4,386 matches
-
vieți colective nu datează de ieri. Potrivit unui autor al epocii, la mijlocul veacului al XIX-lea, "duminica, sacagii născuți în Auvergne merg la serbări cîmpenești, la petreceri unde se dansează pe melodii din regiunea lor de baștină, și niciodată la baluri franceze; căci cei din Auvergne nu-și însușesc nici moravurile, nici limba, nici distracțiile parizienilor. Ei rămîn izolați asemenea evreilor din Babilon, în mijlocul unei populații imense care tinde să-i asimileze; și putem spune că, mai fericiți decît sălbaticii, ei
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Ce ciudat, cum te pot urmări niște cuvinte... Mă privise cu blândețe, cu un surâs cumva îngrijorat - are buze frumoase și o mică mustață castanie și un chip de parcă vorbește fără cuvinte -, și-n acel moment timpul s-a oprit, balul a-ncremenit, n-am mai auzit nimic în jur, deși era muzică, și zgomot, și mult râs. Apoi, ca și cum m-aș fi trezit din somn, am văzut iar că suntem într-o sală cu multă lume și mișcare. Îi știam faima
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
mă apăra parcă de el însuși, dar răsuflarea i-am simțit-o. Mirosea puțin a tutun. Imediat după valsul cu mine, a fugit de la serată, asta spre regretul multor doamne și domnișoare care-l trecuseră din timp în carnetul de bal. Dar și domnii îl simpatizează, fiindcă răspândește un soi de energie, și-i înțelege, cu defectele lor cu tot, nu încearcă să-i îndrepte, ca papa, spre exemplu. Am observat că le ia imediat apărarea celor aflați în dificultate, înainte
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
erau „Globulele Naibei“ care răspândesc un miros urât, contra oaspeților care uită să plece, șarpe care se mișcă „prin sistem invizibil“ de parcă ar fi viu, ac de cravată și broșă care aruncă parfum, mustăți și barbă și favorite false, pentru balurile mascate. Vasilica spune că-s prostii, a devenit foarte serioasă, de când tot naște. Mie îmi plac toate, numai bani de-aș avea. La plecare l-am întâlnit pe domnul Peppin Mirto, un bărbat foarte galant și gentil, care cântă frumos
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
e îndrăgostit de Iulia, mai degrabă nu. Se întâlnea iar cu Margareta, după ce se despărțiseră o vreme, dar simțea nevoia s-o revadă pe fata din povestea lui neștiută. Și prilejul a fost mai curând decât se aștepta. A fost balul dat la Teatrul Liric, cu tombolă pentru strângere de fonduri - copii orfani sau văduve de război, nu mai știa -, cel în care a invitat-o la dans, iar apoi a fost hotărârea bruscă de a pleca fără un cuvânt de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
dar, mai ales în zile de sărbătoare, vine și boala, ca musafirul nepoftit. Așa că ne-a spus în fugă urmarea: — La spectacol, în sală a fost și Manolescu tatăl. Băiatul nu era trecut pe afiș, în dreptul rolului Tochenbourg din Un bal din lumea mare erau steluțe, iar sub machiaj și cu vocea de moș, tatăl nu-l recunoscuse. Dar la final publicul a strigat: Millo, Millo! Frosa, Frosa! Și, mai tare, Tochenbourg, Tochenbourg! Iar când cortinierul a ridicat iar cortina, Millo
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
acasă, și văzură că ușa nu era încuiată. O urmă cu sfială, fiindcă se simțea ca un hoț care pătrundea într-un spațiu al altcuiva, lăsat vraiște. Se treziră direct într-o încăpere imensă și luminată, ca o sală de bal, și, pentru prima oară în escapadele lor, Omar auzise muzică. Daaa, era muzică pentru dans și-ai fi zis că orchestra se afla în pereți, fiindcă atât suna de armonios și te îmbia să valsezi, dar acolo nu era nimeni
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
de fărâme. Și el a făcut o nuntă strașnică... Da el nu era așa tare la inimă ca să ție pe - acelea de rău, ca aceia pe asta a lui, el tot ținea ca la cumnatele lui. Ș-o făcut un bal strașnic și eram și eu acolo... și ei au făcut o ulcicuță de papară și m-o dat pe uș - afară. Da mie mi-o fost ciudă, și m-am dus în grajd și mi-am ales un cal cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
era tare fericiți - numai acela saracu era mai necăjit (cel cu rînza). Acela s-a luat și s-a dus la Frumoasa lumii. Dă să intre-n palatul boerului celuia, nu-l lasă să intre. Așa el a trântit un bal strălucit ș-o poftit pe toți să vie la balul cela, între cari era și Frumoasa lumii. Decât așa era ea* de frumoasă, cât, când a intrat în bal a luminat balul de atâta... să ierți mata. El a început
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cu rînza). Acela s-a luat și s-a dus la Frumoasa lumii. Dă să intre-n palatul boerului celuia, nu-l lasă să intre. Așa el a trântit un bal strălucit ș-o poftit pe toți să vie la balul cela, între cari era și Frumoasa lumii. Decât așa era ea* de frumoasă, cât, când a intrat în bal a luminat balul de atâta... să ierți mata. El a început după aceea jocul pîn-în zori de ziuă - unde o-ntins
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
celuia, nu-l lasă să intre. Așa el a trântit un bal strălucit ș-o poftit pe toți să vie la balul cela, între cari era și Frumoasa lumii. Decât așa era ea* de frumoasă, cât, când a intrat în bal a luminat balul de atâta... să ierți mata. El a început după aceea jocul pîn-în zori de ziuă - unde o-ntins niște mese și s-o pus să joace cărțile. El a făcut toate chipurile ca să joace cu dânsa. El
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
lasă să intre. Așa el a trântit un bal strălucit ș-o poftit pe toți să vie la balul cela, între cari era și Frumoasa lumii. Decât așa era ea* de frumoasă, cât, când a intrat în bal a luminat balul de atâta... să ierți mata. El a început după aceea jocul pîn-în zori de ziuă - unde o-ntins niște mese și s-o pus să joace cărțile. El a făcut toate chipurile ca să joace cu dânsa. El avea noroc și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
un iaz. Se pleacă măgarul să bee apă și se face iar cal. - Ei, zice, bună-i asta. Ia el într-un șip apă și se-ntoarce-nnapoi. Ajunge iar acolo, la Frumoasa lumii, și din banii ce-i rămăsese mai toarn-un bal strașnic. Da ea aleargă ca să mai vadă de unde are bani. - Din mănunchiul ist de flori. El i-l dă. Ea mirosind se face măgăriță. El o lasă măgăriță și ese din casă. Așteaptă sufragiul să iasă stăpâna afară. - Nu-i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
colonie Cuir de Russie, pastilele întăritoare ale doctorului Blow sau elixirul bunicilor Cristal de munte. Berzele de argint susțineau cândva o tipsie unde tineri domni de acum o jumătate de veac își lăsau cărțile de vizită, pendula anunța orele de bal sau de primire, în oglindă, îngălbenită acum, se reflectau chipuri gingașe într-o cascadă de bucle, zulufi, pene și flori, umeri goi, coborâți după cum cercau canoanele frumuseților contemporane cu Eugenia de Montijo. În scrinul de cireș lustruit, lenjeria delicată, lucrată
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
o rochie splendidă din catifea albastră încheiată sus la ceafă într-o agrafă cu strasuri. Purta deasupra un bolero de argint cu un buchet uriaș de pansele și miozotis. În timpul dansului pierduse florile. Toți se îngrămădeau să le găsească... 1932... Balul Damelor Române... Nu, nu era frumoasă, unii o găseau chiar urâtă, dar izbutea să galvanizeze oriunde s-ar fi aflat ― într-o sală de recepție ori la un restaurant. Nici o femeie nu se mai vedea." Își închipuiau că asta e
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
într-un film hollywoodian clasic, Pratt așază în centrul istoriei sale o iubire care nu supraviețuiește separării războiului. Între Pietro Bronzi și Luciana, logodnica sa, se interpune umbra fratelui, Luca. Dragostea interzisă este mărturisită în decorul stilat și decadent al balului pe care guvernatorul insulei Rhodos îl oferă coloniei sale cosmopolite. Elegant și stoic, Pietro acceptă judecata inclementă a despărțirii. Ofițerului de aviație nu îi mai rămâne decât promisiunea unui câmp de luptă care să însemne sfârșitul. În acest Rhodos ce
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
înaintea noastră și sunt înconjurat de amintiri - am să ajung să scriu și poeme. Sunt pe cale să devin un Rimbaud fără geniul lui Rimbaudă Oare Pandora l-ar fi recunoscut vreodată, dacă ar fi intrat pe neașteptate în sala de bal a Noii Anglii, îmbrăcat în impecabila sa uniformă de marinar a propriei sale flote ? Și ce ar mai fi putut rămâne din cercul magnetic al unui trecut care se stingea în aer, ca rotocoalele țigărilor cu hașis. Ani după despărțirea
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
fost aceea de portar. Mulți ani păzise cu statura lui impozantă ușa unui bar de noapte. Dansatoarele bete îl alintau zicîndu-i "dragul nostru idiot". Dar Dominic nu se supăra. Se apleca, le săruta mâna ceremonios, ca un general la un bal de la curte. Era mândru de uniforma lui și avea ținută. Beneficia în plus de un pumn greu cu care doborâse, se zicea, mulți scandalagii recalcitranți, aruncați în stradă ca niște cârpe. Odată a fost chiar pe punctul s-o pățească
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
între bătrânii care, când îi întrebam: "Mă urmăriți?", săreau imediat să mă asigure: "Firește, domnule sculptor, vă urmărim cu cea mai mare atenție". "Bine, bine, mă bucur", mormăiam eu mulțumit. Le scânteiau ochii cum pomeneam de oglinzile strălucitoare, ca de bal, deh, fuseseră și ei tineri odată, sau de Bătrânul, care le inspira același sentiment tulbure de fascinație magică amestecată cu teamă. Uneori mă simțeam secătuit, nu mai știam ce să le spun. Atunci am înțeles cum devine uneori publicul, înfometat
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
aplecând capul când într-o parte, când în alta. "Femeia tot femeie", mi-am zis, înduioșat de mirarea copilăroasă cu care se examina acum în oglinzi. Făcu câțiva pași de dans. Apoi, prinzîndu-și halatul cu mâinile ca o rochie de bal, începu să valseze de una singură, amețită și fericită. Când a obosit, s-a așezat în fotoliul Bătrânului. "Hai și stai pe fotoliul din fața mea", mi-a strigat. M-am așezat și ne priveam unul pe altul. Ea, obosită și
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mi-a strigat. M-am așezat și ne priveam unul pe altul. Ea, obosită și îmbujorată la față, eu uimit: pătrunderea Laurei acolo schimbase dintr-odată totul. Sala cu oglinzi nu mai era un deșert, ci o strălucitoare sală de bal. Mă gândeam că o singură femeie e de ajuns uneori pentru a suprima deșertul unui bărbat. Eram fericit eu însumi, uitasem de mâna rănită, de cerbi, de Moașa, de bătrâni, nu mai trăiam decât clipa aceea, plină de o bucurie
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
unui bărbat. Eram fericit eu însumi, uitasem de mâna rănită, de cerbi, de Moașa, de bătrâni, nu mai trăiam decât clipa aceea, plină de o bucurie simplă, la care râvnisem mereu. Când am fost tânăr n-am umblat decât pe la baluri mizerabile, în săli care miroseau a transpirație și a parfum ieftin, cu lumina chioară și cu fete urâte, cele mai multe, care trebuiau să danseze singure, ceea ce mi se păruse îngrozitor de trist. Era prima oară când mă simțeam într-o sală somptuoasă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
în săli care miroseau a transpirație și a parfum ieftin, cu lumina chioară și cu fete urâte, cele mai multe, care trebuiau să danseze singure, ceea ce mi se păruse îngrozitor de trist. Era prima oară când mă simțeam într-o sală somptuoasă de bal, luminată scânteietor, cu o femeie frumoasă, care în plus mă iubea. Deodată spuse încet: "Ajunge, hai să mergem". Revenise la tonul obișnuit. N-o mai impresiona sala. Minunea, iluzia luaseră sfârșit. Ar fi trebuit să mă ridic chiar în clipa
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cenușă din Islanda, criză generalizată etc., etc., iar pe plan intern un masiv exod al populației spre stațiunile turistice de pe Valea Prahovei, dar și mulți accidentați ce aglomerează spitalele. Ghinionul lor! Au plecat să se distreze... și au ajuns de la bal... la spital. Mai ghinioniști cei care-și pierd viața în atari împrejurări. Iarna e în dreptul ei suveran și-și permite să se joace cu soarta unor oameni, însă efectele ei majore le simt mult mai mult oamenii nevoiași. Vineri, 31
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
să văd baba aia senilă aici. Ce s-a întâmplat cu clubul tău de bridge? Ultima dată, ca să te fac să nu scrii o scrisoare fetelor, ai primit o rochie nouă. Alege și acum așa ceva. Îți cumpăr o rochie de bal. — Nu-i suficient că am ținut-o pe femeia aceea în activitate. Are nevoie de ajutor personal. — Ai folosit-o drept cobai pentru cursul acela al tău prin corespondență. De ce n-o lași în pace? Dă-i voie lui Gonzalez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]