3,894 matches
-
acțiunilor polițienești și de siguranță, dar și la elaborarea Legii Poliției din 1929. A rezistat în funcție până la jumătatea anului 1934, când a fost schimbat și numit director al Direcției Poliției Administrative. Motivele înlocuirii au fost, în principal, trei: 1. Atentatul reușit de legionari asupra primului ministru I. G. Duca la 29 decembrie 1933, în pofida unor informații care atestau o asemenea posibilitate. Se pare că Eugen Cristescu a dat dispozițiile necesare protecției lui I. G. Duca, însă organele subalterne, mai ales
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se informa asupra stării de spirit a muncitorilor și a împiedica orice mișcări subversive. Controlul trebuia să supravegheze minoritarii, să identifice pe cei cu situații neclare (dezertori, urmăriți, posesori de acte false etc.) sau cu idei subversive, în mod special atentate sau comploturi. Inspecțiile trebuiau conduse de comandantul legiunii de jandarmi, locțiitorul acestuia sau șeful secției de jandarmi pe raza căruia se aflau stabilimentele industriale. În noua organigramă, Statul Major al I.G.J. avea în componență primii germeni ai unei structuri informative
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
siguranță națională. La 7 martie 1930, D. R. Ioanițescu, subsecretar de stat la Ministerul de Interne, a trimis telegrama cifrată nr. 15481-S către toți inspectorii regionali de poliție cu măsurile ce trebuiau luate pe teren în urma accentuării tentativelor de atentat pe calea ferată, acestea fiind considerate opera „unor elemente teroriste”. Au fost date instrucțiuni speciale de a fi controlați străinii din orașe și din mediul rural, dar și cetățenii autohtoni care s-au mutat recent dintr-o parte în alta
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
-a din Direcțiunea Poliției și Siguranței Generale, în perioada 1919-1931, iar ulterior ale Grupei a IV-a din Corpul Detectivilor, care au acționat în două direcții principale pentru îndeplinirea sarcinilor: 1. O acțiune de ordin informativ, în scopul prevenirii unui atentat premeditat la adresa unui demnitar. 2. O acțiune de pază și protecție a obiectivelor umane, care a avut în vedere „zădărnicirea” unor atacuri izolate împotriva demnitarilor. După Restaurația din 1930, regele Carol al II-lea l-a numit prefect al Poliției
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
lor, structurile informative românești au inițiat contacte cu serviciile similare din cele două țări efectuând schimburi de date cu caracter antiterorist. Secția a V-a din Corpul Detectivilor a raportat, la 16 mai 1936, despre „unele îngrijorări” privind un posibil atentat asupra prințului Paul și a enumerat persoanele cunoscute și mișcările politice apte a acționa în acest sens. Măsurile inițiate de Secția a V-a au avut în vedere acoperirea informativă a frontierei în general și a punctelor de trecere în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de unde au confiscat mai multe materiale, autoritățile au deschis un nou proces, în care Codreanu a fost condamnat la 10 ani muncă silnică (27 mai 1938). La 28 noiembrie 1938, rectorul Universității din Cluj, Florian Ștefănescu-Goangă, a fost ținta unui atentat legionar, în care și-a pierdut viața agentul de pază care îl însoțea. Aflându-se încă sub impresia recentelor vizite în străinătate, mai ales în cel de-al III-lea Reich, regele a ordonat ministrului de Interne, Armand Călinescu, drept
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
depinde acțiunea „rodnică” a Poliției. În opinia sa, Poliția, în ansamblu, avea datoria să apere și individul, și societatea, și statul de orice acțiuni infracționale. Măsurile luate de D.G.P. în ansamblu nu au reușit să evite, în cele din urmă, atentatul terorist asupra lui Armand Călinescu, prim-ministru, ministru de Interne și ad-interim la Apărarea Națională, petrecut la 21 septembrie 1939. Peste trei zile, noul guvern condus de generalul Gheorghe Argeșeanu a desființat Subsecretariatul de Stat pentru Poliție, Siguranță și Jandarmerie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Miniștri a prezentat public programul funeraliilor naționale, unde erau prevăzute evenimentele (slujbele religioase), nivelul de participare, ordinea de prezentare și însoțire a convoiului mortuar, precum și ținuta persoanelor participante, atât cele civile cât și cele militare. Având în vedere pericolele unor atentate teroriste, în mod special din partea mișcării legionare, care a proferat amenințări publice la adresa celui decedat, organele informative au demarat acțiuni de protecție a convoiului mortuar și a înmormântării. La 7 martie 1939, D.G.P. a emis ordinul nr. 17.599, transmis
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
direcția cerută și o vigilență sporită la punctele de frontieră. Aceste măsuri au fost luate datorită unor informații care indicau intenția legionarilor „să producă dezordini în Capitală” cu ocazia funeraliilor lui Miron Cristea. Prin direcționarea aparatului informativ către prevenirea unor atentate au fost obținute date de interes și comentarii ale unor grupări, de diverse orientări politice sau sociale, privind decesul patriarhului. Cum era de așteptat, legionarii nu aveau „nici un regret” și, mai mult, „îl blesteamă”, din cauza măsurilor represive declanșate împotriva lor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
11 martie 1939, Ordinul nr. 1318 a venit cu completări asupra instrucțiunilor din ziua precedentă. La 13 martie 1939, cu o zi înainte de înhumarea patriarhului, D.G.P. a primit de la I.G.J. noi date privind intențiilor unor legionari de a organiza un atentat în timpul procesiunii. În ziua de 14 martie 1939, procesiunea a fost atent supravegheată de autoritățile statului pentru a preveni și anihila eventuale provocări, proteste violente sau atentate. Regele Carol al II-lea, alături de alți oameni politici, a participat personal la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
îi va atrage atenția asupra stării negative existente în armată, care are toate șansele să ajungă „anarhizată” și cerând să fie numiți oameni „de caracter și de autoritate” la conducerea țării. De asemenea, cel supravegheat s-a arătat „indignat” de atentatul asupra rectorului Ștefănescu-Goangă, însă asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu a apreciat-o drept „cea mai mare monstruozitate” petrecută în România. La finalul anului 1938, Grupa I-a din Corpul Detectivilor a analizat intențiile Frontului Național Român, formațiune înființată de Lucia
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a cerut fidelilor săi să nu execute nici un act de violență, întrucât autoritățile așteaptă un pretext pentru a-i suprima pe cei aflați în arest. Așa cum a prevăzut acesta, suveranul român, marcat de discuția cu Adolf Hitler și profitând de atentatul asupra rectorului Florian Ștefănescu-Goangă, a dispus execuția liderului legionar. Acesta se afla în închisoarea Râmnicu-Sărat, împreună cu asasinii lui I. G. Duca („nicadorii”) și Mihai Stelescu („decemvirii”). Pentru punerea planului în aplicare au fost selectați 14 subofițeri jandarmi, conduși de maiorul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
interes economic. 3. O acțiune teroristă, pentru a produce panică, neîncredere în autoritatea statului și distrugerea capacităților de reacție armată. Planurile ungare au prevăzut înarmarea populației civile minoritare și organizarea acesteia pentru a ataca armata română, organizarea de asasinate și atentate asupra militarilor români „ori de câte ori împrejurările permit”, distrugerea lucrărilor de interes militar și atacarea frontierei pe timp de noapte, în scop de jaf, devastări și capturări de persoane. Acțiunile informative ale jandarmilor au identificat organizarea formațiunilor teroriste maghiare în România, desfășurate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
toamna anului 1938 efectivele s-au ridicat la circa 15.000 oameni. Instrucția acestora s-a axat pe întrebuințarea diferitelor tipuri de arme, a munițiilor, a explozibililor, precum și metode de a propaga idei subversive, a înșela autoritățile, de a săvârși atentate și jafuri. Membrii „Szabad Csapatok” au acționat în Cehoslovacia, în toamna anului 1938, profitând de „lipsa de vigilență” a autorităților, dar și de „lipsa de discernământ” a populației din regiune. Organele vamale nu și-au făcut datoria, astfel încât în spațiu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cooptați 150 de jandarmi și un număr egal de gardieni publici. Pentru contracararea oricăror acțiuni contra persoanelor aflate în fruntea statului, Corpul Detectivilor a acționat pe două planuri: în primul rând a desfășurat o acțiune informativă pentru a preveni orice atentat, organizat de diverse asociații, mișcări sau organizații, atât legale cât și clandestine, iar în al doilea rând, s-a acționat pentru paza efectivă a persoanelor, în scopul zădărnicirii inițiativelor izolate de suprimare a conducătorilor țării. Aceste două deziderate nu au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
izolate de suprimare a conducătorilor țării. Aceste două deziderate nu au putut fi puse în practică decât parțial în ceea ce-l privește pe primul ministru Armand Călinescu, motivul principal fiind suprimarea măsurilor de siguranță chiar de către el însuși. Totuși, până la atentatul reușit, agenții Corpului Detectivilor, în colaborare cu celelalte structuri, au reușit dejucarea altor atentate care vizau atât persoana regelui cât și a șefului guvernului. Au fost identificate tentative de asasinare la 6 ianuarie 1939, cu ocazia sărbătorilor de Bobotează, la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în practică decât parțial în ceea ce-l privește pe primul ministru Armand Călinescu, motivul principal fiind suprimarea măsurilor de siguranță chiar de către el însuși. Totuși, până la atentatul reușit, agenții Corpului Detectivilor, în colaborare cu celelalte structuri, au reușit dejucarea altor atentate care vizau atât persoana regelui cât și a șefului guvernului. Au fost identificate tentative de asasinare la 6 ianuarie 1939, cu ocazia sărbătorilor de Bobotează, la 6 iunie 1939, serbarea Restaurației, încercarea de răpire al lui Barbu Călinescu, fiul premierului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
reușit să se deghizeze și să participe la diferite evenimente în anturajul lui Armand Călinescu, dar paza devenea „inoperantă” din momentul descinderii din tren a premierului, când nu mai exista nici o posibilitate de camuflare, după cum atestă un material alcătuit ulterior atentatului reușit de legionari. Ultima modificare în propriul dispozitiv de pază i-a fost fatală lui Armand Călinescu. Acesta a renunțat la șoferul de la D.G.P., un agent cu experiență, și l-a preferat pe cel de la Președinția Consiliului de Miniștri, „care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Marin Stănciulescu) erau conduși de avocatul Dumitru (Miti) Dumitrescu. Dumitrescu venise în țară din Germania cu trei zile înainte și „din momentul în care a luat contact cu tovarășii săi expunându-le planul crimei, i-a sechestrat până în momentul săvârșirii atentatului”, astfel că ipoteza unui plan inspirat de Himmler și Canaris nu a fost în întregime nerealistă. O dată cu moartea șefului guvernului au apărut ipoteze și speculații privind implicarea activă sau tacită a unor alți actori ai scenei politice românești. Una dintre
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
că ar fi asistat la desfășurarea asasinatului asupra lui Armand Călinescu. Cum era de așteptat, acest brutal deces a fost folosit atât de propaganda britanică, cât și de cea germană pentru a se acuza, reciproc, de susținere și implicare în atentat. Londra a considerat acest act un pretext pentru ca Germania să ocupe România și, implicit, să exploateze în folos propriu resursele petroliere, atât de necesare conflictului care tocmai se declanșase. La rândul ei, propaganda guvernului de la Berlin a afirmat că elemente
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Gărzii de Fier, care erau agenți ai Intelligence Service, l-au asasinat pe Armand Călinescu, prietenul Germaniei. Chiar ministrul Germaniei la București, Wilhelm Fabricius, a transmis la Berlin că „nu se poate respinge total posibilitatea participării «Secret Service»-ului la atentat”, dar ministrul român în Germania, Radu Cruțescu, a dezmințit rapid acest lucru. Adevărul era, ca întotdeauna, undeva la jumătate și ceva mai simplu. Conform memoriilor lui Horia Sima, asasinarea lui Armand Călinescu putea surveni oricând de-a lungul anului 1939
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu o bună colaborare informativă interinstituțională nu au impus elaborarea de noi norme metodologice în privința pazei și protecției demnitarilor. În pofida nemulțumirilor sociale și a inamicilor politici, asupra regelui Carol al II-lea nu a avut loc nici măcar o tentativă de atentat. După abdicare, în trenul care îl transporta peste graniță, fostul suveran a fost ținta unor tiruri de arme trase de legionari, dar care nu au avut efectul scontat, garda trenului ripostând eficient. În noile condiții politice interne, inaugurate în septembrie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
urmăreau, de asemenea, fisurarea unității naționale și a ordinii sociale; - acte de sabotaj, cu intenția de a paraliza sau micșora anumite activități în legătură cu apărarea națională; - acte de terorism, care vizau reducerea puterii de rezistență - morală și materială - a națiunii, prin atentate ori prin distrugerea unor lucrări/instalații de importanță pentru apărarea națională. Caracteristicile și obiectivele acestor acțiuni au fost stabilite ca fiind: - atacarea sectoarelor din viața socială a statului; - presiunea continuă, atât pe timp de pace cât și pe timp de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în afara Capitalei. Cel de-al treilea segment de protecție a liderilor politici și militari, Secția Contrainformații din S.S.I., a păstrat sarcina infiltrării în medii ostile și supravegherea cortegiilor oficiale din locuri strategice, în vederea obținerii unor date anticipative care să prevină atentate sau alte acțiuni violente la adresa obiectivelor. În ianuarie 1941, o «echipă a morții» a avut inițiativa asasinării generalului Antonescu, însă structurile contrainformative ale S.S.I. au identificat persoanele și le-au reținut în timp util. La 3 februarie 1941, Secția Contrainformații
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Agentura II-a din S.S.I., care a acționat cu trei echipe (25 agenți) sub conducerea șefului de echipă H. Stejaru. Agenții au circulat „prin spatele publicului” și au fost atenți la orice mișcare suspectă îndreptată asupra obiectivelor apărate. Un alt atentat a fost dejucat de organele contrainformative române la sfârșitul lunii iunie 1944, atunci când o echipă de parașutiști a fost lansată în zona localității Olănești (Vâlcea) în timp ce mareșalul Antonescu se afla acolo. Cei lansați erau legionari trimiși pe front, căzuți prizonieri
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]