2,448 matches
-
lungirea vocalei finale a unor cuvinte de tipul da, așa Interlocutorul dorește ca locutorul să-și completeze/nuanțeze mesajul. pauze vocalice: îhm, mhm, mmm, ăăă cu intonații variabile Interlocutorul dă feedback locutorului: surpriză, nemulțumire, neîncredere etc. tuse voluntară Interlocutorul îl atenționează pe locutor în privința unei erori în formularea mesajului sau în privința depășirii timpului alocat. sunet prelung de tipul mmm Interlocutorul dorește să intervină în actul comunicativ, având ceva de adăugat. tăcere ostentativă Interlocutorul nu vrea să intervină în actul comunicativ. intonație
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
uzînd de sinonime ori de precizări semantice sau etimologice, dar cele specifice limbajului filozofic sînt glosele realizate prin preluarea termenilor din limba sursă: minte (nous) sau minte (intellectus), minte (Ver-stand), minte (entendement) etc. În acest mod, cititorul textu-lui tradus este atenționat asupra semnificației cuvîntului glosat, avînd și posibilitatea de a afla care este termenul din original. În sfîrșit, atît termenii cît și anumite pasaje pot primi explicații în textul tradus, prin note și comentarii, astfel încît traducerea devine și o hermeneutică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a fost însoțit de modernizarea armatei. Estimările creșterii cheltuielilor pentru apărare ale Chinei în anii 1990 sunt foarte diferite. Unii sugerează că tendințele acestor cheltuieli nu trebuie să fie supraestimate (Nathan și Ross, 1997, pp. 146-148; Karmel, 2000). Alții, însă, atenționează cu privire la interpretările prea optimiste ale modernizării armatei Chinei. Nye avertizează că "și după ce înlăturăm exagerările ... afirmarea puterii armatei chineze ... trebuie să fie privită în mod serios, ca un nou factor în regiune [Asia de Est]" (Nye, 1997, p. 70). Există
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de a alege mijloacele utilizate) și de finanțare (vizând dreptul de a decide sumele de bani cheltuite, precum și alocarea fondurilor Între activități). Elementele culturale constau În sisteme de credințe normative și cognitive relevante sistemului de organizații; iar elementele istorice ne atenționează cu privire la relevanța condițiilor trecute pentru Înțelegerea prezentului și viitorului acestor sisteme. (Scott, 1992:163) 4.3. Construcții sociale În abordarea cultural-politică pe care o propune, Fligstein (1996) conceptualizează câmpurile mai degrabă În calitatea lor de construcții sociale: câmpul este acea
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mingea „Ce este conflictul?” Desfășurare. Aranjați copiii în formă de cerc si rugați-i să transmită o minge de la unul la altul, pronunțând un cuvânt sau o îmbinare de cuvinte care s-ar asocia, în mintea lor, cu termenul conflict. Atenționați-i că mingea trebuie să treacă pe la fiecare jucător doar o singură dată până când va ajunge la primul. În timp ce elevii aruncă mingea, scrieți cuvintele pe care ei le spun. După aceasta încercați împreună să le analizați. De obicei, majoritatea din
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
astfel forțându-l să treacă de cât mai multe ori peste linia ce îi desparte. Primilor 3 câștigători le puteți da câte un premiu (de exemplu, cinci mere pentru primul clasat, trei pentru al doilea si două pentru al treilea). Atenționați-i că vor avea doar un minut la dispoziție pentru tragerea partenerului, dar, până a începe, acordați-le încă unul pentru pregătirile necesare. La început rugați elevii să explice în cuvinte proprii ce s-a întâmplat. S-ar putea să
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
fie mult mai mare decât orice altceva pe care noi putem în mod firesc să îl numim grup. Utilitatea comunicării Comunicăm în diferite scopuri indiferent de mijloacele specifice pe care le utilizăm. Exemple de acest fel sunt numeroase: să-i atenționăm sau să-i informăm pe alții, să explicăm cuiva cum se pune în funcțiune un aparat, să descriem o situație cuiva sau să convingem o persoană să facă un anumit lucru. Comunicare și cultură Antropologii care cercetează comunicarea umană tind
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
alt început al căutării înțelepciunii decît acesta și se pare că nu este străin de genealogii acela care a spus că Iris e vlăstar din Thaumas (Mirarea)". Subiect care îl frămîntă pe Platon și în Scrisoarea a VII-a, unde atenționează: "cel care nu poate face față tuturor greutăților pe care le reclamă filosofia, în cazul în care nu izbutește să se inițieze în tainele ei, să nu arunce vina pe maestru, ci pe sine însuși". Și cîteva rînduri mai jos
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
docilă, aplicată ca eroii lui Flaubert pe copia lor din enciclopedie. Poezia regionalistă: Oswald tîrgovăț, gudurînd la soare o scrofuloză moștenită și un destin cabotin". E o poezie mereu însoțită și de o tehnică rudimentară ori barbar însușită. Nu există, atenționează cu îndreptățire poetul, versificație spontană. Cele două celule se întredevorează în monstruozitatea versului facil. "Faire difficilement des vers faciles" n-a însemnat niciodată a ticlui versuri ușor digerabile, ci rara aventură a unui vers într-adevăr esențial. Pentru acest fapt
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ele nu sînt obișnuite a le vedea în amănunt, că se descurajează și se dezgustă. Dar mințile slabe nu sînt niciodată nici oameni de cultură, nici oameni de știință". Cei doi prieteni, Ion Ghica și Vasile Alecsandri, ține să ne atenționeze Ion Barbu, sînt spirite în formațiuni comparabile și, în pofida acestei realități, constatăm: "Cît de vacuu, cît de sălciu e însă unul, poetul junei Rodica, și cît de cuprinzător, de instructiv, de înlănțuitor e beiul de Samos! Alecsandri nu știe să
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sistem "guvernat de hazard": multitudinea și varietatea. Dacă așa stau lucrurile, atunci postmodernismul trebuie să conțină cel puțin cîteva fragmente bazate pe continuitate și identitate" (V.N.). Elementele de continuitate și identitate sînt nu doar posibile în postmodernitate, dar, cum sîntem atenționați cu îndreptățire, "ci absolut necesare supraviețuirii acestuia" și astfel de elemente se constituie într-un adevărat arhipelag de insule de terra firma, iar între ele, religiosul și frumosul, într-o lume extrem de fluidă, sînt unele dintre cele mai mari și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pe care ulterior o va amenda cu nunațări severe. Marea întrebare la care filosoful româno-american încearcă să ofere un răspuns propriu este: Cum se explică prăbușirea fulgerătoare a vechiului regim și renașterea conservatorismului ca ramură a liberalismului? Cauza: "valul - sîntem atenționați că nu tsunami-ul - modernizării accelerate și al materialului informațional mai presus de toate atinsese o intensitate neobișnuită și că, în același timp a fost brusc perceput ca o schimbare radicală; nu numai intelectualii (ei într-un fel mai conștient
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Retzinger - viitorul papă Benedict al XVI-lea - și Jürgen Habermas, cunoscut și respectat filosof german, unul dintre importanții membri ai "Școlii de la Frankfurt", dialog publicat integral într-un volum semnat de cei doi, în vara aceluiași an, se constituie, cum atenționează Virgil Nemoianu în Postmodernismul și identitățile culturale. Conflicte și coexistență (Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, 2011, traducere Laura Carmen Cuțitaru) într-un puternic argument în favoarea includerii religiei, a discursului religios în spațiul public. În opinia filosofului german sîntem pe
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sub ochii părtinirii..., "Timpul", 17 ianuarie 1880). Este de natura evidenței că societatea globalizată în care trăim astăzi cultivă pînă la exces consumul a indiferent ce - de ai sau nu cu adevărat terebuință de acel ceva - în fapt nimic. Îi atenționează pe cei de la "Românul", cu care polemizează aici, și nu numai în acest articol, că: atunci toate artele: muzică, pictură, arhitectură, teatru; industriile: mătasă, catifele, broderii, țesături, toate ar fi un viciu, pentru că nu constituiesc o primă necesitate, ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de împrumuturi, nici de impozite și varii taxe n-avem scăpare nici în zilele noastre, chiar mijlocite de FMI sau Banca Mondială, ele tot din buzunarul bietului contribuabil se plătesc. Tot aici, în marginea cifrelor vehiculate în alcătuirea noului buget, atenționează asupra plăților curente pentru anuități (și credem necesar, urmînd exemplul publicistului de la "Timpul", să o definim: obligație bănească a unui stat sau a unei întreprinderi, care urmează să fie plătită anual în vederea rambursării unui credit; ea se compune din fracțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
activitate al marilor bănci (Rotschild, Bleichröder, Perreire), acesta în fine al Creditului Mobiliar. Dar o bancă comercială nu cumpără acțiuni și titluri?" (Creditul mobiliar și jocul de bursă, "Timpul", 18 iulie 1881). Și, pe aceeași temă, în dorința de a atenționa pe cei interesați de altfel de operațiuni, prezintă pericolele iminente de falimentare a mărunților jucători la bursa hausse încă într-un articol de fond, Creditul mobiliar și presa Capitalei ("Timpul", 23 iulie 1881). Vituperînd deșănțata publicitate făcută unei astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ales, pentru că "țăranul oricît său la rărunchi ar avea, bani n-are și statul modern are nevoie de bani"... Să nu facem, așadar, un stat modern, ci să ne întoarcem la vremurile pîrcălabilor..." (Istoria civilizației române moderne). Publicistul foii conservatoare atenționează: "Producția națională nu se poate nici menține, nici naște chiar, fără măsuri protecționiste. O dovadă despre aceasta ne-o dau toate statele. Anglia și America, Franța și Germania, Rusia, Austria, toate au protejat industria lor pentru a o avea, l-
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a operei, care la rîndul ei reclamă cunoașterea acelei vieți spirituale, de interdependență între om și creator". Este amendată ignoranța argheziană, evidențiind cu citate ilustrative pauperismul de conștinți ale domnului T. Arghezi despre Eminescu. Cînd publicarea acestor pagini fantasmagorice, sîntem atenționați, "se face sub semnătura și cu garanția unui Tudor Arghezi - oricum un nume, integral sau parțial bun în paginile de creație, nu e timpul nici rostul nostru să precizam - atunci perspectiva confusiilor și a haosului în istoria literaturii devine nesfîrșită
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
încît să nu lase "să se vadă cusăturile materialului" altora". Și este argumentată evidenta ipocrizie a lui Călinescu, care, acuzînd vremurile, care nu-i îngăduiau risipa de pagini, motivează lipsa notelor trebuitoare. Nu e vorba de criza materială a vremurilor, atenționează autorul volumului Heirich Heine și Heinismul în literatura românească (1930), ci de una mai gravă, de criza morală. Căci dacă introducea semnele citării, proaspătul biograf își demască "lipsa de talent și neîndemînarea de a lăsa să se vadă cusăturile materialului
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
alegere a papilor și/ sau președinților SUA, cînd rareori favoritul are șansa de a fi ales și cîștigător cel situat al doilea sau al treilea în preferințele electorilor. Mirarea nu-i că se fac atîtea erori, ci mai degrabă, ne atenționează autorul Eticii protestante..., în ciuda tuturor acestor disfuncționalități, numărul celor numiți pe drept este atît de mare. Afirmarea și dominarea mediocrităților sau ariviștilor este cu putință numai acolo unde parlamentele sau/ și monarhii, nu mai puțin deținătorii puterii revoluționare (să ne
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
să fie prezentă. Altfel, chiar și succesele politice aparent cele mai mari vor sta cu adevărat - lucru perfect îndreptățit - sub blestemul nimicniciei creației". În temeiul acestui adevăr sociologul consideră necesar de a discuta "ethosul" politicii privite ca o "cauză". Și atenționează: etica poate juca un rol extrem de funest din punct de vedere moral! Pentru a se face înțeles apelează la cîteva exemple ilustrative, ce se merită citate: "Nu rareori se întîmplă ca un bărbat care părăsește o femeie pentru o alta
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
modului în care copiii cu deficiențe auditive reacționează la transmiterea unui mesaj în diferite moduri și contexte - adresezi unui copil neauzitor un mesaj stând cu spatele la acesta; repeți mesajul verbal sau mimico-gestual dându-i posibilitatea să te vadă, ori atenționându-l în prealabil. După această demonstrație vor comunica mult mai bine, insistă să se facă văzuți, pronunță cuvintele rar, își atenționează partenerii, în general le imită gesturile cu mult succes, se lansează în demonstrații și solicită confirmarea pentru a fi
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
un mesaj stând cu spatele la acesta; repeți mesajul verbal sau mimico-gestual dându-i posibilitatea să te vadă, ori atenționându-l în prealabil. După această demonstrație vor comunica mult mai bine, insistă să se facă văzuți, pronunță cuvintele rar, își atenționează partenerii, în general le imită gesturile cu mult succes, se lansează în demonstrații și solicită confirmarea pentru a fi siguri că au fost înțeleși, cer frecvent aprobarea dacă lucrează împreună. Întâlnirile dintre deficienții de auz din școală și din afara
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
mai mult decît oricînd, textul biblic circulă în "tot felul de traduceri și ediții falsificate de traducători total nepregătiți pentru așa ceva", ceea ce face să fie "interpretată tendențios de foarte mulți oameni" [Sorescu, 1997:20]. În acest sens, textul biblic însuși atenționează asupra modului defectuos în care oamenii au ajuns să cunoască Legea Domnului: "Căci, iată, pana cea mincinoasă a cărturarilor a prefăcut-o în minciună" [Ieremia, 8:8]. Să oferim, spre justificare, un singur exemplu relevant: în textul Bibliei utilizat cu
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
A fost felicitat de amândoi. Propoziție subordonată introdusă prin: * pronume relativ: A fost felicitat/ de cei ce i-au recunoscut valoarea. * adjectiv pronominal relativ: A fost felicitat/ de câți colegi erau de față la reușita lui. * pronume nehotărât: Poate fi atenționat/ de oricine își dă seama de greșeală. * adjectiv pronominal nehotărât: Poate fi atenționat/ de orice persoană își dă seama de greșeală. C. CIRC. DE LOC complement circumstanțial de loc propoziție subordonată circumstanțială de loc Termeni regenți regent de tip verbal
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]