16,661 matches
-
unei echipe de ștafetă, joc dinamic, joc pregătitor; Să știe să execute structurile de joc în cadrul jocurilor cu temă cu efectiv redus pe teren redus; Să cunoască și să îndeplinească în cadrul formelor de joc funcțiile de jucător, căpitan de echipă, arbitru, organizator. Să știe să practice autonom jocul dinamic, jocul pregătitor pentru baschet, apoi jocul de baschet cu efectiv redus pe teren redus precum și diferite concursuri aferente baschetului (concursuri de aruncări la coș, de dribling). Să știe să aplice în jocul
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
se ocupe direct de grupa de elevi care lucrează la tema din atletism sau gimnastică. 60 Organizarea competițiilor de baschet chiar în orele de educație fizică între echipele formate din elevii aceleiași clase creează premise concrete pentru exersarea funcțiilor de arbitru asupra formării personalității elevilor. Predarea jocului de baschet folosirea lui sub forma jocului cu temă cu efectiv redus pe teren redus în condiții de autonomie, în lecțiile de educație fizică și în afara lor într-una din zilele săptămânii după orele
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
sau mai mulți parteneri în timpul desfășurării jocurilor dinamice, jocurilor pregătitoare, a jocurilor cu efectiv redus pe teren redus, în cadrul cărora să poată îndeplini sarcinile individuale stabilite; Să îndeplinească prin rotație în cadrul diferitelor forme de joc, atribuțiile de căpitan de echipă, arbitru, organizator. Programa din 2005 prevede pentru baschet Atac: Prinderea, ținerea și pasarea mingii cu două mâini de la piept de pe loc și din deplasare; Oprire într-un timp; Pivotare prin pășire și prin întoarcere. Pe baza acestor componente tehnice se pot
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
categorii de mijloace care sunt indispensabile practicării jocului în cadrul competiției din modulul respectiv. În finalul fiecărui modul elevii vor trebuie să știe să practice jocul în mod autonom, în cadrul unei competiții pentru a-și exersa și verifica toate componentele: jucător, arbitru, organizator. Predarea jocului de baschet în lecțiile de educație fizică cu ajutorul modulelor asigură realizarea obiectivelor intermediare și operaționale, prevăzute în programa elaborată de M.E.N. Valorificarea potențialului ridicat al baschetului în lecțiile de educație fizică presupune cunoașterea și manevrarea corespunzătoare a
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
joc de competiție; Să aplice cu eficiență componentele tehnice, structurile fundamentale de joc, acțiunile tactice individuale, combinațiile tactice în jocuri cu efectiv redus pe tern redus; Să cunoască regulamentul de joc, să știe să-l aplice în calitate de jucător și de arbitru; Să știe să practice autonom diferitele forme de joc învățate în lecțiile de educație fizică, să știe să-l organizeze și să-l arbitreze; Să cunoască din tactica colectivă de echipă: • atacul pozițional cu așezare în semicerc cu atribuțiile (sarcinile
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
sociale a elevilor. Obiective de referință- Programa M. E. C. T. 2005: Să știe să execute componentele tehnice învățate în anii anteriori în cadrul structurilor fundamentale de joc din atac și din apărare, acum cu eficiență crescută; Să participe ca jucător și arbitru la ștafete, diversele concursuri, jocuri dinamice, jocuri pregătitoare cu elemente din baschet; Să știe să îndeplinească diferite responsabilități, prin rotație, la activitățile desfășurate în clasă, între clase paralele, în școala gimnazială, cunoscând și aplicând regulamentul jocului de baschet și regulamentele
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
baschet pentru elevii din ciclul gimnazial; 1. Elev care să participe autonom jocul de baschet sau forme de joc specific, și lecțiile de educație fizică. 2. Jucător care să practice independent jocul de baschet în afara lecțiilor de educație fizică. 3. Arbitru la nivelul clasei pentru aceste jocuri. 4. Organizatorul formelor de joc specifice a jocului de baschet într-o competiție la nivelul clasei în lecția de educație fizică și în afara ei, cu colegii, cu prietenii, în timpul liber. În continuare exemplificăm un
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
competiției; 4. Participanți; 5. Sistemul de desfășurare al competiției; 6. Datele de disputare a jocurilor; 7. Locul de disputare al jocurilor -sala de sport, teren de sport; 8. Alcătuirea clasamentelor; 9. Stabilirea rezultatelor finale validarea lor; 10. Titluri, premii; 11. Arbitri, etc. În școală, orice competiție de baschet va beneficia de regulamentul sau. În cazul în care competiția este organizata la nivelul lecțiilor de educație fizica sau la nivelul scolii (între clase) regulamentul va fi elaborat de profesorul de educație fizica
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
în funcție de numărul de elevi si eleve existente în fiecare clasa), împărțite în doua serii de câte 5 echipe pentru ca în fiecare etapa sa existe câte doua echipe (câte una în fiecare serie) care sa-si exerseze funcțiile de organizator si arbitru. Competiția se desfășoară cu jocul cu tema din modul. Programarea echipelor la jocuri se face pe baza tabelei Berger prezentata anterior. Echipele care urmau sa joace cu numărul 6 stau si preiau funcțiile de organizator si arbitru. Repartizare în serie
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
de organizator si arbitru. Competiția se desfășoară cu jocul cu tema din modul. Programarea echipelor la jocuri se face pe baza tabelei Berger prezentata anterior. Echipele care urmau sa joace cu numărul 6 stau si preiau funcțiile de organizator si arbitru. Repartizare în serie se face în prima ora de competiție prin tragere la sorti. După etapa a V-a, echipele clasate pe același loc în serie vor juca pentru stabilirea clasamentului final (pentru locurile 1-10). În serie, rezultatele vor fi
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
jocurilor se realizează de cei doi căpitani de echipa; Programarea jocurilor se face după tragerea la sorti, conform tabelei Berger, prezentată anterior. Echipele fără adversari (care trebuie sa joace cu numărul 6), din fiecare ora preiau sarcinile de organizator si arbitru. La fiecare lecție de educație fizica se joaca câte o etapa la fete si una la băieți. Un joc durează doua reprize egale (2 x 8 10 minute) la sfârșit fiind declarata câștigătoare echipa cu cele mai multe puncte câștigate. Scorul se
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
a interzicerii lui, ceea ce menținea tensiunea creației la tonusul optim. Subtilitățile sublimărilor de atunci au fost înlocuite, după 1990, cu „exprimări directe”, tot mai „dezgolite”, astfel încât creativul s-a dizolvat, atingând vulgarul, fruct interzis de puritanismul anterior. Nu întotdeauna „liberul arbitru” a fost și cel mai creativ, cenzura și-a făcut ceva mai bine datoria. Se pare că noi nu rezolvăm problemele mai bine în sistemul laissez-faire decât în cel autoritar sau delimitat. Până la un anumit punct, frustrarea poate fi stimulativă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Al. Piru, București, 1978; C. Stere, scriitorul, București, 1978; Ars amandi, București, 1980; Vasile Cârlova, București, 1981; De față cu desăvârșirea, București, 1983; Secretul femeii dispărute, București, 1996; Misterul din strada Paris, București, 1998; Judecata de apoi, București, 2000; Liberul arbitru, București, 2002. Repere bibliografice: Piru, Poezia, II, 518-520; Constanța Buzea, „Orion, constelația mea”, AFT, 1977, 2; Nicolae Ciobanu, O poetă și un prozator, LCF, 1977, 5; Mihai Dinu Gheorghiu, Trecere și petrecere în poezie, CL, 1977, 9; Andrei Roman, Documentele
MUSAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
validitatea unor asemenea inițiative. Mijloc de soluționare a conflictelor interne. Dacă activitatea unui sistem este paralizată de conflicte interne, specialistul poate oferi un punct de vedere exterior, obiectiv, care să promoveze soluții constructive, în spiritul intereselor generale, constituind, totodată, un arbitru moral și profesional, și nu autoritar (ca în cazul forurilor superioare) în dinamica conflictului. Ca instrument în conflicte interne. Sociologul poate însă cădea uneori în capcana rivalităților interne. El poate fi solicitat de către un grup angajat în lupta pentru putere
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
supus contingențelor mediului înconjurător real. Fără a nega importanța cercetărilor efectuate în acest domeniu, suntem obligați să constatăm că, la unii dintre cercetători, se asociază rapid acestor ipoteze o reintroducere a concepțiilor dualiste în legătură cu noțiuni cum ar fi voința, liberul arbitru, intenția... Cea de a patra variantă a cognitivismului organizează variabilele intermediare într-un model dihotomic: pe de o parte, avem domeniul cunoașterii ce corespunde funcțiilor de prelucrare și de elaborare a informației, cum ar fi domeniul inteligenței cu funcțiile sale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
numai pentru că noi am prevăzut că va intra. Și nici nu poate să învețe din experiența trecută, sau să calculeze strategic cum toate acestea pot să-i afecteze utilitatea netă. Însă indivizii umani se comportă în funcție de ceea ce îndeobște numim liber arbitru. Orice persoană poate să formuleze și să urmărească niște țeluri. Oricine este capabil să-și revizuiască aceste țeluri și mijloacele de obținere a acestora pe baza experienței acumulate. Oricine poate decide dacă să acționeze, când să acționeze și cum să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fragmente reprezentative pentru fiecare roman sau nuvelă, încât cititorul să poată intui particularitățile stilistice ale fiecărui text. Se relevă că, de pildă, Ciocoii vechi și noi ilustrează „anatomia pură”, N. Filimon nemaifiind interesat să se conformeze intrigii tradiționale, considerată ca arbitrul valorii literare; ideile devin specifice doar când plasarea în timp și spațiu este foarte concretă. Cât despre La Medeleni de Ionel Teodoreanu, cititorul este avertizat că „uneori este dificil de hotărât dacă literatura recreează fenomenele din viață sau dacă se
PARVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
mai singuri în proiecte tot mai colective. Ne eliberăm de identități și culturi clasiale pentru a construi strategii individuale de viață și implicări în rețele de interese și asocieri din spațiul de oportunități oferit de deschideri sociale impredictibile. Școlarizarea este arbitrul individualizării Școlarizarea și piața muncii se află într-o relație atât de strânsă încă nu s-au clarificat, încât nici sensurile determinării și nici cele ale consacrării. Un fapt este însă cert: poziția pe piața muncii și veniturile personale sunt
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și devine în același timp în raport cu sinele și cu altul. Construcție eminamente subiectivă, identitatea se relevă în contexte concrete de viață, care cheamă identificarea proprie și în relație cu alții. Efectele determinanților sociali și culturali se îmbină astfel cu liberul arbitru și cu creativitatea personală a sinelui și a altuia. Inițierea revoluției identitare Perioada de după 1990 este una a revoluției identitare. Este perioada în care „totalitatea” socială s-a dezagregat, diferențierea socială s-a accelerat, iar himera unității ordinii sociale s-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru creșterea, diversificarea și competiția fluxurilor de școlaritate. Societatea a intrat deja în stadiul de multiplicare a certificărilor de calificări cognitive și profesionale, nu numai a celor școlare (sau formale), ci și a celor dobândite în circumstanțe informale sau nonformale. Arbitrii instituționali ai multiplicării calificărilor au devenit agențiile de asigurare a calității serviciilor de calificare și agențiile de recunoaștere a diplomelor. Național constituite, astfel de agenții trebuie să fie ele însele recunoscute regional (european) și global de instanțe interguvernamentale. Piața liberă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să atragă studenți cât mai mulți. Rezultă două rute diferite cu același rezultat: filiere instituționale distincte și diplome care le corespund, însă care sunt percepute ca având valori de întrebuințare, adică de certificare a angajării pe piața muncii, complet diferite. Arbitrii pieței academice actuale par să fie banii și valoarea diplomei. Numai că efectele acțiunii lor nu apar într-o convergență clară, în sensul că o diplomă mai valoroasă ar fi neapărat mai scumpă. În SUA, universitățile de elită trebuie să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
purei și perfect absentei interiorități. Într-o țară aflată mereu la răscruce de drumuri, Teodor Baconsky s-a pronunțat deschis, deși fără stridențe, asupra problemelor care ating omul fidel Evangheliei și loial cetății. Cunoscut ca un tenace calofil și versat arbitru al epitetelor, dl Baconsky se lasă prins adesea în mrejele formulei sintetice și adâncimile interogațiilor polare. Marcat de stilul literar francez - care sacrifică dinamica cinematografică a verbului pentru acrobația portretistică a adjectivului -, diplomatul român are virtuțile unui eseist de excepție
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pe teren, ci doar pe caseta video. Dacă un gol echivalează cu un dar, atunci donația sau dăruirea e redusă la actus purus? Fără îndoială, donația fenomenologică într-un asemenea eveniment sportiv nu constă, propriu-zis, într-un gol omologat de arbitru și semnalat apoi pe tabela de marcaj. „Donația” într-un meci de fotbal nu este nici scorul, nici victoria, nici respectarea regulii fairplay-ului, nici cupa mondială sau medalia de aur a fiecărui jucător învingător - deci cu atât mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care doar abundența ori sărăcia emoțiilor le pot diferenția. Uzul aritmeticii, al statisticii, al prognozei stocastice se dovedește a fi lamentabil atunci când sarcina primită este descrierea fenomenului fotbal. Exactitatea și corectitudinea matematică se înșală aici la fel de ușor ca ochiul unui arbitru de tușă. Fotbalul ca evenimenttc "Fotbalul ca eveniment" Darul fotbalului nu este reductibil la o singură instanță (nici măcar la geometria parmenidiană a balonului rotund). Dincolo de donator și donatar, suspendați în anonimat pe tot parcursul meciului, darul fotbalului este spectacolul în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de impact a gândirii liberale asupra mediului politic din Occident este un fapt: partidele liberale sunt mici, cele mai puternice obținând în jur de 10% din votul popular, de regulă grație unor concesii doctrinare, putând juca uneori însă rol de arbitru când contribuie decisiv la formarea unei majorități de centru-dreapta. Într-adevăr, ideile și principiile liberale funcționează ca reper, inspirând partide social-democrate - guvernele socialiste din Franța au privatizat și descentralizat - sau conservatoare - ca Partidul Popular din Spania, artizanul unui miracol economic
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]