14,396 matches
-
de nivelul cererii, apoi de originea solicitanților, de modul În care sunt percepute motivele acestora etc. Spre exemplu, Canada a decis recent că persecuția din considerente legate de sexul persoanei solicitante poate fi invocată drept bază a unei cereri de azil. În Franța, dreptul la azil a fost recunoscut unor femei care, În țările lor de origine, luptau Împotriva exciziei (CRR, 18 septembrie 1991, dra Diop). În același timp, Franța a refuzat acest drept unor femei algeriene care l-au solicitat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
originea solicitanților, de modul În care sunt percepute motivele acestora etc. Spre exemplu, Canada a decis recent că persecuția din considerente legate de sexul persoanei solicitante poate fi invocată drept bază a unei cereri de azil. În Franța, dreptul la azil a fost recunoscut unor femei care, În țările lor de origine, luptau Împotriva exciziei (CRR, 18 septembrie 1991, dra Diop). În același timp, Franța a refuzat acest drept unor femei algeriene care l-au solicitat, pe motiv că ele contestau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
au apreciat (contrar părerii Parlamentului european și a mai multor ONG-uri) că femeile nu constituie un grup social conform termenilor Convenției de la Geneva. În plus, există două temeri care suscită din partea statelor reacții adeseori defensive: aceea că se solicită azil economic sub pretextul azilului politic și aceea de a se vedea confruntate cu un aflux important de solicitanți de azil sau de străini În general. Astfel, În Franța s-a constatat o creștere a numărului acestor solicitări, cu o rată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Parlamentului european și a mai multor ONG-uri) că femeile nu constituie un grup social conform termenilor Convenției de la Geneva. În plus, există două temeri care suscită din partea statelor reacții adeseori defensive: aceea că se solicită azil economic sub pretextul azilului politic și aceea de a se vedea confruntate cu un aflux important de solicitanți de azil sau de străini În general. Astfel, În Franța s-a constatat o creștere a numărului acestor solicitări, cu o rată mare a respingerilor (sursă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
termenilor Convenției de la Geneva. În plus, există două temeri care suscită din partea statelor reacții adeseori defensive: aceea că se solicită azil economic sub pretextul azilului politic și aceea de a se vedea confruntate cu un aflux important de solicitanți de azil sau de străini În general. Astfel, În Franța s-a constatat o creștere a numărului acestor solicitări, cu o rată mare a respingerilor (sursă: Rapoartele anuale ale OFPRA și CRR). În 2001, solicitanții erau În principal turci (4505), chinezi (3302
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ibidem, p. 132). „Cercul de fier” și suprimarea din compasiune Secolul XX a fost cel al marilor deplasări de populații, al apatrizilor și al regimurilor totalitare. În 1939, spre sfârșitul celei de-a Treia Republici, refugiații beneficiau de drept de azil, dar nu și de alte drepturi. Neputând fi Întorși la frontieră sau trimiși Înapoi În țările din care fugiseră, spaniolii și germanii au fost Închiși În Franța În lagăre. Soluție provizorie pentru un vid juridic. Statul-națiune nu concepuse „dreptul de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și fals. Evoluția reprezentărilor nebuniei este o dovadă grăitoare (Foucault, 1964). În vreme ce, În Evul Mediu, nebunul regelui avea permisiunea de a spune adevărul transformându-l În deriziune, În secolul al XIX-lea, tratarea medicală a nebunilor ajunge la mare cinste: azilul devine astfel nu doar un loc de vindecare, ci și de Îndepărtare. Dacă ținem seama de relativitatea culturală ă „furtul, incestul, uciderea copiilor, toate și-au avut locul cândva În rândul acțiunilor virtuoase”, scria Blaise Pascal În Cugetările sale (1670
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rasismului. Primul dintre acestea este Comisia națională consultativă pentru drepturile omului (Comission Nationale Consultative des Droits de l’Homme ă CNCDH). De altfel, aceste fenomene pot să fie tratate În mod complementar, printr-o reformulare pozitivă (integrare, asimilare, drept de azil, ameliorarea drepturilor sociale și economice, politica de redistribuție, ajutoarele pentru angajare și pentru regiunile defavorizate). Să amintim și faptul că, În fiecare an, se publică un raport asupra activității CNCDH În ceea ce privește Lupta Împotriva xenofobiei și rasismului (CNCDH, 2002). Această comisie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se bazează pe una sau alta dintre aceste problematici, accentul putând să cadă pe „aparatele ideologice de stat” (Louis Althusser), pe „imaginarul societal” (Cornelius Castoriadis), pe „stigmatizare” sau „etichetare” (lucrările lui Michel Foucault sau Erving Goffman asupra „lumilor Închise”: spitale, aziluri, Închisori). Aportul juriștilor (Maurice Hauriou, Hans Kelsen) și al economiștilor (Școala Public Choice, curentul „convenționalist”) merită și el atenție: marcate de temporalitate, răspunzând unor imperative de socializare, control și reglementare, instituțiile apar, din această perspectivă, ca niște reguli de acțiune
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de indigeni au emigrat către fostele metropole pentru a munci sau a studia acolo. Aceste populații au suscitat rapid comportamente xenofobe, la care s-au adăugat ulterior comportamente identice față de două componente noi ale societăților: lucrătorii imigranți și solicitanții de azil. După Eliberare, toate țările din nord au fost confruntate cu nevoile unei economii orientate Înspre reconstrucție mai Întâi, apoi suferind de lipsă de mână de lucru În numeroasele industrii În plină dezvoltare, În vreme ce populațiile autohtone, a căror rată de reînnoire
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tradiționale din sânul comunității de origine, ceea ce accentuează ghetoizarea. S-a constatat totuși, În mai multe rânduri, că această xenofobie nu-i vizează doar pe imigranții de origine africană sau asiatică. Astfel de atitudini Îi afectează și pe solicitanții de azil sau pe refugiații politici. Într-adevăr, prăbușirea regimurilor comuniste din Europa de Est și sfârșitul dictaturilor militare din mai multe țări ale Americii Latine au pus capăt unei emigrații politice care ajungea cel mai adesea În Occident. În același timp, deteriorarea constantă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
perspectives, Paris, La Découverte. WIEVIORKA Michel (coordonator) (1993), Racisme et modernité, Paris, La Découverte. WINDISCH Uli (1978), Xénophobie? Logique de la pensée populaire. Analyse sociologique du discours des partisans et des adversaires des mouvements xénophobes, Lausanne, L’Age d’Homme. Φ Azil (drept de Î), COLONIALISM, Comunitate, DOMINAȚIE, ETNICITATE, Etnie, Etnocentrism, Excludere, GENOCID, IDENTITĂȚI CULTURALE, PREJUDECATĂ, RASISM, Vulnerabilitate Zone de așteptaretc "Zone de așteptare" Zonele de așteptare au fost introduse În legislația franceză În iulie 1992, pentru a răspunde condamnărilor emise Împotriva
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sub diferite denumiri În multe dintre țările dezvoltate, nu avea totuși existență juridică. Ceea ce Însemna că persoanele reținute aici, fie În porturi sau aeroporturi, fie Într-un hotel din apropierea acestora, nu beneficiau de nici una dintre protecțiile garantate oricărui solicitant de azil, În special de intervenția obligatorie a unui judecător În termen de 24 de ore și de limitarea perioadei de retenție la șapte zile. În schimb, situația avea, pentru guverne, avantajul de a simplifica spinoasa problemă a expulzării persoanelor a căror
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
autoritatea poliției, la capătul cărora un judecător poate prelungi perioada cu opt zile, durată care poate fi și ea prelungită cu Încă pe atât: cu alte cuvinte, durata maximă a retenției este de douăzeci de zile. Candidatul la dreptul de azil beneficiază de asemenea de asistență medicală și juridică, precum și de serviciile unui interpret. Dacă cererea este considerată „În mod evident nefondată”, criteriu ce poate fi de altfel interpretat În varii moduri, ea nu mai face obiectul unei cercetări și Ministerul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fi de altfel interpretat În varii moduri, ea nu mai face obiectul unei cercetări și Ministerul de Interne refuză intrarea pe teritoriul național. Astfel de zone pot complica extrem de mult situația celor aflați cu adevărat În căutarea unui loc de azil din motive de opresiune politică, dintre care mulți ă lipsiți de documente ă riscă să fie expulzați fără a avea timp să-și prezinte cum se cuvine situația. Calificate de către deputatul socialist Louis Mermaz drept „monstruozitatea Republicii” În noiembrie 2000
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Visites quotidiennes à Roissy en mai 2002, Paris, martie (disponibilă la http://www.gisti.org). MEDECINS DU MONDE (2003), La Zone d’attente de Roissy, une zone de non-droit, Rapport 2002, Paris, martie (disponibilă la http://www.medecinsdumonde.org). Φ Azil (drept de Î), COTE Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt Înainte 5 Autorii și contribuțiile lor 7 Index de intrări 681 tc ""
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
in Everyday Life, Anchor Books, New York, 1959 (trad. rom. Viața cotidiană ca spectacol, Comunicare.ro, Colecția Cultura comunicării, București, 2007); Asylums. Essays on the Social Situation of Mental Patients and Other Inmates, Garden City, Anchor Books, New York, 1961 (trad. rom. Aziluri. Eseuri despre situația socială a pacienților psihiatrici si a altor categorii de persoane instituționalizate, Polirom, Iași, 2004); Interaction Ritual. Essays on Face-to-Face Behavior, Anchor Books, New York, 1967; Forms of Talk, University of Pennsylvania Press, Philadelphia, 1981. Algirdas Julien GREIMAS (1917-1992
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fiecare zi, de mai multe ori pe zi. Metodic, apăsat. „De ce aruncă pietre dintr-o parte într-alta?“ „Pentru că are asta în sânge. Ce, dumneavoastră n-aveți filmul în sânge?“ Așa i-a spus Adinei Pintilie unul dintre pensionarii de la „azilul de nebuni“ de lângă Târgu-Mureș, unde tânăra regizoare (a terminat în acest an UNATC-ul) s-a dus să filmeze pentru documentarul pe care vroia să-l realizeze la Atelierul Aristoteles de la Sibiu. (Aristoteles a avut anul trecut prima ediție și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
Festivalul de la Locarno, în a doua secțiune ca importanță, dar la fel de elitistă, „Filmmakers of the Present“). Atrasă de zona asta de umbră a celor despărțiți de societate, mai ales din pricina normelor sociale, Adina Pintilie a avut norocul unui director de azil care să o înțeleagă și susțină. O spun cu mâna pe inimă: se fac tone de filme despre „nebuni“ în lumea întreagă și am avut reticențe la început, pentru că nu mai vroiam să văd repetată a mia oară aria separării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
ca și cum s-ar crăpa cerurile. Și cineastul e ajuns de subiect din urmă, pentru că numai acel subiect trebuie să-l facă, pe acela pe care trebuie să-l aprofundeze pentru sine, ca să crească. Adinei Pintilie, care s-a dus la azil neștiind ce oameni o să găsească, i s-au dat nu niște personaje, ci niște persoane. Ignat care mută pietre cât e ziua de lungă, Ocsi care când nu mătură scara combate împreună cu Alexander pe tema lui Dumnezeu (Alexander e pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
branding și advertising, iar programele de televiziune glorifică viața opulentă a noii aristocrații a bogaților căpătuiți peste noapte, într-o Rusie poate la fel de tragică, însă mai amnezică, romanul lui Makine revelează contururile imprecise ale unei inscripții pe un mormânt. Lângă azilul unde Volski e depozitat ca o relicvă incomodă se întinde un cimitir a cărui imensă tristețe e cuprinsă într-o explicație simplă: mormintele sunt însemnate prin inscripția "f.n". sau "b.n". - femeie necunoscută, bărbat necunoscut. Soldatul necunoscut și anonimul
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
cu absenta lor din țara. Articolul 18 Cetățenii străini și apatrizii (1) Cetățenii străini și apatrizii care locuiesc în România se bucura de protecția generală a persoanelor și a averilor, garantată de Constituție și de alte legi. ... (2) Dreptul de azil se acordă și se retrage în condițiile legii, cu respectarea tratatelor și a convențiilor internaționale la care România este parte. ... Articolul 19 Extrădarea și expulzarea (1) Cetățeanul român nu poate fi extrădat sau expulzat din România. ... (2) Prin derogare de la
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
citea titluri necunoscute multora sau se retrăgea, cu Încă vreo doi-trei, ascultând de pe greoaiele discuri de ebonită „simfonii și concerte” plicticoase, era pus la punct. (La Jimbolia, o localitate nu departe de granița iugoslavă, se afla un celebru, În Banat, azil de nebuni. Azi, acolo, prietenul tinereții mele, excelentul poet Petre Stoica a Înființat o fundație culturală, care se bucură de vizita unor prestigioși scriitori români și străini. Îl salut din chenarul acestei pagini, și retrăiesc, În amintire, nu puținele seri
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
siguranța că va rezista mediului, aspru de fapt, orgolios, al marii capitale, atunci când te hotărești să te așezi definitiv printre „ei”! Dar, abia sosită Cristina la Paris și după ce ea s-a dus curajoasă la primul post de poliție cerând azil politic, În mai puțin de o lună, am lăsat-o În grija unor prieteni și am fugit la București să-mi public ultimul roman, credeam eu, În limba și literatura română, roman scris la Paris, pe rue de l’Abbe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Înalt grad, pe care o numim Operă! 12 ... Au trecut, iată, douăzeci de ani de când „locuiam la Paris”: eu posedam deja, din ’72 cetățenia vest-germană, iar Cristina, sosită la Paris În mai ’83, din prima zi, a făcut cerere de azil politic. (Urma să primească cetățenia franceză după câțiva ani.Ă „În spatele meu” se prăbușea România, Înecată printre țările comuniste din Est, dar alegând forma cea mai absurdă de centralism comunist, condusă de un dictator extrem de abil, cu multe relații occidentale
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]