2,820 matches
-
and Ancient Laws of Russia. Londra: David Nutt. Laveleye, Emile de. (1874). De la propriété et de ses formes primitives. Paris: F. Alcan. Leroy-Beaulieu, Anatole. (1990). L’empire des tsars et les Russes. Paris: Editions Robert Laffont. Marchiescu, Antoniu. (1941). Grănicerii bănățeni și comunitatea de avere. Caransebeș: Tiparul Tipografiei Diecezane Caransebeș. Mușlea, Ion și Bîrlea, Ovidiu. (1970). Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarele lui B.P.Hasdeu. București: Editura Minerva. Riasanovsky, Nicholas V. (1961, ed. I: 1959). Nicholas I and Official Nationality in
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
le-ar fi întregit din punct de vedere hidrografic (izvorul Tisei - Tisza forrása, Valea Mureșului - Maros völgye), strategic-frontalier (Munții Meseș - Meszes, Munții Apuseni - Szilágyság, Munții Metaliferi din Transilvania - Erdélyi Ėrchegység) și din punctul de vedere al geografiei-economice specifice ținutului (ogoarele bănățene, minele). În schimb, nu a luat în calcul nici reanexarea Țării Călatei (Kalotaszeg), nici a Țării Secuilor (Székelyföld). Ultima problemă a fost oricum un morb al chestiunii transilvane, pentru că între majoritatea maghiară din regiunea Partium (unde se situează Bihorul) și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
dintre aceste reclamații au reușit să intre în atenția celui mai înalt for al organizației, Consiliul, și niciuna nu a ajuns până la Tribunalul de la Haga, considerat forul internațional suprem. În câteva cazuri, deosebit de penibile (de pildă în cel al fermierilor bănățeni expropriați), guvernul român s-a înțeles cu reclamanții în afara demersurilor justițiare. În anii treizeci, numărul reclamațiilor maghiare scăzuse în mod drastic: Budapesta nu își mai punea mari speranțe în acest for internațional. Motiv pentru care nici nu mai sprijinea redactarea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
10. 11. 1940 (7,4 grade Richter) și 4.03. 1977 (7,2 grade Richter), octombrie 2004, etc. Aceste cutremure au produs mari pierderi de vieți omenești și pagube materiale. Alte tipuri de cutremure tectonice din țara noastră sunt: făgărășene, bănățene și pontice. Majoritatea cutremurelor sunt intracrustale, cele vrâncene fiind cele mai adânci. Predicția seismelor Predicția seismelor reprezintă Încă o opțiune de viitor a omenirii. Această predicție este strâns legată de cunoștințele de risc seismic care permit unele aprecieri legate de
Prelegeri academice by Prof. dr. LEONARD OLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92353]
-
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000; Ladislau Gyémánt, School as a Link between the Intelligentsia and the People Regarding the Romanians of the First Half of the 19th Century, Comitetul Național al Istoricilor din România, București, 1985; Mihai Pârvulescu, Rolul școlii bănățene în procesul de formare al intelectualității românești în secolul XIX, s.n., Cluj-Napoca, 1998; Idem, Școală și societate. Contribuție la cunoașterea formării elitelor românești din Banat în secolul al XIX-lea, Editura Excelsior Art, Timișoara, 2003; Iacob Mârza, Școlile superioare de la
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și găgăuzi rusofoni, ar fi de aproximativ 10-15%). Lingviștii serioși au fost unanimi de altfel în a susține unitatea limbii române, dincolo de fireasca sa diversitate sub forma graiurilor. Cele 3 (după alte păreri 5) graiuri ale dialectului dacoromân (muntenesc, moldovenesc, bănățean, crișean și maramureșean), nu coincid, de altfel, granițelor statale artificiale și bazate pe considerente politice și geografice în Evul Mediu (graiul moldovenesc se întinde și în nord-estul Transilvaniei și în nordestul Munteniei, precum și o parte a Dobrogei). De asemenea, nu
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
școlii ca factor decisiv în progresul de ansamblu al civilizației materiale și spirituale. Ca un corolar al acestui demers, trăind în acest colț mirific de țară, ne-am propus o abordare istorico-pedagogică asupra evoluției învățământului și educației în provincia istorică bănățeană, prezentând dinamica sistemului de învățământ și pe cei mai cunoscuți reprezentanți locali ai diferitelor curente și școli pedagogice înregistrate de la instaurarea dominației austriece în zonă până în perioada interbelică. În prezentarea devenirii istorice a învățământului bănățean ne-am străduit să punem
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
intuitiv, solid și fundamental.” În opinia sa, acest principiu răspunde la două cerințe pedagogice fundamentale, una ,,subiectivă”, de formare a spiritului, iar cealaltă ,,obiectivă”, informativă, legată de varietatea obiectelor de învățământ, care furnizează suportul informațional pentru intuiție și învățare. Pedagogul bănățean clasifica obiectele de învățământ în discipline morale, reale și religioase, toate trebuind să respecte principiul intuiției, această idee reflectând originalitatea autorului. În ce privește inspirația de factură herbartiană, Borgovan prelua treptele învățământului primar, cele psihologice sau formale ale procesului de învățământ. Un
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
București și Craiova, prin întreaga sa activitate didactică și operă rămânând în debutul său profesional un continuator al liniei herbartiene prin intermediul lui Ion Popescu. Ca și Herbart, Velovan pornește în cercetarea sa de la fundamentarea psihologică a procesului instructiv-educativ, pentru pedagogul bănățean pedagogia nefiind doar o știință de cunoaștere și de legi, ci mai degrabă una normativă. Psihologia este știința care conferă fundamentare științifică pedagogiei. Velovan considera că la baza proceselor psihice se află un mecanism care, prin asocieri succesive și simultane
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
impuse fie de Curtea de la Viena, fie de guvernele maghiare de după 1867, fie de Biserica Ortodoxă sârbă, fie de capii Bisericii Ortodoxe Române de la Sibiu. Ca atare, demersul acestui studiu se oprește prioritar asupra învățământului și legislației școlare din provincia bănățeană în perioada cuprinsă între ultimele decenii ale secolului XVIII și primele două decenii ale secolului XX. Alături de dinamica educației și învățământului, studiul nostru zăbovește și asupra unor pedagogi iluștri și doctrine pedagogice din aceeași perioadă, care au influențat decisiv evoluția
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
românești. Accesul elementelor românești la o instrucție de rang superior, la școlile secundare din Banat sau din alte areale geografice, iar după 1820-1830 într-un număr ridicat la universități apusene, a fost facilitat de numeroasele reforme implementate în domeniul învățământului bănățean care și-au avut debutul în perioada monarhiei luminate. În felul acesta se explică faptul că cititorii cărților și periodicelor românești până la 1848 proveneau în bună măsură din rândul bănățenilor, mulți dintre ei aparținând lumii școlii și bisericii ortodoxe românești
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
acestei legiuiri, un an mai târziu s-a înființat Comisia școlară pentru Banat, compusă din trei membri, care și-a asumat planul formulat de instanța legislativă iliră pentru organizarea școlilor naționale. Din punct de vedere doctrinar-pedagogic, reforma școlară în provincia bănățeană s-a suprapus cu reforma generală din Austria, inaugurată de Felbiger, prin legea din 1774, Allgemeine Schulordnung, cu efecte directe asupra școlilor germane și celor din granița militară. Școlile românești din provincia civilă au fost reorganizate prin Regulae directivae din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
prin legea din 1774, Allgemeine Schulordnung, cu efecte directe asupra școlilor germane și celor din granița militară. Școlile românești din provincia civilă au fost reorganizate prin Regulae directivae din 1774 și Schulpatent-ul din 1776. Reforma școlară a debutat în provincia bănățeană în anul 1774, atunci când a fost adoptată Legea Allgemeine Schulordnung, aplicată școlilor germane și a celor din Granița Militară, precum și Legea Regulae Directivae, ultima aplicată școlilor ortodoxe din provincie. Prima lege stabilea un învățământ elementar organizat în trei tipuri de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
catehismul, în vreme ce școlile capitale funcționau, câte una, în fiecare district sau cerc administrativ. Acestea erau încadrate cu câte trei-patru învățători, care, pe lângă orele de religie, mai predau latina, desenul, compunerea, geografia, istoria, economia casnică și agricolă. În capitala provinciei civile bănățene se organiza o școală normală, numită preparandie, care pregătea învățătorii asigurând o predare la un nivel mai elevat. Frecventarea școlilor privea copiii cu vârsta școlară cuprinsă între șase și doisprezece ani. În acest sens, la Timișoara s-a înființat prima
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
șase și doisprezece ani. În acest sens, la Timișoara s-a înființat prima școală normală în anul 1776, care instruia învățători pentru predarea în limba germană. La fel de cuprinzătoare erau și dispozițiile incluse în Regulae Directivae,marcând orientarea modernă a învățământului bănățean: clădirea școlii trebuia să conțină o sală încăpătoare pentru elevi, o locuință pentru învățător, să fie dotată cu toate cele necesare procesului didactic, elevii ortodocși puteau ,,frecventa școlile catolice fără a fi supărați în ritul lor”, învățătorii numiți în școli
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
meserii, cu excepția celei de crâsnic, erau obligați să posede pregătire metodică, să fie adevărate modele de comportament public. La 2 noiembrie 1776, Maria Tereza emitea un Patent școlar (Schulpatent) prin care aduceau noi precizări referitoare la școlile primare din comunele bănățene locuite de ortodocși. În fiecare așezare locuitorii de rit ortodox trebuia ,,să aibă o școală a lor neunită primară, pentru învățarea tinerimii lor” școlile necorespunzătoare urmau să fie reparate, acolo unde lipsesc să fie construite, iar aceasta rămânea ca obligație
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
conținut practic și o diferențiere în funcție de categoriile sociale: săteni, orășeni, militari etc. și prevedea organizarea procesului instructiv-educativ pe cinci trepte: școli primare naționale, școli latine sau gramaticale, gimnazii și arhigimnazii, academii regești, Universitatea Regală. Același act normativ așează întregul învățământ bănățean sub îndrumarea și controlul direct al statului, derulat prin intermediul unei Comisii școlare. Predarea urma să fie realizată uniform, fără deosebire religioasă, iar tinerii trebuia să fie instruiți ,,pentru viitoarea lor carieră și pentru dezvoltarea mai amplă a facultăților spirituale” Printr-
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
adevăratelor cauze ale răscoalei. Noua Ratio Educationis din anul 1806 reflectă o tendință de compromis între stat și biserică, prin creșterea ponderii religiei în programa școlară, obligația proprietarilor de pământ de a întreține școala etc. De aici încolo, în mediul bănățean încep să se creeze școli confesionale, pe lângă cele de stat, în care numărul orelor de religie era destul de semnificativ. A urmat o perioadă în care frecvența școlară era foarte diminuată, interesul pentru instrucție și educație fiind lezat de tradițiile și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
familială. Prin Legea XXXVIII/1868 s-a introdus obligativitatea învățământului pentru copiii cu vârsta între 6 și 12 ani și cerința frecventării cursurilor de repetiție pentru tinerii cu vârsta între 12-15 ani. Racordându-ne la situația demografică a mediului rural bănățean, la nivelul anului 1910 această obligativitate a echivalat cu cuprinderea a peste 18,5% din totalul locuitorilor în sfera unei activități organizate de instruire școlară. În toată perioada dualismului austro-ungar, majoritatea etnică din provincie o forma populația românească. În consecință
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în sfera unei activități organizate de instruire școlară. În toată perioada dualismului austro-ungar, majoritatea etnică din provincie o forma populația românească. În consecință, școlile comunale și confesionale cu limba română de predare, susținute material numai de locuitorii români din așezările bănățene, ocupau un loc însemnat în structura generală a învățământului poporal elementar. Spre pildă, în anul școlar 1904-1905, școlile comunale și confesionale, cu activitățile desfășurate în limba română, reprezentau în totalul instituțiilor școlare elementare 76,5% în comitatul Caraș-Severin. Debutul maghiarizării
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
printr-o notă scrisă din 1746, când se solicita suma de 8.000 florini pentru executarea unor reparații la clădirea școlii. La 1780, în Banat exista o adevărată rețea de școli românești confesionale. Întorcându-ne asupra începuturilor învățământului din spațiul bănățean, reamintim că Regulae directivae au sintetizat hotărârile Regulamentului ilir din 1770 și propunerile deputăției ilire, însușite de Maria Theresia în 1772, cu precizarea de a fi aplicate experimental doar în Banat. Pe aceeași linie, un an mai târziu, a fost
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în 1772, cu precizarea de a fi aplicate experimental doar în Banat. Pe aceeași linie, un an mai târziu, a fost numit director al învățământului ortodox din Banatul istoric Teodor Iancovici. Inimosul dascăl va elabora Planul pentru organizarea școlilor triviale bănățene, care va fi aprobat de împărăteasă în 1774, în realitate un regulament de aplicare a legii Regule directive pentru îmbunătățirea învățământului din școlile elementare sau triviale sârbești și românești. Învățământul elementar, deși nu era eliberat total de controlul bisericii, devine
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
realitate un regulament de aplicare a legii Regule directive pentru îmbunătățirea învățământului din școlile elementare sau triviale sârbești și românești. Învățământul elementar, deși nu era eliberat total de controlul bisericii, devine o componentă a politicii de stat privind alfabetizarea populației bănățene și asigurarea unei instrucții prin care se urmărea transformarea autohtonilor într-un factor productiv, loial Coroanei austriece. Conform Regulamentului, comunitățile locale aveau obligația de a întreține școala și învățământul, apoi prevedea defalcarea funcției de învățător de cea a preotului, stabilea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
precum și nevoia constituirii unor fonduri școlare. Un alt document oficial, Patenta din 1776, aducea o serie de completări la Regulae directivae, în special cele referitoare la obligațiile ce reveneau învățătorilor, proprietarilor și comunelor. Odată cu înglobarea Banatului la Ungaria, școlile elementare bănățene au căzut sub incidența legii școlare Ratio educationis, promulgată în 1777 pentru Ungaria. Noua lege ce viza educația acorda o pondere ridicată disciplinelor laice și practice în procesul instrucției școlare, garantând utilizarea limbii materne în învățământul elementar. Ratio educationis stabilea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ei împreunate, apărută la Buda în 1806, cu o nouă ediție identică în 1816. Broșura reliefa un adevărat cod normativ privind comportamentul elevilor la diferite ocazii, în biserică, în școală și în societate. Grigore Obradovici, director școlar în granița militară bănățeană, sintetiza o altă tipăritură, Instrucție pentru școalele românești din Banat, apărută la Buda în 1809, având o nouă ediție în 1815 și care a reprezentat de fapt un regulament cu instrucțiuni de aplicare a legislației școlare în vigoare, precizându-se
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]