3,728 matches
-
prezicerii lui d"Ailly, bazată pe un horoscop în care afirma că în 1789 va fi o mare revoluție). "Infernul, Purgatoriul și Paradisul" lui Dante, pravoslavnicul poem de răsunet universal, este străbătut de duhul anatemizat. Poetul își mărturisește credința în astre cu prețul pierderii mântuirii sufletului: O, glorioase stele; O, univers plin de mari virtuți, de la care eu recunosc totul, oricare mi-ar fi infernul (O, glorose stele, o, lume pregno Di gran"virtu, dal quale io riconosco Tutto, qualche si
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
oricare mi-ar fi infernul (O, glorose stele, o, lume pregno Di gran"virtu, dal quale io riconosco Tutto, qualche si sia il mio ingegno)-paradisul XXII, 112 Curînd, ultima tranșee a fost cucerită. Scaunul Sf. Petru devine binevoitor cu astrele și protectorul adoratorilor acestora. Iată-i pe Leon al III-lea, Silvestru al II-lea, Honoriu al III-lea, Clement al IV-lea și Urban al V-lea, prietenii chaldeenilor, cel puțin la fel de mult cât au fost Sf. Denis, Sf.
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
stea (despre acestă stea s-a scris incredibil de mult. Cine era ea? Kepler și Ideler au calculat că în anul 7 îen a fost o mare conjuncție între Jupiter și Saturn. Lumina lor reunită a dat impresia unui puternic astru necunoscut. Dealtfel, și pe alte căi s-a ajuns la concluzia că nașterea Domnului Nostru Isus trebuie situată cu 7 ani înainte, întreaga cronologie fiind eronată - anul 1944 ar trebui să fie 1951 de la nașterea Domnului. Alți astronomi cred că
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
lui Tamerlan, precum și resturi din controversatul sfert de cerc. Fiecare grad avea un arc de trei sferturi de metru! Atrași prin salarii princiare, peste o sută de savanți, folosind mijloace de măsurare atât de precise, alcătuiră celebrele tabele ale pozițiilor astrelor, numite ale lui Ulugh, apreciate secole după aceea (aceste tabele, întocmite pentru meridianul din Samarkand, dau pozițiile Soarelui și planetelor, evaluează precesia echinoxului după schimbarea polului și dă înclinația eclipticii pe ecuator). Pentru ce s-ar fi ostenit atât și
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
meridianul din Samarkand, dau pozițiile Soarelui și planetelor, evaluează precesia echinoxului după schimbarea polului și dă înclinația eclipticii pe ecuator). Pentru ce s-ar fi ostenit atât și ar fi făcut o astfel de risipă, dacă nu pentru interesul propriu? Astrele l-au răsplătit din plin. Ele l-au prevenit pe Ulugh că Abdallatif, fiul său cel mare, îl va detrona. Imediat tatăl, uitând că fatalitatea nu poate fi ocolită, ci cel mult atrasă, își îndreptă afecțiunea către Abdalaziz, cel de
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
au curățat-o și i-au așezat-o apoi la loc. La moartea profetului, ca și la sfârșitul lui Constantin, al lui Atila sau al împăratului Valentin, istoricii timpului nu uită să pomenească de apariția vreunei comete.): Coranul acceptă fatalismul astrelor; steagul verde poartă cornul Lunii și steaua Profetului. In orice perioadă, califii caută horoscoape iar cărturarii le cultivă. Până la sfârșit, cele două noțiuni: astronomie și astromancie, la arabi înseamnă aceeași idee. Filiațiunea astrologiei arabe este certă. Scoala de medicină și
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
de "El Sabio"(înțeleptul). La observatorul ridicat de el lângă Toledo, mai mult de 50 de savanți, astonomi-astrologi aparținând celor trei religii, trudeau nopțile în determinări de poziții, căci regele le dăduse o misiune clară: alcătuirea unor tabele cu poziția astrelor mai bune decât ale lui Ptolemeu sau Albatenius. In patru ani au cheltuit peste 400.000 ducați, ceea ce reprezenta o avere enormă. Tabelele numite "Toledane" sau "Alfonsiene" au apărut în teascurile de la Veneția (1483) și au avut un succes care
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
o discuție spinoasă, stropită de vin (cu măsură, se zice...) și pentru a-și susține părerea, gazda se repede la bibliotecă spre a consulta un volum de specialitate. Din greșeală toate rafturile se răstoarnă peste capul nenorocitului, omorîndu-l, așa cum preziseseră astrele. Fig.28. - Theophrast Bombast von Hohenheim, supranumit și Paracelsus (1493-1541), unul din cei mai mari savanți și ocultiști ai Renașterii germane. Un întreg congres internațional de medicină a închis ochii asupra preocupărilor magice, astrologice și alchimice ale lui Filipus-Aureolus-Teofrastus-Bombast von
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
aceasta datorîndu-se unei mari cantități de energie vitală închisă într-un volum foarte mic. In ceea ce privește medicina astrală, el susținea că planetele ne ating sănătatea prin mijlocirea unei atmosfere misterioase ce înconjoară totul (denumită de el marele M). Când astrele viciază acest "mare spirit pimitiv M", pe pământ se produc epidemii. Iată ce credea părintele medicinei moderne, căruia i se comemorează regulat centenarele de către savanți. Secolul XVI este acoperit, din Spania până în Germania, de Carol Quintul și fiul său Filip
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
mai bine păzită fortăreață și reședința favorită a regelui, într-un turn despărțit de clădirile mari ale Curții, a fost poftit Martivale să se odihnească ziua, în caturile de jos; dar să vegheze noapta pe terasa de pe acoperiș, la mișcările astrelor. Invățatul, care cunoștea lucruri ascunse poporului (Galeotti Marti - Martius sau Martivalle, născut în Italia, la Narni, a scris printre altele vestitul tratat "De vulgo incognites"- Despre lucrurile necunoscute mulțimii), a primit târgul, făcând drumul de la Dunăre până la Plessis și s-
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
un observator, ale cărui ruine se mai pot vedea și astăzi lângă hala de grâu. Noaptea se vedea o caleașcă închisă, trasă de patru murgi, care mergea de la Luvru la turn. Catherina se suia în vârf și alături de Cossimo, întreba astrele dacă îi vor reuși intrigile ei politice împotriva Spaniei și a hughenoților. In acel timp, toate familiile bogate aveau în serviciul casei lor câte un astrolog. Peste 30.000 de oameni își câștigau pâinea și vinul făcând horoscoape, preparând filtre
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
că l-a scăpat, în ajunul nunții sale, de masacrul protestanțillor din noaptea Sfântului Bartolomeu (ordonat de prea cucernica catolică Catherina), și s-a încredințat în sfaturile prea înțeleptului medic și astrolog La Riviere, cel care prescria medicamente după poziția astrelor în zodiac. Cînd fiul lui Henric, viitorul Ludovic al XIII-lea, se năștea, făcîndu-i horoscopul, La Riviere îl numi "Cel Drept" (deoarece se născuse în zodia Balanței); iar când copilul lui Ludovic al XIII-lea (Ludovic al XIV-lea) venea
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
l-a lăudat cum se cuvenea pentru pasiunea și meritele sale, l-a instalat pe cheltuiala sa, la Knudstrup, observator astronomic și laborator pentru alchimie în același timp. In acea vreme, pe 11 noiembrie 1572, Tycho a văzut un nou astru. Iată cum povestește el însuși evenimentul: " Cînd mă întorceam din călătoria mea în Germania, m-am oprit în plăcuta localitate a vechii mânăstiri Herritzwald, la unchiul meu Steno Bille; după obiceiul meu, îmi părăseam laboratorul de chimie în fiecare seară
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Casanova) și pe al regelui Rudolf. Mai multă onoare, decât a avut parte Tycho, nici nu se putea da unui astronom înainte de moarte. Mai multe verificări de preziceri nu a avut nici un astrolog pe lume. Mai multă credință în puterea astrelor nu s-a aflat la nimeni. Si cu toate acestea, Tycho simțea că ceva s-a clătinat de la locul lui. Acest ceva era Pământul însuși. El nu mai stătea în repaus, cum se știa încă de la crearea lumii, ci se
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
lucru, instalat într-un măreț observator cu trei etaje, plin de asistenți și de instrumente. El dictează unui secretar care scrie la masă, fazele unui fenomen, în timp ce un alt asistent notează ora pe care o indică pendula. Dacă credința în astre îi cerea să nege adevărul, blestemîndu-l ca pe o erezie, conștiința de savant îi ordona să se supună plecat legilor naturii. Din această luptă interioară - unul dintre cele mai grele cazuri de conștiință care i-a fost dat cuiva să
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
în aceeași sentință de achitare: " Nu ne putem da seama cât de folositoare a fost pentru omenire credința în astrologie. Dacă Kepler și Tycho-Brahe au putut să trăiască, aceasta este pentru că vindeau unor regi creduli preziceri întemeiate pe relațiile dintre astre. Dacă acești regi n-ar fi fost atât de încrezători, noi am fi continuat să credem că natura este supusă capriciului și am fi zăcut și acum în ignoranță". Fig.37 - Desen umoristic reprezentând o catastrofă cosmică: ciocnirea Pământului cu
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
în jurul primului, distanța dintre ele, aparențele și influențele lor rămân aceleași. Influența Soarelui în formarea și viața Pământului este prea bine cunoscută. Lumina, căldura, magnetismul, electricitatea,gravitația, anotimpurile, creșterea plantelor, existența viețuitoarelor - totul este în cea mai strânsă legătură cu astrul zilei. Această dependență a fost temeinic studiată științific, găsindu-se că există o relație cauză-efect între furtunile magnetice, lumina zodiacală, aurora boreală și petele solare. Deoarece numărul și mărimea acestor pete au o perioadă de 11 ani, fenomenele pământești legate
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
care să revină atributelor altor corpuri. Cu toate acestea, Luna a găsit ceva de făcut. Ea este mică (raza ei este un sfert din cea a Pămîntului), dar fiind vecina noastră de peste drum (384.000 km.), adică cel mai apropiat astru, are suficientă putere să ridice și să coboare cu regularitate apele mărilor, într-un nesfârșit flux și reflux. Mathieu de la Drome se întreabă, poate cu destulă dreptate, dacă această forță de atracție, capabilă de un efort atât de mare, nu
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
că sunetele nicovalei erau foarte armonioase. Întors în atelier pentru observații, a realizat că între ciocane era un raport proporțional cu lungimea coardelor unui instrument muzical. Șase secole mai târziu, Ptolomeu, inspirat de Pitagora, descoperă octavele și vorbește despre "muzica astrelor". Pitagora este creditat cu reprezentarea tetractis-ului (una dintre cele mai fascinante aventuri ale geniului uman). Tetractisul a fost considerat o expresie perfectă a frumuseții naturii până la descoperirea cifrei 0, necunoscută în acea vreme. Tetractis Pitagora credea în metempsihoză sau transmigrația
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
muzica și optica. În muzică, Ptolomeu preia de la Pitagora ideea că notele muzicale pot fi traduse în ecuații matematice și invers, fenomen pe care-l numește "armonice". El dă prima definiție a tetracordului și octavei. Ptolomeu vorbește chiar de "muzica astrelor" pe care o numește, ca și Pitagora, "muzica sferelor". În optică, Ptolomeu descrie proprietățile luminii, reflecția, refracția și culoarea. El descrie cum raza de lumină formează un con cu vârful spre ochi, baza sa determinând câmpul vizual, mărimea și forma
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
răspund: 2 73) adjuvanți: 70 adjuvante: 24 ambele: 2 nu răspund: 4 74) baloturi: 29 baloți: 71 75) cocoloașe: 95 cocoloși: 3 ambele: 2 76) sensul "porțiune de materie" corpuri: 60 corpi: 38 ambele: 1 nu răspund: 1 77) sensul "astru" corpuri: 90 corpi: 10 78) corpusculi: 96 corpuscule: 3 nu răspund: 1 79) croasante: 98 croasanți: 2 80) dezinfectanți: 73 dezinfectante: 26 ambele: 1 81) echivalente: 47 echivalenți: 51 ambele: 2 82) evuri: 83 evi: 12 nu răspund: 5 83
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
ce se face, pe lume, fără tată", iar îngerii sunt rugați să aibă grijă de staul, de livadă, de ființele fără apărare, versurile constituindu-se într-un "gingaș franciscanism arghezian". Viața fremătătoare este căutată sub semnul universalului, pretutindeni, sub rotirea astrelor, sau în chilia călugărului Iakint, care păcătuiește alături de o fată: "La el, azi-noapte, în chilie/ A-ntârziat o fată vie,/ Cu sânii tari, cu coapsa fină/ De alăută florentină". În Morgenstimmung, melosul sugerează o atmosferă, o stare de spirit difuză, iar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dus amorul, Despărțire, Sonete). Din această perioadă reținem motivul păsării singure (De câte ori, iubito), consemnările violente ale prăbușirii idealurilor (Scrisorile), motivul cosmogonic, motiv care evocă începutul vieții macrocosmosului (Scrisoarea I), alături de motivul apocalipsei care sugerează sfârșitul (tristețe infinită, dispariția luminii, căderea astrelor, moartea timpului). Universul poetic al Scrisorilor aduce în prim-plan un joc de contraste, între lumea eroică, ideală, de odinioară, și lumea prezentului, caracterizată prin patimi și nebunie (Scrisoarea III) sau nefericirea îndrăgostitului trădat (Scrisoarea IV și Scrisoarea V). Urmează
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
spațiilor ei cosmice, în această meditație filosofică despre spațiu și timp, despre existență (fortuna labilis), având și caracter de satiră, în versurile referitoare la soarta geniului pe pământ și în eternitate. În tabloul I, cadrul nocturn este dominat de imaginea astrului tutelar, luna, stăpână a universului (esență a imensităților), alinătoare de suferințe, zeitate omniprezentă și omniscientă aflată sub zodia eternității: "Lună, tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci/ Și gândirilor dând viață, suferințele întuneci". Luna este martor al timpului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
timpului universal, când ea "varsă peste toate voluptoasa ei văpaie"). În acest tablou, perceput mai mult vizual, sub aspectul lunii se meditează asupra scurgerii ireversibile a timpului, imaginile au o anume dinamică sugerată de verbe, substantive, adjective. Poetul urmărește drumul astrului, martor al spațiului infinit, terestru sau cosmic, după care contemplă aspecte din viața efemeră a omului: "Și în câte mii de case lin pătruns-ai prin ferești/ Câte frunți pline de gânduri, gânditoare le privești!" Tabloul al doilea prezintă spectacolul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]