4,609 matches
-
și politice (ca discipline necesare - și singurele competente în oferirea - răspunsului adecvat la întrebarea referitoare la fezabilitatea diverselor aranjamente sociale dezirabile), este compatibilă, după cum văd eu lucrurile, cu ideea includerii în filosofia politică și a proiectelor multi sau interdisciplinare de argumentare pentru anumite idealuri de organizare politică, proiecte în cadrul cărora preocuparea pentru întemeierea dezirabilității (morale) este doar una dintre dimensiunile argumentării pentru acel ideal (Adam Swift, "The Value of Philosophy in Nonideal Circumstances", în Social Justice: Ideal Theory, Nonideal Circumstances, (ed.
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
dezirabile), este compatibilă, după cum văd eu lucrurile, cu ideea includerii în filosofia politică și a proiectelor multi sau interdisciplinare de argumentare pentru anumite idealuri de organizare politică, proiecte în cadrul cărora preocuparea pentru întemeierea dezirabilității (morale) este doar una dintre dimensiunile argumentării pentru acel ideal (Adam Swift, "The Value of Philosophy in Nonideal Circumstances", în Social Justice: Ideal Theory, Nonideal Circumstances, (ed.) Ingrid Robeyns și Adam Swift - Social Theory and Practice 34, 3 (2008), pp. 363-387). 18 Dacă Ronald Dworkin (Sovereign Virtue
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
and Practice of Equality (Harvard University Press, Cambridge, 2000), Ronald Dworkin, Is Democracy Possible Here? Principles for a New Political Debate (Princeton University Press, Princeton, 2006) sau Ronald Dworkin, Justice for Hedgehogs (Belknap Press, Cambridge & Londra, 2011). 23 Precum în argumentările din Jonathan Wolff, "Fairness, Respect, and the Egalitarian Ethos", în Philosophy & Public Affairs 27 (1998), pp. 97-122, Elizabeth Anderson, "What Is the Point of Equality?", în Ethics 109, 2 (1999), pp. 287-337, G. A. Cohen, If You're an Egalitarian
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
a tuturor cetățenilor) trebuie tratate ca principii distincte (Christian Schemmel, "Distributive and Relational Equality", în Politics, Philosophy & Economics 11, 2 (2011), pp. 123-148). 26 Vezi Eugen Huzum, "Despre baza principiului egalității umane fundamentale", în Transilvania 3 (2013), pp. 1-7. 27 Argumentarea instrumentală clasică pentru acest principiu rămâne, în opinia mea, cea a Hannei Arendt, din The Human Condition (The University of Chicago Press, Chicago, 1958) (trad. rom. Condiția umană (Editura Idea Design & Print, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007)), On Revolution
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
afirmație cu faptul că teoriile moraliste nu sunt totuși, de obicei, teorii ale politicii, în sensul uzual al termenului? 65 Rawls, A Theory, pp. 397-449. Trad. rom. Rawls, O teorie, pp. 400-448. În ce mă privește, am fost convins de argumentarea lui Cohen (Rescuing Justice, pp. 229-343) că Rawls a greșit, dimpotrivă, tocmai pentru că a acordat un rol important "lecțiilor istoriei, sociologiei, etnologiei, psihologiei și economiei" în specificarea și justificarea (și nu doar în discutarea implementării) principiilor dreptății, nu pentru că, așa cum
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Posner ("The Problematics of Moral and Legal Theory", în Harvard Law Review 111, 7 (1998), pp. 1637-1717, The Problematics of Moral and Legal Theory (Belknap Press, Cambridge, 1999)) - susțin în continuare, ca argument împotriva moralismului, că filosofia politică moralistă și argumentarea morală abstractă în general nu au - sau nu pot avea - niciun fel de influență semnificativă în realitate, fie și doar pe termen lung, prin impactul asupra background-ului cultural (Brian Leiter, "In Praise of Realism (and Against 'Nonsense' Jurisprudence)", în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
2000), pp. 271-282, Richard North, "A Response to Jeremy Waldron's Law and Disagreement", în Political Studies Review 1, 2 (2003), pp. 167-178) 25 La fel cum stau lucrurile, după cum ne-a atras atenția Charles Larmore, în cazul standardului de argumentare neutralist susținut cu referire la filosofia politică în cadrul liberalismului politic centrat pe rațiunea publică (Charles Larmore, "The Moral Basis of Political Liberalism", The Journal of Philosophy 96, 12 (1999), pp. 599-625). 26 În afară de observațiile pe care le-am prezentat, se
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Waldron: Ronald Dworkin, Freedom's Law: The Moral Reading of the American Constitution (Harvard University Press, Cambridge, 1996)). Mai mult, ei au argumentat - precum Joseph Raz sau Simon Caney, filosofi care sunt și susținători ai perfecționismului liberal - împotriva ideii că argumentările filosofice pentru anumite principii de organizare politică în condițile pluralismului valoric rezonabil trebuie să fie neutre din punct de vedere moral. Din perspectiva perfecționismului, dezacordul moral generalizat nu are implicații asupra standardelor de argumentare ale filosofiei politice liberale, ci doar
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ai perfecționismului liberal - împotriva ideii că argumentările filosofice pentru anumite principii de organizare politică în condițile pluralismului valoric rezonabil trebuie să fie neutre din punct de vedere moral. Din perspectiva perfecționismului, dezacordul moral generalizat nu are implicații asupra standardelor de argumentare ale filosofiei politice liberale, ci doar asupra statului liberal, obligându-l să adopte instituții și proceduri de decizie care să răspundă în mod echitabil dezacordului moral și să cultive în rândul cetățenilor virtuțile civilității, respectului pentru celălalt, pentru dezacord și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
justificare "externă" liberalismului, i.e., să justifice liberalismul chiar și celor care nu împărtășesc convingeri liberale fundamentale precum principiul tratării tuturor indivizilor ca liberi și egali sau principiul echității în distribuția bunurilor și avantajelor sociale între cetățeni. Faptul că stilul de argumentare specific liberalismului politic centrat pe rațiunea publică este unul "fezabil" (i.e., că justificarea "de sine stătătoare" (freestanding), "politică", fără recurs la concepții morale comprehensive, a liberalismului și a soluțiilor liberale este posibilă) nu înseamnă însă, desigur, și că acest stil
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
liberalismului politic centrat pe rațiunea publică este unul "fezabil" (i.e., că justificarea "de sine stătătoare" (freestanding), "politică", fără recurs la concepții morale comprehensive, a liberalismului și a soluțiilor liberale este posibilă) nu înseamnă însă, desigur, și că acest stil de argumentare neutralist constituie, într-adevăr, o exigență obligatorie pentru toți filosofii care dezvoltă teorii sau fac recomandări cu privire la problemele ridicate de condițiile dezacordului rezonabil generalizat Cea de a doua întrebare ce ar putea fi ridicată cu privire la argumentul lui Waldron este aceea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
exprimat această opinie: "filosofie politică" ar trebui utilizat doar pentru cercetările de tip normativ-moral (sau cercetările care includ și o componentă normativ-morală) ale politicului sau ale valorilor dezirabile în cadrul său, în vreme ce "teorie politică normativă" ar trebui invocat doar în cazul argumentărilor pur instrumentale, de tipul celor dorite de realiștii radicali, pentru idealurile sau regulile de organizare socială, politicile publice imperative în cadrul societății etc. 39 Așa cum indică, spre exemplu, Rawls, Political Liberalism, p. 11, Rawls, Justice as Fairness, p. 14 sau Quong
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
39, 3 (2011), pp. 207-237, Anca Gheauș, "The Feasibility Constraint on the Concept of Justice", în The Philosophical Quarterly 63, 252 (2013), pp. 445-464, David Estlund, "Utopophobia", Philosophy & Public Affairs 42, 2 (2014), pp. 113-134. Sunt conștient, desigur, că acestor argumentări li s-au adus diverse obiecții, inclusiv din partea unor realiști (i.e., Robert Jubb, "Logical and Epistemic Foundationalism about Grounding: The Triviality of Facts and Principles", în Res Publica 15 (2009), pp. 337-353, William Galston, "Realism in Political Theory", în European
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
11, 1 (2016), pp. 174-186) sau David Estlund ("Reply to Wiens", în European Journal of Political Theory (2015), DOI: 10.1177/147488511560 2369) au ridicat observații excelente în susținerea acestei opinii. Am răspuns, la rândul meu, unora dintre obiecțiile împotriva argumentării lui Cohen și Mason (din "Just Constraints") în "Problema fezabilității în teoria dreptății sociale", în Sfera Politicii 5/171 (2012), pp.124-135. 2 Am argumentat pentru teza indemonstrabilității principiului egalității umane fundamentale în Eugen Huzum, "Despre baza principiului egalității umane
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
dreptății sociale", în Sfera Politicii 5/171 (2012), pp.124-135. 2 Am argumentat pentru teza indemonstrabilității principiului egalității umane fundamentale în Eugen Huzum, "Despre baza principiului egalității umane fundamentale", în Transilvania 3 (2013), pp. 1-7. Îmbrățișez aproape în întregime și argumentarea oarecum similară pentru o versiune a acestei teze oferită recent de Richard Arneson, în "Basic Equality: Neither Rejectable nor Acceptable", în Do All Persons Have Equal Moral Worth? On 'Basic Equality' and Equal Respect and Concern, (ed.) Uwe Steinhoff (Oxford
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
100-102. 20 Sen, The Idea of Justice, p. 9. 21 Eugen Huzum, "Critica teoriilor ideal(ist)e ale dreptății sociale. Cazul Amartya Sen", Symposion IX, 2 (2011), pp. 415-428. 22 Foarte mulți autori au oferit, din punctul meu de vedere, argumentări importante și solide împotriva lui Sen: Zofia Stemplowska, "What's Ideal about Ideal Theory?", în Social Justice: Ideal Theory, Nonideal Circumstances, (ed.) Ingrid Robeyns și Adam Swift - Social Theory and Practice 34, 3 (2008), pp. 319-340, Adam Swift, "The Value
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
că este pe deplin întemeiat să-i atribuim lui Williams opinia că filosofia politică trebuie să devină o disciplină (complet) autonomă de filosofia morală. Nu văd totuși nicio problemă în a-l urma aici în această interpretare pe Larmore de dragul argumentării, de vreme ce, indiferent dacă Williams a susținut sau nu această opinie, există alți realiști care o împărtășesc (Raymond Geuss, Robert Jubb, Enzo Rossi etc.). 28 Ibidem, p. 292. 29 Ibidem, p. 292. 30 Ibidem, p. 293. 31 Edward Hall, "Bernard Williams
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în Journal of Philosophical Research 40 (2015), pp. 465-468. Vezi și capitolul despre moralismul realismului radical. 38 Rossi nu excelează, din punctul meu de vedere, cel puțin în "Justice, Legitimacy and (Normative) Authority", în privința clarității și preciziei în exprimare și argumentare. 39 Rossi, "Justice, Legitimacy and (Normative) Authority". 40 Mă refer aici, desigur, la lucrările celor trei pe care le-am invocat și în primul capitol: Brian Barry, Why Social Justice Matters (Polity Press, Cambridge, 2005), Dworkin, Sovereign Virtue, pp. 169-180
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Democratic Authority: A Philosophical Framework (Princeton University Press, Princeton, 2007), Thomas Christiano, The Constitution of Equality: Democratic Authority and Its Limits (Oxford University Press, Oxford, 2008), Kasper Lippert-Rasmussen, Luck Egalitarianism (Bloomsbury, Londra & New York, 2016) etc. 48 Desigur, așa cum o arată argumentarea din această carte, dezacordul realiștilor față de moralism nu este, în opinia mea, unul tocmai rezonabil, epistemic vorbind, de vreme ce, așa cum încerc să arăt, el are la bază idei și argumente mult mai puțin plauzibile și solide, dacă nu chiar extrem de slabe
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
opinie din teoria politică pe care le critică" și că "multe dintre obiecțiile realiste sunt obiecții împotriva unor poziții pe care moraliștii nu le împărtășesc" (Maynard și Worsnip, "The Realist Narrative"). 34 Mă refer aici la Edward Hall și la argumentarea sa din "The Limits of Bernard Williams's Critique of Political Moralism", în Ethical Perspectives 20, 2 (2013), pp. 217-243, invocată și în una dintre notele de subsol din finalul primului capitol. 35 De altfel, nu spun nimic nou dacă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Critique of Political Moralism", în Ethical Perspectives 20, 2 (2013), pp. 217-243, invocată și în una dintre notele de subsol din finalul primului capitol. 35 De altfel, nu spun nimic nou dacă amintesc că, în ciuda legitimării lor pe căi diferite - argumentarea de tip instrumental vs. argumentarea prin apel la anumite teorii morale ideale -, moraliștii și realiștii (cu orientări politice similare) ajung adeseori la exact aceleași recomandări pe termen scurt sau pe termen lung pentru practica politică. Realiștii și moraliștii "de stânga
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Ethical Perspectives 20, 2 (2013), pp. 217-243, invocată și în una dintre notele de subsol din finalul primului capitol. 35 De altfel, nu spun nimic nou dacă amintesc că, în ciuda legitimării lor pe căi diferite - argumentarea de tip instrumental vs. argumentarea prin apel la anumite teorii morale ideale -, moraliștii și realiștii (cu orientări politice similare) ajung adeseori la exact aceleași recomandări pe termen scurt sau pe termen lung pentru practica politică. Realiștii și moraliștii "de stânga" argumentează pentru (aproximativ aceleași) politici
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sau Justice as Fairness: A Restatement (Belknap Press, Cambridge, 2001), din partea moralismului) și Stephen L. Elkin (Reconstructing the Commercial Republic: Constitutional Design after Madison (University of Chicago Press, Chicago, 2006), din partea realismului), care, în ciuda diferențelor metodologice și de strategie de argumentare evidente (de altfel, Elkin este unul dintre cei mai duri critici ai teoriei ideale de tip rawlsian, tocmai pe temeiul "lipsei de relevanță" pentru practica politică), sprijină, în linii mari, același ideal de organizare politică: democrația bazată pe proprietate. O
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
mod exhaustiv. Capitolul IV Apucarea arcușului Modul de apucare a arcușului este specificul, particularitatea principală a școlilor naționale de vioară germană, rusă și francobelgiană. O scurtă descriere a apucării arcușului în modul specific al acestor școli se face necesară pentru argumentarea punctelor de vedere ale diferiților autori de manuale și metodici pentru studiul și predarea viorii. Karl Flesch în “Arta violinei” volumul I, pag.35-38, indică caracterele distinctive ale modurilor de apucare a arcușului. Modul de apucare franco-belgian “O ușoară rotație
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
COMPETENȚA I ARGUMENTAREA IMPORTANȚEI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE EVOLUȚIA CONCEPTULUI DE CERCETARE Omul din toate timpurile și din toate locurile a avut o deosebită curiozitate. În fața spectacolului naturii, el a vrut să cunoască ce se ascunde în spatele său, să înțeleagă structura și funcțiunile componentelor lumii
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]