3,106 matches
-
mai 1976) SABIN Mihail, publicist și poet „Prin glasul tovarășului Nicolae Ceaușescu, un popor liber și demn pătrunde astfel în conștiința lumii contemporane oferind imaginea unui nobil efort creator, menit să înalțe România Socialistă pe culmile progresului și ale civilizației.“ (Ateneu, aprilie 1973) SARGEȚIU Octav „Nepieritorul zbucium roditor - urmașilor îndemn și mărturie, Din cronici către amplu viitor. De tulburele ape ne-am desprins Și navigăm pe unde de cleștar. Deși de-atâtea lupte este nins, Cârmaciul are ochiul tot mai clar
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
prețuirea și înalta apreciere de care se bucură activitatea neobosită a tovarășei Elena Ceaușescu, în vederea înfăptuirii liniei politice a partidului, înfloririi științei, învățământului și culturii în patria noastră, propășirii multilaterale a României socialiste.“ („Din gândirea filozofică a tovarășului Nicolae Ceaușescu“, Ateneu, mai 1988) STANCIU Anton „Bărbatul prin care vorbește poporul și țara-i un cântec și-un cântec e glia în El biruința își află izvorul și spui Ceaușescu cum spui România!“ („Aici, în cetatea iubirii și muncii“, Flacăra, 17 decembrie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
București, unele de către D. Mircea Herovanu, asistent la Inst Meteorologic și de alți amatori ieșeni, în fine, unele sunt reproduse după diverse albumuri și colecțiuni artistice. Redactor: Simona Modreanu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 8 EUGEN HEROVANU 1 ORAȘUL AMINTIRILOR
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mai potrivit să cânte cântecul popular este un individ care sa născut în satul lui Grigore Leșe, din părinții lui Grigore Leșe și a studiat oboiul la Conservator. Adică Grigore Leșe însuși. Și nu, cântul popular nu se cântă la Ateneu (unde probabil că rapsodul nostru nu a ajuns până acum), urcat pe scena Ateneului încetează să fie cântec popular, dar poate fi cân tat în sala nu știu cărei filarmonici din Germania, unde Leșe a avut - spune el - un succes nebun. Văzândul
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
lui Grigore Leșe, din părinții lui Grigore Leșe și a studiat oboiul la Conservator. Adică Grigore Leșe însuși. Și nu, cântul popular nu se cântă la Ateneu (unde probabil că rapsodul nostru nu a ajuns până acum), urcat pe scena Ateneului încetează să fie cântec popular, dar poate fi cân tat în sala nu știu cărei filarmonici din Germania, unde Leșe a avut - spune el - un succes nebun. Văzândul pe Grigore Leșe cum vorbește cu modestie despre el însuși ca despre alfa și
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
al revistei „Iașul literar“, a publicat piesele celorlalți confrați; un număr de revistă a fost rezervat aproape în întregime dramaturgilor ieșeni, toți publicând câte o piesă în trei acte. A colaborat la revsitele: „Iașul literar“, „Cronica“, „Convorbiri literare“, „Luceafărul“, „Contemporanul“, „Ateneu“, „Tribuna“, „Teatrul“, „Tânărul scriitor“, „Viața românească“, „Steaua“, „Literatură și artă“, „Însemnări ieșene“ (serie nouă) ș.a. Andi Andrieș a rămas un ieșean de valoare, dramaturg recunoscut, un personaj reprezentativ pentru viața culturală, în general, și literară, în special, a Iașului din
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
1985); Premiul „Mihai Eminescu“ al Uniunii Scriitorilor (1987); Premiul special al Uniunii Scriitorilor (1985); Premiul Uniunii Scriitorilor - filiala Iași (1973, 1978, 2001); Premiul de excelență al municipiului Iași (2001); Premiul de excelență al revistei „Convorbiri literare“ (2001) și al revistei „Ateneu“ (Bacău - 2001). Prin decret prezidențial, în 2002, i s-a conferit Ordinul Național „Steaua României“ în grad de cavaler. Timp de cincisprezece ani a fost membru al Comisiei Superioare de Diplome din Ministerul Învățământului și un deceniu în Consiliul artistic
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Luceafărul de ziuă“ (1956-1957). Dea lungul timpului a colaborat la diverse reviste de specialitate, literare și culturale: „Limba și literatura română“, „Revista de filosofie“, „Revista de istorie și teorie literară“, „România literară“, „Convorbiri literare“, „Manuscriptum“, „Revista română“, „Dacia literară“, „Astra“, „Ateneu“, „Cronica“, „Iașul literar“, „Luceafărul“, „Secolul 20“, „Viața românească“, „Steaua“ și altele. După evocarea cetăților medievale din Dincolo de ruine - debutul său din 1959, a publicat volume de istorie, critică literară și teorie a artei: Întoarcerea la literatură. Printre clasici (1978), Ars
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Salonului de Carte Iași (1993); Premiul Salonului Internațional de Carte - Chișinău (1995); Premiul „V. Pogor“ pentru excelență în activitatea culturală (ediția 2000); Premiul Fundației Internaționale „Ștefan Lupașcu“ pentru Știință și Cultură - Iași (2000); Premiul conferit (pentru opera omnia) de revista „Ateneu“Bacău (2004); Premiul (pentru opera omnia) conferit la Târgul Internațional de Carte „Librex“Iași (2005); Premiul de excelență conferit de Asociația Română pentru patrimoniu - Iași (2005); Premiul (pentru opera omnia) conferit pentru întreaga activitate literară de către Prefectura județului Iași (2005
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
În perioada 1993-2001 a fost profesor doctor asociat la Universitatea din Bacău. A desfășurat o intensă activitate de cercetare și colaborare la revistele de specialitate și literare: „Iașul literar“, „Cronica“, „Convorbiri literare“, „România literară“, „Luceafărul“, „Limba română“, „Limbă și literatură“, „Ateneu“, „Revista de lingvistică și știință literară“ (Chișinău) etc. Prof. dr. Ioan Nuță este autorul și coautorul studiilor și volumelor: Chestionar dialectal (1969), Noul Atlas lingvistic al României. Date despre localități (vol. I - 1987, vol. II - 1997), Dicționar de termeni viticoli
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“ din Iași. A debutat, în 1964, cu o proză, în „Iașul literar“, iar editorial cu volumul de nuvele Cercul de ochi (București, Editura pentru Literatură, 1968). A colaborat la „România literară“, „Luceafărul“, „Astra“, „Steaua“, „Vatra“, „Ateneu“, „Cronica“, „Tribuna“ etc. A publicat volumele: Zeii obosiți (București, Editura pentru Literatură, 1969); Dincolo (București, Editura Eminescu, 1970); Paralele (Iași, Editura Junimea, 1970); Ziua uitării (București, Editura Eminescu, 1972); Așteptarea aproapelui (Iași, Editura Junimea, 1974); Speranța care ne rămâne (vol
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Politehnica din București și dirijorul orchestrei inginerilor din capitală; GHIGA, Theodor, primul director al Gimnaziului Privat din Huși, autor; GIUGARU, Alexandru (1897-1986), actor; GOCIU, Dumitru (1881-1952), strălucit pianist, animatorul vieții muzicale din Huși în perioada interbelică, organizatorul numeroaselor concerte din cadrul Ateneului „Dimitrie Cantemir” din Huși. GUGIUMAN, Ion (1909-1990), geograf; GURAN, Cornelia (n. 1944), chimist, profesor universitar dr. la Politehnica din București; HARNAGEA, Gheorghe P. (1905-), inginer electronist, cercetător în domeniul razelor X; HERȘCOVICI, Viorel (1911-1972), pictor și desenator, cunoscut ca Viorel
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Am vorbit atât de mult de ceea ce ne interesa pe toți; regret că nu ai fost cu noi, iubita mea. O atmosferă de familie: Anne-Marie drăgălașe, intimă, amuzantă; la un moment dat trebuia să conducă un gros-bonnet la concertul de la Ateneu dat de o franceză, Colette (?), și cum i se pusese pe ea o rochie verde de catifea, și cum se constată că a crescut și rochia e prea scurtă, a spus: „J’aime les robes courtes ; j’ai entendu que
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
sînt cei ce dau valoare unei atari corespondențe. Printre cei pe care i-am avut s-au numărat academicieni, profesori universitari, profesori de liceu, doctori, scriitori, editori ș.a. Norocul de a intra în contact epistolar cu ei îl datorez, firește, Ateneului. Revista fiind bine văzută în țară, o părticică din prestigiul ei s-a răsfrînt și asupra redactorului care eram. Norocul meu a mai constat și în faptul că mai mulți dintre cei la care am apelat proveneau din generația antebelică
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
o treabă ușoară din cauza lipsei anumitor colecții de reviste și ziare apărute înainte de ’90 din fondurile bibliotecilor publice. Își dă seama de asta numai cine le caută. Am beneficiat însă de două instrumente deosebit de utile pentru „întreprinderea” mea: Marilena Donea, Ateneu - 40, Bibliografie 1964-2004 (Bacău, 2004) și Lenuța Drăgan, Mihai Drăgan, Bibliografie (Ed. Studion, 2002) și am fost ajutat cu „xeroxuri” de către Lăcrămioara Chihaia și Constantin Ghițescu de la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași, cît și de Violeta Urdă Cuțurescu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Duminică seara vine la București și „Clujul”! Te țin la curent cu toate. E. Camilar </citation> (23) <citation author=”Eusebiu Camilar” loc=" [București]" data =”16. I. [1]965”> Dragi Călini! Trec Miercuri, cu veșnicul autorapid. Vreau și un exemplar din Ateneu! Aduc versuri de ale Zuței . Eusebiu Camilar La mulți ani, asemenea! </citation> (24) <citation author=”Eusebiu Camilar” loc="București" data =”14. II. [1]965”> Dragă Căline, Totul n-a fost decît o farsă ordinară, un joc nu destul de subtil pentru
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
loc=”[București]” data =23 iulie 1965]” desc=”[Telegramă]”> Dacă poți vino mîine la București cu acceleratul. Eusebiu Camilar </citation> Șerban Cioculescu „Sîntem «en cartes»...” Șerban Cioculescu (7 septembrie 1902, București - 25 iunie 1988, București) a publicat o singură dată în Ateneu: un răspuns la ancheta „Literatura română veche” (nr. 3/1968). În schimb, despre autorul Caragialianei s-a scris de mai multe ori. Au făcut-o: Vlad Sorianu, Al. Săndulescu, Constantin Trandafir, Al. Piru, iar în 1987 i s-a acordat
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Trandafir, Al. Piru, iar în 1987 i s-a acordat „Premiul special”. Cititor consecvent al rubricilor sale (din România literară, Ramuri și Flacăra), eu am comentat numai cartea de amintiri și, după deces, i-am schițat un portret final (v. Ateneu 24, nr. 7, iulie 1988, p. 10). Paginile celor două articole leam reunit ulterior, sub titlul comun „La despărțirea de Eudoxiu”, în volumul Despre șapcă și alte lucruri demodate (Ed. Agora, 2001, p. 124-132). În paragraful final, spun că aveam
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
aparat critic și note. îți urmăresc cu plăcere activitatea la reviste și remarc progresele. Dacă vei păstra ritmul și disciplina în muncă, sînt încredințat că vei face lucruri demne de laudă. Paginile de pînă acum sînt o recomandare serioasă. Revista Ateneu se prezintă frumos și o citesc cu interes. Mi-a părut foarte rău că timpul nu mi-a permis să răspund la ancheta de anul trecut. în juriul privind noile premii literare, juriu din care fac parte, l-am propus
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ar fi să-mi telefonați acasă (41386). Salutări cordiale și urări de succes. Const. Ciopraga </citation> (7) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Iași" data =”12 ian[uarie] 1974 ”> Dragă domnule Călin, Dînd urmare amabilei invitații de a scrie ceva pentru Ateneu - în cadrul retrospectivei XXX de ani -, vă trimit cîteva opinii despre o anumită dimensiune a poeziei . Timpul nu mi-a permis, spre regretul meu, să răspund la invitațiile anterioare. Cu cele mai bune urări de succes și salutări prietenești. Const. Ciopraga
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
m-au reținut pînă la plecarea în vacanță. Sper ca întîrzierea să nu fie prea mare. Îți mulțumesc călduros, atît pentru luminoasa interpretare Hogaș, cît și pentru foarte fina comprehensiune cu care ai scris despre cartea mea. Numărul respectiv din Ateneu, rămas la catedră, s-a pierdut. Dacă s-ar mai găsi la redacție un exemplar, te-aș ruga să mi-l trimiți, poate prin cineva care vine la Iași. Te rog să primești salutările mele prietenești și afectuoase urări de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
centrul preocupărilor. Te rog să primești salutările mele prietenești și urări de succes. Const. Ciopraga </citation> (10) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Iași" data =”26 sept[embrie] 1978 ”> Dragă domnule Călin, Răspund cu întîrziere amabilei invitații de a colabora la Ateneu, trimițînd cîteva pagini despre Sadoveanu . Probabil că dl Sergiu Adam a și înștiințat redacția despre sosirea articolului. Cu cele mai bune sentimente și prietenie. Const. Ciopraga </citation> (11) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Iași" data =”12 iunie 1980”> Dragă domnule
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
bucuros cînd cineva recunoaște în ele buna credință și probitatea intelectuală. Nu frecventez decît rareori redacțiile și editurile, nu din alt motiv, ci doar pentru a evita spiritul de castă. Iată de ce mesajele de consonanță sufletească de felul celui din Ateneu se constituie în prilejuri de verificări afective. Te rog să primești, dragă domnule Călin, sentimentele mele prietenești și statornica prețuire, iar doamnei să-i transmiți omagiile mele. Constantin Ciopraga </citation> (19) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Iași" data =”10 iulie
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
fi fost imposibil s-o găsesc. Tocmai mă întorceam din oraș - unde o căutasem la două oficii de difuzare - cînd, ajungînd acasă, am găsit plicul trimis de mata. Îți mulțumesc călduros: pentru revistă și pentru bunele urări. Numărul recent al Ateneului e construit frumos. Articole variate și substanțiale, o ținută elevată - reușită în ansamblu. Bine ar fi să găsiți, ca la unele periodice transilvănene, ceva care să polarizeze atenția. Mă refer la reproduceri cu audiență (gen Mircea Eliade, Emil Cioran) . Te
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Constantin Ciopraga” loc="Iași" data =”5 martie 1996”> Dragă domnule Călin, Întâmplarea (repetată) a făcut să nu fiu găsit la telefon. Eram fie la Biblioteca Centrală, fie la diverse manifestări culturale. De regulă, până la orele 11 sunt acasă. Trimit pentru Ateneu un comentariu despre Tristan Tzara; rămâne să vedeți dacă se integrează în tematica revistei. Vă voi mai trimite un fragment memorialistic de 5-6 pagini, peste două săptămâni. Sunt foarte ocupat, dar sper să mă țin de cuvânt. Cu cele mai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]