5,096 matches
-
Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884, 57-78; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 614-615; Dimitrie Vulpian, Poezia populară pusă în muzică, București, 1886, 56-57, 78-79, 85-86; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893, 284-317; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895, 108-114, 124-134; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel. Cântece poporane, I, București, 1896, 263-267; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899, 13-22; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899, 81-118, 125-131; Gr. G.
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
din Transilvania, București, 1893, 284-317; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895, 108-114, 124-134; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel. Cântece poporane, I, București, 1896, 263-267; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899, 13-22; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899, 81-118, 125-131; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900, vol. I, partea I, 106, 261, partea II, 733-734, 1238-1240; Enea Hodoș, Poezii poporale din Banat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906, 100-138; Iosif Popovici, Poezii populare române, vol
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
literatura poporană română, I, Budapesta, 1899, 13-22; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899, 81-118, 125-131; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900, vol. I, partea I, 106, 261, partea II, 733-734, 1238-1240; Enea Hodoș, Poezii poporale din Banat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906, 100-138; Iosif Popovici, Poezii populare române, vol. I: Balade populare din Bănat, Oravița, 1909, 99-113; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de ale poporului, București, 1909, 14-16, 67-68; N. Păsculescu, Literatură populară românească, București, 1910, 255-263; Tudor Pamfile
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Caransebeș, 1899, 81-118, 125-131; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900, vol. I, partea I, 106, 261, partea II, 733-734, 1238-1240; Enea Hodoș, Poezii poporale din Banat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906, 100-138; Iosif Popovici, Poezii populare române, vol. I: Balade populare din Bănat, Oravița, 1909, 99-113; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de ale poporului, București, 1909, 14-16, 67-68; N. Păsculescu, Literatură populară românească, București, 1910, 255-263; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1913, 89-91; G. Giuglea, G. Vâlsan, De la
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Gruia Viteazul și tatăl său Novac, Gherla, 1928; C. Sandu Timoc, Poezii populare de la românii din Valea Timocului, introd. N. Cartojan, Craiova, 1943, 75-90, 93-116; C. Sandu Timoc, Cântece bătrânești și doine, București, 1967, 83-87, 130-135, 146-155; C. S. Nicolăescu-Plopșor, Balade oltenești, București, 1961, 53-57, 89-97; Folclor din Moldova, București, 1969, I, 294, II, 648-657; At. M. Marienescu, Novăceștii, îngr. Eugen Blăjan, București, 1970; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974, 145-174; Nicolae Densușianu, Vechi cântece și tradiții populare românești. Texte
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
în cântecul poporal al românilor, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XXXVII, 1914-1915; Vasile Bogrea, Cercetări de literatură populară, DR, 1921-1922; C. S. Nicolăescu-Plopșor, Din legendele lui Novac, CL, 1921, 2-4, 10, 11; Traian Ionescu-Nișcov, Lupta dintre creștini și păgâni în balada populară, AO, 1930, 49-52; Pavel Dan, Baladele haiducești. Ciclul Novăceștilor, „Blajul”, 1934, 3; Lucian Costin, Novăceștii în balada bănățeană, „Banatul literar”, 1937, 2-8; Lucian Costin, Studii asupra folclorului bănățean, vol. II: Balada bănățeană, Craiova, 1942, 69-115; D. Caracostea, Poezia tradițională
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
secțiunii literare, t. XXXVII, 1914-1915; Vasile Bogrea, Cercetări de literatură populară, DR, 1921-1922; C. S. Nicolăescu-Plopșor, Din legendele lui Novac, CL, 1921, 2-4, 10, 11; Traian Ionescu-Nișcov, Lupta dintre creștini și păgâni în balada populară, AO, 1930, 49-52; Pavel Dan, Baladele haiducești. Ciclul Novăceștilor, „Blajul”, 1934, 3; Lucian Costin, Novăceștii în balada bănățeană, „Banatul literar”, 1937, 2-8; Lucian Costin, Studii asupra folclorului bănățean, vol. II: Balada bănățeană, Craiova, 1942, 69-115; D. Caracostea, Poezia tradițională română (Balada poporană și doina), II, îngr
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
DR, 1921-1922; C. S. Nicolăescu-Plopșor, Din legendele lui Novac, CL, 1921, 2-4, 10, 11; Traian Ionescu-Nișcov, Lupta dintre creștini și păgâni în balada populară, AO, 1930, 49-52; Pavel Dan, Baladele haiducești. Ciclul Novăceștilor, „Blajul”, 1934, 3; Lucian Costin, Novăceștii în balada bănățeană, „Banatul literar”, 1937, 2-8; Lucian Costin, Studii asupra folclorului bănățean, vol. II: Balada bănățeană, Craiova, 1942, 69-115; D. Caracostea, Poezia tradițională română (Balada poporană și doina), II, îngr. Dumitru Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1969, 106-107; Traian Ionescu-Nișcov, Haiducia
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Traian Ionescu-Nișcov, Lupta dintre creștini și păgâni în balada populară, AO, 1930, 49-52; Pavel Dan, Baladele haiducești. Ciclul Novăceștilor, „Blajul”, 1934, 3; Lucian Costin, Novăceștii în balada bănățeană, „Banatul literar”, 1937, 2-8; Lucian Costin, Studii asupra folclorului bănățean, vol. II: Balada bănățeană, Craiova, 1942, 69-115; D. Caracostea, Poezia tradițională română (Balada poporană și doina), II, îngr. Dumitru Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1969, 106-107; Traian Ionescu-Nișcov, Haiducia și cântecele haiducești, REF, 1958, 2; Gh. Vrabie, Balada Novăceștilor, O, 1958, 6; Ist.
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
AO, 1930, 49-52; Pavel Dan, Baladele haiducești. Ciclul Novăceștilor, „Blajul”, 1934, 3; Lucian Costin, Novăceștii în balada bănățeană, „Banatul literar”, 1937, 2-8; Lucian Costin, Studii asupra folclorului bănățean, vol. II: Balada bănățeană, Craiova, 1942, 69-115; D. Caracostea, Poezia tradițională română (Balada poporană și doina), II, îngr. Dumitru Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1969, 106-107; Traian Ionescu-Nișcov, Haiducia și cântecele haiducești, REF, 1958, 2; Gh. Vrabie, Balada Novăceștilor, O, 1958, 6; Ist. lit., I, 102; Al. I. Amzulescu, Introducere la Balade populare
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
asupra folclorului bănățean, vol. II: Balada bănățeană, Craiova, 1942, 69-115; D. Caracostea, Poezia tradițională română (Balada poporană și doina), II, îngr. Dumitru Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1969, 106-107; Traian Ionescu-Nișcov, Haiducia și cântecele haiducești, REF, 1958, 2; Gh. Vrabie, Balada Novăceștilor, O, 1958, 6; Ist. lit., I, 102; Al. I. Amzulescu, Introducere la Balade populare românești, I, București, 1964, 40-42; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965, 40-51; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 326-339; Adrian Fochi, Coordonate sud-est europene
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
română (Balada poporană și doina), II, îngr. Dumitru Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1969, 106-107; Traian Ionescu-Nișcov, Haiducia și cântecele haiducești, REF, 1958, 2; Gh. Vrabie, Balada Novăceștilor, O, 1958, 6; Ist. lit., I, 102; Al. I. Amzulescu, Introducere la Balade populare românești, I, București, 1964, 40-42; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965, 40-51; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 326-339; Adrian Fochi, Coordonate sud-est europene ale baladei populare românești, București, 1975, 16, 65, 74-75, 96, 97, 250; Dicț. lit.
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Ionescu-Nișcov, Haiducia și cântecele haiducești, REF, 1958, 2; Gh. Vrabie, Balada Novăceștilor, O, 1958, 6; Ist. lit., I, 102; Al. I. Amzulescu, Introducere la Balade populare românești, I, București, 1964, 40-42; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965, 40-51; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 326-339; Adrian Fochi, Coordonate sud-est europene ale baladei populare românești, București, 1975, 16, 65, 74-75, 96, 97, 250; Dicț. lit. 1900, 632-634; Octav Păun, Novăceștii, București, 2003. L.Bd.
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
O, 1958, 6; Ist. lit., I, 102; Al. I. Amzulescu, Introducere la Balade populare românești, I, București, 1964, 40-42; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965, 40-51; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 326-339; Adrian Fochi, Coordonate sud-est europene ale baladei populare românești, București, 1975, 16, 65, 74-75, 96, 97, 250; Dicț. lit. 1900, 632-634; Octav Păun, Novăceștii, București, 2003. L.Bd.
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
afinitate reală, de autori preromantici și romantici. De unde în 1837, în prefața românească la Maria Tudor de Victor Hugo, lua apărarea romantismului, în 1838, într-o epistolă către Gh. Asachi, se desparte de romantism în favoarea clasicismului. În afara lui Victor Hugo (Baladele, în „Albina românească”, și Dervișul, din ciclul Orientalelor, în „Curier de ambe sexe”), a mai tradus sau a imitat din G.-M. Legouvé, Ch.-H. Millevoye, L. Dufilhol, J. Delille. Folosindu-se de intermediare franțuzești, a tălmăcit versuri din literatura
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
alese, I-II, București, 1955-1957; Păcatele tinerețelor și alte scrieri, îngr. Liviu Leonte, pref. N. I. Popa, București, 1959; Opere, I-III, îngr. și introd. Liviu Leonte, București, 1974-1986. Traduceri: Victor Hugo, Maria Tudor, București, 1837, Angelo tiranul Padovei, București, 1837, Balade, Iași, 1845; Antioh Cantemir, Satire și alte poetice compuneri, Iași, 1844 (în colaborare cu Al. Donici); [Antioh Cantemir, Victor Hugo, Molière, Thomas Moore, Pușkin], în Scrierile lui Constantin Negruzzi, II-III, București, 1872-1873; [L. Dufilhol, Al. Dumas, A. Karr, Pușkin], în
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
original totuși, grație dozării personale a lirismului astral (sau, mai rar, bucolic) cu notația existenței comune și comentariul ironico-sarcastic ori numai cu umorul, căruia I. Negoițescu i-a izolat, urmărindu-i traiectoria lirică, o temă-pivot: eșecul. La Cercul Literar baladistul (Balada sinucigașului, Balada soțului înșelat, Pățania teologului cu arborele ș.a.) face figură aparte printre ceilalți heralzi ai genului, distingându-se prin „luciditatea ironic-amuzată” (Ștefan Aug. Doinaș). O. a tradus cu talent din literatura rusă, dar performanța sa în acest domeniu rămâne
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
grație dozării personale a lirismului astral (sau, mai rar, bucolic) cu notația existenței comune și comentariul ironico-sarcastic ori numai cu umorul, căruia I. Negoițescu i-a izolat, urmărindu-i traiectoria lirică, o temă-pivot: eșecul. La Cercul Literar baladistul (Balada sinucigașului, Balada soțului înșelat, Pățania teologului cu arborele ș.a.) face figură aparte printre ceilalți heralzi ai genului, distingându-se prin „luciditatea ironic-amuzată” (Ștefan Aug. Doinaș). O. a tradus cu talent din literatura rusă, dar performanța sa în acest domeniu rămâne versiunea românească
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
lirica poetului rus. Mult mai exactă decât tălmăcirile anterioare, transpunerea lui O. evită tot ce era infidelitate la George Lesnea și imprecizie la Zaharia Stancu, emanând totodată autenticitatea unei poezii scrise parcă dintru început în românește. SCRIERI: [Versuri], în Sburătorul. Balade culte românești, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1973, 414-420. Traduceri: Horváth Imre, Versuri alese, București, 1953 (în colaborare cu Petre Solomon), Versuri, București, 1964; Szabédi László, Versuri alese, București, 1956; Dimos Rendis, Argonauții, București, 1956, Copiii Atenei, București, 1958
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
de propriile începuturi. Rubrici: „Idei, fapte, oameni”, „Obiecțiuni critice”, „Cronica literară”. Poezia din paginile O.n. are cu preponderență o expresie modernistă, cu rădăcini simboliste, nelipsind însă abordarea tradiționalistă a temelor poetice. În linie modernistă se înscriu, firește, G. Bacovia (Baladă, Liceu, Vobiscum), Agatha Grigorescu-Bacovia (Nedumerire), N. Davidescu (Leagăn de cântece) și Radu Gyr. Publicația se arată ospitalieră și cu producțiile de esență tradiționalistă (Ilariu Dobridor), cu versificația simplistă, stângace, a lui V. Demetrius sau cu sămănătorismul schematic, idilic, al Mariei
ORIZONTURI NOI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288585_a_289914]
-
Studii în folclor, I, București, 1908, II, Cernăuți, 1912; Sărbătoarea Moșilor în București, București, 1915; Poezii, I, Botoșani, 1935. Repere bibliografice: Andrei Bârseanu, „Studii în folclor”, AAR, partea administrativă, t. XXXIII, 1910-1911; Miller-Săndulescu, Evoluția, 237-243; D. Caracostea, Poezia tradițională română (Balada poporană și doina), îngr. Dumitru Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1969, I, passim, II, passim; Scrisori către Artur Gorovei, îngr. și introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970, passim; Bârlea, Ist. folc., 332-335; Dicț. lit. 1900, 629; [Elena Niculiță-Voronca], în Siretul
NICULIŢA-VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
a strigat devine o carte a vieții explozive, eroii par crescuți direct din pământ, țâșniți din lutul negru, mustos, din smârcul bălților. În substanța lui cea mai adâncă Îngerul a strigat e un poem tribal; spațiul lui - un tărâm de baladă, unde vinul se bea, ca în Moldova, cu oala, și se vinde cu „burta”, unde fiecare țăran e „cumătrul lui Terente”, unde iubirile sunt aprige ca apele repezi, ibovnicii se întâlnesc pe clăi de iarbă, în tufe de scoruși, iar
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
Sfarmă-Piatră”, „Universul literar”, „Oltul”, „Analele Universității din Craiova”, „Argeș”, „Revista de etnografie și folclor”, „Limbă și literatură”, „Philologica”, „Ramuri” ș.a. Elev al lui D. Caracostea, N. are o contribuție deosebită la culegerea folclorului oltenesc și muntenesc. Pe lângă tipurile clasice de balade, colecțiile sale conțin, în special în secțiunea „haiducești”, un număr însemnat de piese noi sau mai rar atestate în alte culegeri. Publicarea variantelor locale contribuie la cunoașterea mai temeinică a zonei cercetate. În secțiunea liricii apar mai toate subdiviziunile: cântece
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
cazurilor, folcloristul folosește mijloace moderne de înregistrare și este preocupat de surprinderea manifestării diferențiate a formelor folclorice, de schimbările survenite în ultima jumătate de secol în viața satului. Se disting și câteva interesante observații privitoare la repartizarea repertoriului pe vârste, baladele fiind cunoscute mai ales de bătrâni, iar repertoriul liric, de tineri. În Basme populare românești, culegere alcătuită la îndemnul lui D. Caracostea și adoptând ordonarea textelor după modelul din Antologie de proză populară epică de Ovidiu Bârlea, N. a inclus
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
păsări, Craiova, 1995. Culegeri: Poezii populare de pe Argeș și Olt, în Folclor din Oltenia și Muntenia, IV, București, 1969, 429-826; Jos, pe valea Oltului. Cântece bătrânești, București, 1976; Basme populare românești, în Folclor din Oltenia și Muntenia, VIII, București, 1982; Balade populare românești, București, 1984; Poezii populare românești. Balade, doine, colinde, descântece, ghicitori, în Folclor din Oltenia și Muntenia, XI-XII, București, 1989. Repere bibliografice: I. Oprișan, „Jos, pe valea Oltului. Cântece bătrânești”, RITL, 1977, 4; Silvia Ciubotaru, „Basme populare românești”, ALIL
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]