13,008 matches
-
care am mai amintit. Biserica Corpăceștilor de la Tămășeni, cu hramul tot Adormirea, se află înregistrată în documentul respectiv, oarecum eronat, sub numele Corpaciul, preot aici fiind acum Gheorghe Corpaci, urmaș al ctitorilor. Și aici, la temelie, ar trebui făcute investigații arheologice pentru descoperirea unor urme din care să se afle date privind vechimea locașului și a necropolei din jur. Cum această biserică nu mai există, satul fiind arondat acum la biserica din Slobozia, nu ne mai ocupăm de ea, mai ales
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
19, 12). Mai târziu, tebanii și-au recâștigat teritoriul (cf. Pausanias, 9, 7, 6). Sanctuarul a fost din nou victima unui atac al tracilor sau illirilor, care a dus la „stingerea focului sacru”1. Mărturiile literare sunt Întărite de dovezile arheologice care dau seama de o distrugere violentă, dar parțială: „templul... poartă urmele unei distrugeri violente, Însă paguba nu a fost, fără Îndoială, decât parțială; barbarii au sfărâmat capitelurile, au scrijelit arhitravele și au știrbit coloanele...” 2. Strabon (9, 34), Cicero
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
delfic din această serie, discuțiile nu se mai poartă În cadrul unei ședințe, ci În timpul unei plimbări pe Calea Sacră, Începând cu intrarea În Sanctuar și ajungând până la marele templu al lui Apollo. În felul acesta dialogul devine un prețios ghid arheologic În care sunt semnalate opt monumente ale complexului. Acest ghid delfic a fost adesea comparat de specialiști cu informațiile din Cartea a X-a a operei lui Pausanias, Călătorie În Grecia. * Primul monument vizitat este cel al navarhilor lacedemonieni, un
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
vii. Teritoriul comunei Oncești se află în zona seismică de grad 8, coeficient seismic k.s.= 0,20. Cutremure devastatoare au avut loc în anii 1941 și 1977. CADRUL ISTORIC Despre primii locuitori ai comunei Oncești ne-au vorbit descoperirile arheologice din cătunul Valea Iepei (care au identificat urme ale vieții umane încă din mileniul al III-lea d.Hr.), cele trei necropole daco-carpice descoperite în satul Bărboasa - la Gălănești, în care s- au descoperit 291morminte de incinerație, precum și așezările
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
-ului Dl. Perjului. Din anul 1995, asistența veterinară a comunei este arondată centrului de la Filipeni, unde funcționează ca medic veterinar doctorul Edward Zară. TRANSPORTURI Domesticirea calului l-a făcut pe om să îngrijească drumurile făcând din cărări drumuri largi. Săpăturile arheologice au dat la iveală drumuri foarte înguste, pe care nu putea trece decât un singur cal. Mai târziu, drumurile s-au lățit pentru a putea trece pe ele două care. Cărăușia a constituit pentru săteni una din ocupațiile de bază
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lină a Dealului Bărboasa a fost descoperită o altă așezare Monteoru. În sfârșit, la circa 600 m sud de aceasta, pe locul numit Podul Morii, situat pe terasa inferioară a Berheciului, s-au identificat alte așezări din perioada Monteoru. Materialul arheologic constă din fragmente ceramice foarte numeroase, câteva râșnițe fragmentate, cuțite curbate din gresie sau piatră dură, fusoide din lut ars și două roți de la un car votiv. "Cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate între anii 1961-1964, pe cursul superior și mijlociu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
s-au identificat alte așezări din perioada Monteoru. Materialul arheologic constă din fragmente ceramice foarte numeroase, câteva râșnițe fragmentate, cuțite curbate din gresie sau piatră dură, fusoide din lut ars și două roți de la un car votiv. "Cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate între anii 1961-1964, pe cursul superior și mijlociu al Berheciului, în așezările aparținând Epocii Bronzului (culturile Monteoru și Noua) de la Oncești, Bărboasa, Dealul Morii, Gura Ghionoaiei, Dealul Năzărioaia și Găiceana, a rezultat identificarea unor bogate resturi de locuire hallstattiene
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
parte din perioada sec. IV-III î.e.n. Bărboasa, Podu Morii. Fragmente ceramice aparținând fazei Monteoru (reproducere după revista ,,Carpica’’)1 În anul 1972, profesorul Ion Bejan de la școala din satul Tarnița, împreună cu directorul școlii, Octavian Iftimie, au semnalat prezența unor vestigii arheologice pe Dealul Cocolia, în partea de nord a satului. În timp ce efectuau unele lucrări agricole, elevii școlii din localitate au găsit cioburi cucuteniene și un schelet uman îngropat la mică adâncime. Săpăturile de salvare, coordonate de Dan Monah de la Muzeul județean
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zeci de metri vest de fosta locuință a învățătorului Neculai Păvăluță. Pe acest platou au fost identificate, cu ani în urmă, resturile unei așezări din Epoca bronzului, cultura Monteoru, faza I C2. Pe raza comunei Oncești s-au efectuat săpături arheologice sistematice la Bărboasa, într-o necropolă carpică din sec. al III-lea d.Hr., pe Dealul Gălănești, descoperindu-se circa 300 de morminte de incinerare și așezări carpice de pe "Toplița" unde au fost identificate mai multe locuințe de suprafață
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
după revista ,,Carpica’’) Se poate afirma din cele prezentate mai sus ca fiind învăluită în negura veacurilor vechimea localităților Bărboasa, Dealul Perjului și Laz, neamintindu-se despre satele Taula și Onceștii Vechi, vechimea acestor localități pierzându- se în necunoscut. Săpăturile arheologice și numeroasele vestigii descoperite pe teritoriul comunei Oncești de astăzi aparțin unor etape eșalonate în timp, de la neolitic la epoca medievală. Rețin atenția prin semnificația lor istorică cele care aparțin mileniului I d. Hr. (Ion Mitrea - “Descoperiri prefeudale din regiunea central
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din Huși, de Costin Clit, “Mânăstire Moreni” de Gheorghe Ghenghe și Marin Rotaru, “George Tutoveanu” de Serghei Coloșenco, “Nu-i mai ajunge sufletului...” de C.D. Zeletin, “Valori spirituale tutovene” de Traian Nicola, “Caleidoscop memorialistic epistolar” de Constantin Parfene, „Trestiana” monografie arheologică de Eugenia Popușoi, „Documente bârlădene ferecate în metal” de Nicolae Mitulescu, „Călător... prin vâltoarea vremii” de Alexandru Mânăstireanu, o carte autobiografică a autorului ,Iubire”, versuri și proză de Al. Vlahuță, „Personalități medicale din Țara de Jos a Moldovei” de Nicolae
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de prof. Stan Ștefan, „Dimitrie Cantemir în gândirea și conștiința națională română" de prof. Gheorghe Clapa. La cele de mai sus se adaugă multă poezie, corespondență a unor ierarhi bisericești cu autoritățile timpului, catagrafii culese din arhive, prezentarea unor șantiere arheologice și comentarii asupra vestigiilor etc. O revistă care trebuie citită număr de număr. Format 22x31 cm, în 20 de pagini. Din caseta redacțională desprindem că în octombrie 2007 revista este realizată de către Marin Rotaru, redactor șef, Gheorghe Gherghe, redactor șef-adjunct
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de Oltea Rășcanu - Gramaticu, având drept colaboratori: Nicoleta A rnăutu, Vasile Cârcotă, Emanoil Darie, Emil Harnagea, Elena Monu, Felicia Negre, Valentin Negre, Traian Nicola, Vasile Pa lade, Mariana Starodub, Virgil Vesel. Volumul I cuprinde patru capitole: coordonate g eografice, mărturii arheologice, Bârladul medieval, Bârladul în epoca modernă. Volumul al II‐lea prezintă Bârladul în alte patru capitole: După Marea Unire, după 1948, concluzii și ... un Whoʹs Who Bârlădean. În coordonatele nominalizate, lucrarea - rod al muncii de peste un deceniu - cum spune coordonatoarea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
au fost acceptate, cu trei mai multe față de anul 2003”. (Source: Prodidactica). Cultura organizațională. Vom defini cei doi termeni ai conceptului: Generic, cultura reprezintă totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire pe parcursul istoriei. Dacă i se adaugă un adjectiv: arheologică, agrară, națională, tehnologică etc., evident, definiția se va Încadra la domeniul respectiv. În sens originar, cultură Însemna lucrarea pământului, În strânsă legătură cu verbul latinesc colo, colere [mai ales cu participiul: cultus, a, um]: a lucra, a Îngrijii. Cultus Însemna
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
etc.), iar asiaticii seamănă inevitabil între ei, indiferent de etnie. Poate nu a fost doar o întâmplare. Imaginea este presărată asimetric în text și este foarte variată: războinici izolați, vederi de ansamblu asupra unor locuințe ori scene de luptă, piese arheologice, reproduceri ale unor monumente clasice. Timpul istoric redat a fost, fără îndoială, un ev al războaielor, dar câteva secvențe aduc aminte și de existența unor momente pașnice, mai ales prin scenele de viață cotidiană, construite cu o deosebită grijă pentru
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Romei; dar tânărul, inocentul, fragilul, sentimentalul și melancolicul, afară de asta fără asemănare de frumos, Antinous a fost acela care i-a cucerit imaginația mai întâi. Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea fusese reînviat interesul față de Antinous ca rezultat al recuperărilor arheologice din lumea antică romană și mai ales din Egipt. S-a dezvoltat un fel de cult, în care îi era atribuit rolul romantic al poetului rătăcit, aproape de Keats. Romancierii și poeții au început din nou, așa cum făcuseră în Renaștere, să
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
era numai unul dintre numeroasele studii. Yourcenar nu a lăsat nici o însemnare despre modul și momentul când a dat prima dată de el în lecturile ei. Dar pe la 1926 ea achiziționase o fotografie a dulcelui și sobrului Antinous din Muzeul Arheologic de la Florența, în timpul uneia dintre multele ei excursii în Italia 54. Și examinase de mult Villa Adriana în timpul unei prime călătorii 55. Prima ei încercare literară de a scrie despre Hadrian și Antinous era de fapt o biografie a lui
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de harnașament romane, într-o zonă unde se efectuau lucrări în vederea amenajării unor silozuri pentru cartofi, zonă numită de localnici „La Izlaz”, care aparținea de com. Săbăoani, raionul Roman, pe atunci, azi jud. Neamț, ne-au oferit posibilitatea unor cercetări arheologice sistematice, începute chiar din același an. Această campanie de săpături a dus la descoperirea unor așezări din mai multe epoci: epoca neoeneolitică, epoca bronzului, prima epocă a fierului - Hallstatt, sec. II-III d. Chr., sec. IV d. Chr., sec. VI-VII
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
unor așezări din mai multe epoci: epoca neoeneolitică, epoca bronzului, prima epocă a fierului - Hallstatt, sec. II-III d. Chr., sec. IV d. Chr., sec. VI-VII d. Chr. și perioada medievală (Fig. 18) (Plan general I). Folosind experiența de la șantierul arheologic din com. Văleni, jud. Neamț, când, împreună cu distinsul arheolog de la Institutul de Arheologie al Academiei Române, Filiala Iași, dr. I. Ioniță descopeream cel mai mare cimitir al dacilor liberi, pe baza unor minuțioase cercetări de suprafață în apropierea așezării din sec
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Institutul de Arheologie al Academiei Române, Filiala Iași, dr. I. Ioniță descopeream cel mai mare cimitir al dacilor liberi, pe baza unor minuțioase cercetări de suprafață în apropierea așezării din sec. II-III d. Chr., unde aveam deschis un șantier de cercetare arheologică sistematică, am întreprins și aici o verificare la fel de atentă a terenului din jur, mai ales pe buza terasei superioare a Siretului și pe podul acesteia, unde, abia în anul următor, 1966, am descoperit câteva mici fragmente de oase calcinate, care
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
săpăturile în cimitirul I din sec. II-III d. Chr. și în cel de al doilea, abia descoperit la sfârșitul campaniei de cercetări din anul anterior, unde am găsit aceeași situație ca în cimitirul I. Aici au fost deschise, în campania arheologică a anului 1967, patru secțiuni SI-IV, în care s-au descoperit 50 de morminte de incinerație și înhumație din sec. II-III d. Chr. Cercetările au continuat cu încă 14 secțiuni - SVIII-XXI până la epuizarea primei necropole - I, unde s-au
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Romano-Catolică, care a inițiat o cercetare multidisciplinară privind populația din Moldova, în special din zona Romanului, ce aparține acestei confesiuni, condusă de regretatul istoric Ion Dumitriu Snagov, intram și noi în acest colectiv, cu care ocazie am început o cercetare arheologică sistematică în zona unei biserici din piatră și a unui cimitir din sec. XIV-XVIII, în punctul denumit de localnici „La Bisericuță”. Cu această ocazie am putut cerceta, în decurs de câțiva ani, cea mai mare necropolă medievală din România. La
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
La Izlaz”. Este vorba de patru mărgele din pastă de sticlă mată roșie, una prismatică, una trilobată și una deformată fără gaură, probabil trecută printr-un proces de topire accidentală și una din calcedoniu, care au fost descoperite în nivelul arheologic aparținând sec. II-III d. Chr.. Din aceeași categorie de piese fac parte și cele două mărgele, prismatice, din sticlă mată roșie, descoperite la mormântul din așezare, înhumat în groapa nr. 6 din punctul „La Izlaz” ce poate constitui o legătură
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu capul VSV 43 și picioarele ENE 11. După mărimea oaselor, putem spune că aparține unui adult cu o înălțime de peste 1,70 m. Nu a avut inventar (Pl.111/1; 159/4,5). Mormântul nr. 4. Descoperit în campania arheologică din anul 1966, în secțiunea de control efectuată în zona afectată de valorificarea lutului pentru construcții, în secțiunea notată de noi cu nr. III/1966. În această secțiune s-au descoperit două morminte de înhumație, care nu au avut niciun
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
luncă), terenuri propice pentru agricultură, creșterea vitelor sau alte ocupații, au constituit elementele de bază care au atras populația, în aproape toate epocile istorice, atât cele marcate de descoperirile noastre, cât și cele pe care doar le bănuim. Limitele cercetării arheologice impuse de vastul teritoriu în care au fost efectuate doar sondaje nu au permis cunoașterea exhaustivă a fenomenului locuirii acestui spațiu pe tot parcursul istoriei noastre. Dintre toate, doar câteva complexe au fost cercetate exhaustiv și anume: cele două necropole
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]