaspăt arat pentru culturile de toamnă. Când Frosa a văzut unde a ajuns, o podidiră lacrimile. Bătrâna strigă către cei din curte, cu glas puternic și ascuțit: - Veto, ești acasă? Ieși, făă afară, că-ți veniră nora și nepoții! Un câine jigărit
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
să-mi treacă prin cap că istorisirea Ioanei avea să stârnească gelozia motanului. Animalele au făcut parte din viața mea, ca și stelele, spuse ea cu însuflețire. Împărtășeam această dublă pasiune cu tata, care seara, la țară, îmi descoperea cerul, ară tân du-mi pe rând poziția astrelor, Carul Mare și Carul Mic, Steaua Polară, Luceafărul. Exista între noi o complicitate minunată când, la sfârșit de săptămână, mergeam împre ună la moșie, unde trebuia să se nască fie un mânz, fie un
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
după nici un criteriu numeric sau alfabetic și nici nu a înregistrat vreodată dosarele, așa cum se obișnuiește, pe nume, ani sau cazuri. După pensionarea sa, nimeni n-a mai putut găsi vreun dosar de care era nevoie și arhivarii nou angajați arau concediați rând pe rând. în câteva luni toată lumea a înțeles că arhiva a devenit inutilizabilă. Dosarele au fost date la topit, iar enorma hală de la subsol a fost transformată de municipalitate într-o anexă a morgii, unde erau spălate, bărbierite
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]