13,013 matches
-
îmbia Pe fluturii veniți din zarea joasă Spre florile ce roua le năștea. Atunci, el revenindu-și din cădere, Privind în jur, străpuns de adevăr, Cu pasul rătăcit, o adiere, Îi smulse florii-albastre-un fir de păr. Din codrii ei cu arbori de sequoia O creangă el a rupt nepăsător; Ce-i pasă oare codrului de voia Ce-o duce el în sufletul de dor? Ah, floarea a simțit, și-adânc mirată Un ochi de lac albastru, nemișcat, Clipind și clipocind din
NEOCOSMOGONIE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383540_a_384869]
-
februarie 2017. Vei fi Eu Poate că încălecând calul Pegas,voi începe o nouă,dar lungă cățărare pe scara zilelor, Torentul timpului mă va duce înapoi spre OU, sau poate înainte spre cruce... Va fi beznă deasa peste cei trei arbori, va fi Începutul... Iar tu, femeie învinsă, minune fără vesminte, tărâm al suferinței vei fi Eu. Valer Popean,Târnăveni ... Citește mai mult Vei fi EuPoate că încălecândcalul Pegas,voi începeo nouă,dar lungă cățărarepe scară zilelor,Torentul timpuluimă va duce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
fi Eu. Valer Popean,Târnăveni ... Citește mai mult Vei fi EuPoate că încălecândcalul Pegas,voi începeo nouă,dar lungă cățărarepe scară zilelor,Torentul timpuluimă va duce înapoi spre OU,sau poate înainte spre cruce...Va fi beznă deasăpeste cei trei arbori,va fi Începutul...Iar tu,femeie învinsă,minune fără vesminte,tărâm al suferințeivei fi Eu.Valer Popean,Târnăveni... XXV. OCHII TĂCERII, de Valer Popean , publicat în Ediția nr. 2246 din 23 februarie 2017. Ochii tăcerii Soției mele,Carmen Răscrucile de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
sânt mai fragede. După aceea este din ce în ce mai dureros dacă va trebui ca o dată cu rădăcinile răului să smulgem și parte din inima noastră. Lăsată în voia sorții, în condiția sa naturală, dintr-o sămânță a răului poate crește o junglă de arbori și liane agățătoare din care este greu să mai putem ieși la lumină. • Și fără de noi lumea ar fi în mare măsură la fel. Dar pentru că existăm și lumea parcă face mai mult sens. Sântem în fond copii ai luminii
DESPRE ISPITA CẰDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382903_a_384232]
-
atenuarea inundațiilor cauzate de revărsările de pe terenurile în pantă, în cazul ploilor abundente, singura soluție rămâne terasarea pantelor începută în comunism și părăsită în anii democratici. Cu o condiție: toate terasele trebuie plantate cu pomi, viță de vie, arbuști fructiferi, arbori, ori, în cel mai rău caz, înierbate cu plante care „înțelenesc” terenul, pentru evitarea erodării lui. 6.-Înălțimile cu suprafețe în pantă foarte întinse (munți, dealuri), cu păduri defrișate, golașe, trebuie urgent stabilizate numai prin reîmpăduriri masive,nu cu surogate
SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]
-
viață, îmi amintesc că sunt pe munte, mai am puțin până la cabană, nu mă grăbesc să plec, e bine la umbra bătrânului prieten, stejarul. Mulți oameni vor fi găsit adăpost și răcoare de-a lungul timpului, la umbra acestor făloși arbori, sunt bătrâni, coaja este brăzdată de șanțuri adânci, mușchiul mare, crescut pe partea de nord, ne arată că stejarul meu, nu este chiar la prima tinerețe. Simt pleoapele din ce în ce mai grele, somnul vine pe furiș, mă cuprinde fără veste, ațipesc cu
O EXCURSIE LA MUNTE. de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385340_a_386669]
-
viață, îmi amintesc că sunt pe munte, mai am puțin până la cabană, nu mă grăbesc să plec, e bine la umbra bătrânului prieten, stejarul. Mulți oameni vor fi găsit adăpost și răcoare de-a lungul timpului, la umbra acestor făloși arbori, sunt bătrâni, ... Citește mai mult Vară, cald, prea cald, îmi târăsc picioarele până la umbra unor stejari stufoși, mă așez pe iarba înaltă, răcoarea și moliciunea ei îmi fac bine. Mă las pe spate, privesc printre frunzele copacului cerul senin, fără
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
viață, îmi amintesc că sunt pe munte, mai am puțin până la cabană, nu mă grăbesc să plec, e bine la umbra bătrânului prieten, stejarul. Mulți oameni vor fi găsit adăpost și răcoare de-a lungul timpului, la umbra acestor făloși arbori, sunt bătrâni, ... XXI. CĂLĂTORIE NETERMINATĂ IV, de Ionel Cârstea, publicat în Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016. Cinci zile mai târziu Andrei era în camera din pensiune împreună cu Violeta. Discuția a devenit aprinsă în momentul în care, bărbatul i-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
Ortodoxă din New York a organizat în cadrul congresului două sesiuni, astfel: Session 357 - Asia Minor and South Eastern Europe: Spirituality and Identity: În Honor of George Alexe Organizer: Theodor Damian, Metropolitan College of New York, Presider: Alice Isabella Sullivan, Univ. of Michigan-Ann Arbor The Art of Communication în Gregory of Nazianzus’s Poetry - Theodor Damian The Liturgical and Biblical Eschatology of Saint Maximos the Confessor - Andreas Andreopoulos, Univ. of Winchester, United Kingdom Nilus of Ancyra: The Ascetic behind the Legend - Clair McPherson, General
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
Damian, Metropolitan College of New York, Presider: Theodor Damian Dacian History aș Reflected în Romanian and European Heritage - Napoleon Savescu, Dacia Revival Internațional Society, New York Western-Byzantine Hybridity în the Ecclesiastical Architecture of Northern Moldovia - Alice Isabella Sullivan, Univ. of Michigan, Ann Arbor. În ziua de 17 Mai 2013 Institutul Cultural Român din New York (Director Dr. Doina Uricariu) a organizat expoziția de costume naționale românești intitulată “La Blouse Roumaine: De la Costumul popular românesc la arta lui Henri Matisse”. Costumele expuse au provenit din
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
la domiciliile lor, unde aceștia prin constrângere forțau victimele să efectueze zilnic diverse munci și activități atât în gospodăriile suspecților cât și în proximitatea localității,respectiv : să mature în curte, să spele rufe,să îngrijească animale domestice, să taie ilegal arbori din pădurile din apropierea localității și să transporte masă lemnoasa cu ajutorul căilor înapoi în gospodării unde lemnele erau încărcate în autoutilitarele suspecților care se deplasau cu acestea în zona de sud a României (în principal în jud. Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj
Se întâmplă în România, la Brevoiești, Argeș: Tineri, răpiți, ținuți în cuști, bătuți și trimiși la ”produs”! [Corola-blog/BlogPost/92934_a_94226]
-
acela ce duce prin strâmtoarea de la Nord de-a lungul Râului Rece, un nume cât se poate de expresiv, fiindcă de la izvoare și până în Valea Cernii, apa lui nu dă ochii cu soarele, vara fiind adumbrită de coroana împreunată a arborilor de pe cele două maluri, iarna ascunzându-se sub ghiață și sub zăpadă. Impresionat și speriat chiar de atâta frumusețe sălbatecă, am fost nevoit să mă cobor din trăsură, să simt pământul sub picioare. Astfel, mergând pe jos vreo patru ceasuri
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
Și iarăși mă-ntreb unde ești. Căci sînt al iubirii paharnic, Beau ca să trăiesc sau să mor, Avînt spre înalt ori zadarnic Proiect, frînt anarhic, în zbor. Sînt omul ce arde sub ploaie Și crede că încă e loc, Cînd arborii lumii se-ndoaie, De dragoste și de noroc. În dorul brutal de pereche Stau zîmbet și lacrimi, și fum, Tu - rană adîncă și veche, Amestec de flăcări și scrum... Spre capăt îmi ești întîmplare ... Citește mai mult Prin schijele lumii
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
în risipă,Și iarăși mă-ntreb unde ești.Căci sînt al iubirii paharnic,Beau ca să trăiesc sau să mor,Avînt spre înalt ori zadarnicProiect, frînt anarhic, în zbor.Sînt omul ce arde sub ploaieși crede că încă e loc,Cînd arborii lumii se-ndoaie,De dragoste și de noroc. În dorul brutal de perecheStau zîmbet și lacrimi, și fum,Tu - rană adîncă și veche,Amestec de flăcări și scrum... Spre capăt îmi ești întîmplare... VII. RĂCOAREA DIN URMĂ, de Dragoș Niculescu
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
afișe, se împletesc ghirlande din flori târzii de munte. Se croiesc și se pictează măști. Garnizoana își completează stocul de artificii și repară șeile cailor; trompeții își lustruiesc alămurile, iar fanfara Gărzilor Reunite, impresionantă, repetă valsuri și marșuri triumfale, trunchiurile arborilor sunt văruite. Se perfectează angajamente cu circari ambulanți și se suplimentează proviziile de șampanie și de lichioruri. De coniac alb. Actorul se pregătește și el. Va prezenta în Piața Teatrului spectacolul de autor Eșecul lui Socrate. Text, regie, interpretare. Precis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
regulă. Concluzie abilă, pendulând între laudă și avertisment. Când se lasă noaptea, luna e dincolo de munte. Licuricii eliberați țâșnesc haotic: fulgere vii, amețitoare. Dar nu toți zboară. O mulțime, roiuri întregi, se așază pe oameni, pe obiectele din jur, pe arbori și pe caii ofițerilor. Bărbați-licurici, femei-licurici, scaune și sticle-licurici, Magistratul-Licurici, fiindcă cineva are grijă, de fiecare dată, ca pe el să coboare cei mai mulți. Șampanie-licurici. Armăsari de aur. Luminile sunt stinse, pentr-un sfert de ceas, în toată Stațiunea; privitorii laudă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
-și păstra un avantaj asupra lui. — Așa e. Numai că ideea noastră era inițial foarte diferită. Eu am văzut schița acestei idei, În carbon, pe perete, trasată de un elev al lui Cimabue: un triumf de plante și animale, un Arbor vitae În maniera aceluia, magnific, din bazilica de la Otranto, jos În Regat. — Și ce s-a Întâmplat, mai apoi? — Meșterul a cerut și a obținut să poată schimba subiectul cu un altul, ales de dânsul. A refuzat să se măsoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Își găseau locul, Își dădea seama cât de diferită era schema lucrării de proiectul inițial. Nu exista nimic din aeriana armonie de ierburi și de păsărele, de plante și de flori ale Edenului. Ambrogio nu abandonase prima idee a lui Arbor vitae pur și simplu pentru că această idee nu existase niciodată. Cu măiestria și cu gustul său extraordinar pentru culoare, el dăduse formă unei alte imagini, cu mult mai senzuale. Secretul pe care trebuia să Îl ascundă cu orice preț Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
iunie betoniera e scheletul unui animal preistoric. Parcă au trecut milioane de ani de cînd Își dezvelește aici la marginea orașului trupul nerușinat și sfidător, milioane de ani de cînd se macină absent și răbdător În rădăcinile unui oraș prefăcîndu-i arborii și iarba, câmpurile de rapiță, lintița mătăsoasă de pe buza bălților, pîlcurile de ciulini și măcieșul feciorelnic În blocuri de piatră și beton, În pereți ermetic Închiși, sterilizați, albi, albi, după chipul și asemănarea sa. O moarte care se Însuflețește pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
se desăvîrșea alchimia. Pe str. Dr. Lueger care dădea În Schitul Măgureanu, vizavi de vechea intrare În Cișmigiu, unde se află și azi niște ruine Împrejmuite de un grilaj vechi, ruginit, exista o casă mare, impozantă, ivindu-se din umbra arborilor deși și Înalți, cu transperante albe, bordate cu ciucuri, la ferestre. Pe un gard Înalt de fier forjat, a cărui poartă părea să nu se deschidă niciodată, se afla o placă neagră cu inscripția Nunțiu Papal. Întreaga Înfățișare a clădirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
faptul că animalele mari ale apei deveneau din ce în ce mai rare, iar ei se obișnuiseră să trăiască din turism. Soarele ardea tare și nici o briză nu traversa plaja plină de oameni. Ceva mai departe, fluturi mari se jucau în ramurile neclintite ale arborilor. Jacopo bea și Beppo începuse să se simtă singur, deși erau atâția oameni în jurul său. Îl privea insistent pe Jacopo, încercând să ghicească de ce-l obligase să vină până aici. Jacopo se simțea obligat să vorbească: - E bine aici, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
când ne mutaserăm în noul apartament, aflaserăm că în acel loc pe care se ridicase casa fusese altădată o pădure străveche. Uneori simțeam „spiritele pădurii“ în aer, le vedeam cum se mișcau în ceața deasă din afara casei noastre dreptunghiulare. În arborii văzuți și nevăzuți mi se părea că aud cântând păsări dis-de-dimineață când puțini oameni se trezesc, pentru că e ora cea mai grea, vecină cu ora sculării. Cineva mă scula - cineva din mine - exact la patru și jumătate, ca să deschid ferestrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
se vedeau siliți să ocolească stânci imense, prăvălite în calea lor. Niciodată nu mai văzuse copaci cu trunchiurile atât de mari, ba la un moment dat, își pusese întrebarea dacă nu cumva are halucinații, pentru că nu-și imaginase că niște arbori pot crește atât de groși. Chiar dacă mai mult alunecau pe deasupra ajutați de toiagul lui Moș Calistrat, când se opreau să scruteze cotloanele pădurii, trebuiau să coboare la pământ. Din cauza stratului gros de frunziș umed, Cristian avea încălțările ude iar pantalonii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
era Însoțit de date istorice și geografice, fiindcă acolo se Înregistrează tot. Absolut tot. Ținutul natal fusese descris cu atîta Însuflețire Încît, urmărind cu privirea rîndurile și paragrafele, mă simțeam acolo, În inima acelor ținuturi: zăpezile de pe piscurile munților Îndepărtați, arborii golași, apele Înghețate pe care, ca În peisajele breugheliene, copiii se dădeau cu săniuța, printre ei l-am zărit cît se poate de clar și pe el, pe tata, deși pe atunci n-avea cum să fie tatăl meu, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Dobrenei, în sus privind spre Buduioasa, vedem fața de deal, o zăpodie, după Dealul Morii, parte a fostei moșii Sterian și locurile numite La nuci, Saivanul (construcții de adăpostit animalele), Dealul Frasinului, locuri marcate de existența unor pomi fructiferi sau arbori de pădure. în Dobreana se păstrează două toponime foarte vechi în arealul românesc, cu siguranță, aduse de bejenari de pe locurile lor de origine, din Bucovina: Jidogin (Jidovină), care înseamnă un loc săpat de oameni, tăieturi și șanțuri, chiar și movil
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]