4,649 matches
-
4). Extrema dreaptă mai este văzută și ca un efort radical de a anula schimbările sociale, radicalizând și punând accent pe o imagine idilică a omogenității sociale. (Minkenberg 1998) Definiția acoperă și câmpul semantic al partidelor extremiste, xenofobe, naționaliste și autoritare, care au în comun populismul ultranaționalist (Minkenberg și Perrineau 2007, 3). Pentru a specifica și o direcție de acțiune, extremismul rasist este considerat a fi discriminarea organizată sau violența (inclusiv cea discursivă) împotriva persoanelor care aparțin unui grup național/etnic
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
am vorbit în introducere au rolul lor, premergător evoluției extremei drepte în România. Aceasta, prin liderul său, nu a făcut decât să se folosească de lipsa de cultură politică a electoratului (Mungiu-Pippidi, 2002) și de predispoziția sa pentru un conducător autoritar, care propune soluții facile. Desigur, această caracteristică nu este specifică doar lui Tudor și partidului său, majoritatea partidelor din România deceniilor trecute având o retorică populistă. Există însă un context particular care l-a ajutat pe Vadim să ajungă în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
moment de vârf, care a fost rezultatul unor factori de conjunctură, partidul a fost prezent constant prin liderul său, greu de ignorat și prin acel nucleu de votanți care prezintă o afiliere ideologică de extremă dreaptă, explicabilă prin orientarea tradiționalistă, autoritară a electoratului. Imprumutăm la acest stadiu ca argument ipoteza lui Schench și Klingemann, care spune că există un potențial de extremă dreaptă în toate societățile, sub forma unei condiții patologice inerente. (Beichelt și Minkenberg 2002, 4). Aceasta se manifestă mai
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
spațiul postcomunist diferă fundamental de cea din cazul statelor vestice. Cele din urmă au devenit democrații prin modificarea treptată a sistemului politic. În Europa Centrală și de Est, tranziția către democratizare a început doar după schimbarea radicală a sistemelor politice autoritare sau totalitare (pentru diferențele dintre ele, vezi Linz și Stepan 1996). Reforma și schimbarea graduală au fost înlocuite de restructurarea radicală/totală a sistemului politic. Mai mult, urmând axele lui Dahl (1971), ceea ce s-a întâmplat la începutul secolului al
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și de gradul de democrație internă a partidului, dar nu atât de mult încât relevanța să fie suprimată în întregime. Dimpotrivă, un număr mare de membri poate reflecta o organizare relativ democratică a partidului (membri nu sunt atrași de structure autoritare) și aceștia pot controla anumite tendințe autoritare ale elitei partidului. În al doilea rând, partidele cu un număr mare de membri au șanse mai mari să creeze rețele de alegători fideli în cadrul electoratului, chiar și atunci când situația nu este favorabilă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partidului, dar nu atât de mult încât relevanța să fie suprimată în întregime. Dimpotrivă, un număr mare de membri poate reflecta o organizare relativ democratică a partidului (membri nu sunt atrași de structure autoritare) și aceștia pot controla anumite tendințe autoritare ale elitei partidului. În al doilea rând, partidele cu un număr mare de membri au șanse mai mari să creeze rețele de alegători fideli în cadrul electoratului, chiar și atunci când situația nu este favorabilă pentru respectivele partide. Este cunoscut faptul că
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
optat pentru modelul statutului unitar centralizat, 3 sunt state federale (E.A.U., Sudan, Comore), iar în Irak a fost adoptat după 2003 un model regional “sui generis”, cu trei provincii autonome în Kurdistanul irakian. ceea ce ilustrează propensiunea spre modelul regimurilor autoritare în lumea arabă. Spațiul politico-geografic arabofon mai cuprinde 11 teritorii dependente (7 teritorii dependente de Spania, 1 de Franța, 2 de Oman, 1 de E.A.U.), 26 de teritorii cu statut politico-juridic special (2 condominiumuri, 2 zone neutre, 7 zone
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
optat pentru modelul statutului unitar centralizat, 3 sunt state federale (E.A.U., Sudan, Comore), iar în Irak a fost adoptat după 2003 un model regional “sui generis”, cu trei provincii autonome în Kurdistanul irakian. ceea ce ilustrează propensiunea spre modelul regimurilor autoritare în lumea arabă. Spațiul politico geografic arabofon mai cuprinde 11 teritorii dependente (7 teritorii dependente de Spania, 1 de Franța, 2 de Oman, 1 de E.A.U.), 26 de teritorii cu statut politico-juridic special (2 condominiumuri, 2 zone neutre, 7
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
proprii subordonați: „În scopul de a se stabili o orânduială în chestiunea asigurărei Comisiei Aliate de Control din România, cu case de locuit, vile, automobile și altele (subl.ns.), consider necesar a se stabili următoarea regulă ( poate fi observat tonul autoritar și absolutist al discursului din ordin, prin folosirea persoanei I-a singular n.a.): cererile cuprinzând cele arătate mai sus, se vor adresa de către Marele Stat Major al Comisiei Aliate de Control din România din partea tuturor Administrațiilor, Secțiilor și unităților, inclusiv
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
rusul nu putea înțelege nicidecum dilemele financiare și materiale ale oficialilor români sau, se prefăcea a nu le înțelege de vreme ce îi scrisese, punctual, ofițerului superior român Butoianu în următorii termeni, aproape ultimativi: „1. La cererile mele (iarăși persoana I-a autoritară a ocupantului!, subl.și n.a.) în ce privește organizarea localului carantinei pentru cetățenii sovietici, nici până acum lumina nu este instalată, în camere lipsesc paturi și se întrețin murdar, din care cauză cetățenii părăsesc localul și pleacă”. Deci, iată că Luchianov găsise
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de conducere capătă valențe deosebite deîndată ce este interpretat situațional. II.2. Tipologiile stilurilor de conducere Practica din domeniul serviciilor educaționale evidențiază, ca și în alte domenii, cel puțin trei mari categorii de tipuri de conducere, devenite deja tradiționale: tipul autoritar - aparține concepției tradiționale, se bazează pe o structură ierarhică fixă în care căile de comunicare sunt unidirecționale, de sus în jos. Acest tip de conducere pleacă de la premisa necesității și utilității măsurilor de constrăngere pentru motivarea subordonaților implicați într-o
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3090]
-
compatibil cu domeniul serviciilor educaționale, unde inițiativa și capacitatea de inovare sunt fundamentale pentru dezvoltarea și adaptarea serviciilor la nevoile beneficiarilor. În realitate, nu vom întălni decăt în mod excepțional forme pure ale acestor tipuri; între cele trei extreme (tipul autoritar, tipul participativ și tipul permisiv) putem identifica tipuri intermediare, mai apropiate sau mai îndepărtate de acestea (activitatea specifică serviciilor educaționale favorizează manifestarea tipurilor intermediare de conducere). De asemenea practica din domeniul managementului evidențiază faptul că în condiții de criză, cănd
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3090]
-
apropiate sau mai îndepărtate de acestea (activitatea specifică serviciilor educaționale favorizează manifestarea tipurilor intermediare de conducere). De asemenea practica din domeniul managementului evidențiază faptul că în condiții de criză, cănd este pusă în pericol structura organizațională sunt preferați conducătorii energici, autoritari, curajoși, deciși, care se orientează repede în context și recurg la mijloace ferme pentru a depășî obstacolele. În situații de normalitate, cănd se cer decizii bine echilibrate bazate pe identificarea și analiza completă a alternativelor sunt preferați conducătorii calmi, echilibrați
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3090]
-
și își impun acest stil de mare succes în funcție și de cum și ce percep angajații. Tannenbaum și Schmidt(1983) în lucrarea “How to Choose a Leadership Pattern” propun un model în șapte trepte care urmărește evoluția atitudinii manageriale de la autoritar la democratic. Astfel spectrul stilului de conducere conține următorii pași: 1. managerul ia decizia și o anunță fără a se consulta sau a ține cont de o eventuală opinie sau observație venită din partea subordonaților; 2. managerul își impune decizia utilizănd
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3090]
-
în structura generală a activității de conducere”. Se pornește de la premisa că nu există stiluri perfecte, ideale, dar nici stiluri total ineficiente, reprobabile. Practicănd fiecare stil in parte putem obține atăt efecte pozitive, căt și efecte negative. Astfel, practicarea stilului autoritar duce la creșterea productivității intelectuale, operaționale a grupului, scurtănd procesul de luare a deciziilor, dezvoltănd spiritul de disciplină al subordonaților. Tot acest stil duce la formarea unor colective de muncă neînchegate, apatice sau agresive față de conducător, avănd o influență negativă
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3090]
-
amănunt și pe mai multe planuri, deoarece pot apărea contradicții între esență și aparență. Iluzia creată de un efect aparent pozitiv la început, ar putea dispărea, acesta dovedindu-se a fi negativ. Deși este binecunoscut faptul ca adoptarea unui stil autoritar scurtează procesul de luare a deciziilor, la fel de adevărat este că acesta duce la luarea unor decizii incorecte. Probabilitatea ca un singur om să greșească este mai mare decăt probabilitatea greșelii comise de către un grup întreg. Problema devine și mai dificilă
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3090]
-
conducere”. Acest criteriu ne arată că nu trebuie să fim satisfăcuți doar de efectele imediate ale unui stil de conducere, ci să ținem cont și de cele viitoare. În acest fel, se poate observa că practicarea unui stil de conducere autoritar duce la început la obținerea unor rezultate bune, dar, pe măsură ce se continuă aplicarea lui, nivelul de stres din răndul grupurilor este din ce în ce mai ridicat. Ținănd cont de consecințele practicării îndelungate a unui stil de conducere, se deschide o viziune mai largă
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3090]
-
nu produc în aceeași măsură, ci ținănd cont de particularitățile situației în care sunt aplicate. De aici tragem concluzia că, fiecărei situații îi este potrivit un anumit stil. În situații de urgență este mai nimerit și eficient stilul de conducere autoritar, deoarece trebuie luate decizii rapide atunci cănd se prestează munci periculoase ce necesită respectarea unor reguli de securitate, cănd grupul depinde de șefi diferiți. În schimb, stilul de conducere cooperator, este mai potrivit în situatiile în care se lucrează într-
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3090]
-
administrațiune, dar nenorocită direcțiune artistică". Stagiunea Caragiale (aprilie 1888 mai 1889) era considerată de ziarul Epoca "o eclipsă a teatrului nostru național" iar D. Teleor îi evocă directoratul în următorii termeni: "Pe scenă, la repetiții, în cabinetul său, era foarte autoritar și chiar nepoliticos, lucru care întreținea o agitație vie și continuă între artiști". Actrița Lea Vermont adaugă o pată de culoare: soțul acesteia, Gr. Ventura, criticase în Adevărul scrisoarea-program a noului director care o îndepărtează din teatru cu următoarele cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
text, n.m.)" (E: 60). Zână invocată nu reușește să-și impună puterea spirituală asupra interlocutorului uman, devenind, în schimb, servitoarea acestuia. Briggs crede că "Blake continuă tradiția creată de magicieni și urmată de Prospero, care recomanda un tratament aspru și autoritar aplicat spiritelor, pentru că acestea să rămână docile" (1977, p. 162). Odată aflată în stăpânirea poetului, ființa supranaturala acționează în maniera unui duh oriental, tocmai eliberat din lampă: "Seeing himself în my possession thus he answerd me: / My master, I am
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
duh oriental, tocmai eliberat din lampă: "Seeing himself în my possession thus he answerd me: / My master, I am yours. command me, for I must obey" (E: 60). După cum am arătat, ipostazele personificate ale inspirației blakeene sunt, în general, agenți autoritari și inflexibili. Este, probabil, o consecință a statutului ontologic privilegiat al acestor entități că ele să acționeze cu îndrăzneala și în chip independent: nefiind supuse morții, ele transcend condiția efemera a omului. Doar în două cazuri (cel al îngerilor și
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
această perspectivă, capitalismul japonez s-a constituit într-o formă de capitalism fără o societate civilă observați refuzul de a combina cele două categorii și această slăbiciune curioasă a societății civile, se spune, a ajutat la explicarea calității neobișnuit de autoritare și manipulatoare a statului japonez, cu toate că, după înfrîngerea militară, în Japonia s-a introdus stilul de democrație american. În timp ce în Europa occidentală primatul drepturilor civile asupra statului este o axiomă recunoscută, în Japonia, spune Uchida, "drepturile statului" se presupune că
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
internaționale"12. În timpul celei de-a treia faze, limbajul societății civile s-a răspîndit într-o varietate fără precedent de contexte geografice. În zona latino-americană, de exemplu, discuțiile despre societatea civilă s-au evidențiat în rezistența cetățenilor față de regimurile militare autoritare și birocratice, în campaniile împotriva terorismului și a militarismului și în planuri de cooperare economică și politică regională, cum ar fi Mercosur.13. Studiile academice referitoare la Africa sub-sahariană au relevat modul în care viața asociațională asociațiile fermierilor din Kenya
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
shimin shehui). Și în peninsula coreană analize recente au evidențiat contrastele dintre statul totalitar din Coreea de Nord, ai cărui conducători par a se bucura de un control absolut asupra populației obediente, și din Coreea de Sud, unde îndelunga și sîngeroasa tranziție de la dominația autoritară a lui Syngman Rhee, răsturnată de revolta studenților din 19 aprilie 1960, a fost antrenată de renașterea viguroasă a societății civile, aceasta, la rîndul său, avînd rădăcini în lupta împotriva colonizării japoneze (1910-1945) și în marile rebeliuni țărănești numite Revoltele
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Atatürk. Eforturile susținute ale forțelor armate de a împiedica islamizarea continuă a societății civile și a statului au tendința de a mări tensiunile politice, rezultatul fiind că Turcia rămîne sub presiunea a două forțe-cheie: o formă de modernism militar și autoritar, însoțit de o secularizare forțată instituționalizată de Mustafa Kemal; și o alta promovată de activiști musulmani dornici de a dezvolta și de a redefini societatea civilă ca societate civilă post-seculară, structurată de noi coduri etice și estetice, menținute împreună și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]