2,276 matches
-
care ne atașăm tocmai fiindcă scrie extrem de incomod. Poetei îi place mult demitizarea (A Fairy Story Basm), aplicată atât imaginației, cât și realului. Adevărul are întotdeauna două fețe; cum spune poeta, finalurile fericite au "urmări nebănuite". Făt Frumos, care ucide balaurul și salvează prințesa, nu se mulțumește cu o singură prințesă, așa că pleacă iar și iar, în vreme ce Prințesele salvate își comparau Poveștile triste, se lăudau cu cât suferă, Exagerau durerea. Se coafau una pe alta, făceau schimb de Halate și bijuterii
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mai semnifica și ananta, absența timpului sau veșnicia, cum scrie Eminescu în Scrisoarea I: Acestor contrastante accepții privind mitul șarpelui în antichitate, și unele întâlnite și la șarpele egiptean Kneph, considerat divin și binevoitor, li se mai adaugă dragonii chinezi: balaurii folclorici, șarpele casei-prezent în mitologia africană dar și la români, șarpele zburător și cei prezenți în cărțile de vise, cu semnificație falică precum cea adamică. șarpele sculptat spiralat pe baston, întâlnit la popoarele antice și preluat de Asklepios, zeul medicinii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
apăsată de povara faptei, socotindu-se nedemnă de a mai sta într-un loc de smerenie și rugăciune, a plecat, fără știrea unchiului ei și, revoltată, s-a dus într-un bordel. Unchiului ei i-a apărut în vis un balaur ce înghițea o porumbiță iar el a scos-o din pântecele balaurului. Visul l-a făcut s-o caute pe nepoată, nu a găsit-o, a aflat că a părăsit fără știrea nimănui mânăstirea. A trimis pe cineva în căutarea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
un loc de smerenie și rugăciune, a plecat, fără știrea unchiului ei și, revoltată, s-a dus într-un bordel. Unchiului ei i-a apărut în vis un balaur ce înghițea o porumbiță iar el a scos-o din pântecele balaurului. Visul l-a făcut s-o caute pe nepoată, nu a găsit-o, a aflat că a părăsit fără știrea nimănui mânăstirea. A trimis pe cineva în căutarea ei și a aflat că este într-un bordel. S-a deghizat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
integrată În sărbătoarea nuntarriyaș¿aș (Houwink Ten Cate, 1988, pp. 191-194), dar și sărbătoarea purulli, tot o sărbătoare antică hitită, originară din cetatea Nerikxe "Nerik", În timpul căreia se recita sau se citea mitul luptei dintre zeul furtuniixe "zeul furtunii" și balaurul Illuyankaxe "Illuyanka" (Pecchioli Daddi-Polvani, 1990, pp. 39-55; Haas, 1988b) sau sărbătoarea (¿)ișuwa, de origine kizzuwatneană, În cinstea unor divinități hurrite, introdusă la Hattușaș de regina Pudu¿epa (Wegner-Salvini, 1991). De asemenea, existau sărbători, de o solemnitate aparte, celebrate periodic conform
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
toți zeii chemați să-l Înfrunte. Motivul mitic al zeului dispărut poate fi integrat temei luptei unui zeu suprem al panteonului Împotriva unui dușman monstruos, care, după câteva victorii inițiale, este Înfrânt, lucru despre care dă mărturie, de exemplu, mitul balaurului Illuyankaxe "Illuyanka". Un alt episod magic legat de dispariția zeului-Soarexe "Soare" povestește despre răpirea sa de către Mare și recuperarea sa, Înfăptuită de Telipinuxe "Telipinu", care o ia de soție pe fiica mării. 2) Mitul, care povestește În două versiuni diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de dispariția zeului-Soarexe "Soare" povestește despre răpirea sa de către Mare și recuperarea sa, Înfăptuită de Telipinuxe "Telipinu", care o ia de soție pe fiica mării. 2) Mitul, care povestește În două versiuni diferite lupta dintre zeul furtuniixe "zeul furtunii" și balaurul Illuyankaxe "Illuyanka", numit „povestirea” (uddar) lui Kella, preotul „uns” al zeului furtunii din Nerikxe "Nerik", era recitat cu ocazia sărbătorii hitite antice purulli, celebrată primăvara pentru a asigura prosperitatea și bunăstarea țării. Mitul este În mod clar legat de problema
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu ocazia sărbătorii hitite antice purulli, celebrată primăvara pentru a asigura prosperitatea și bunăstarea țării. Mitul este În mod clar legat de problema apelor necesare În agricultură, din moment ce ambele versiuni Încep cu Înfrângerea zeului furtunii, stăpân al apelor pluviale, de către balaurul Illuyanka (substantiv comun care Înseamnă tocmai „balaur, șarpe”), paznic al apelor subterane, și se Încheie cu o parte rituală de preamărire a zeului-munte Zali(ya)nuxe "Zali(ya)nu", care dă ploaie cetății Nerik, și a soției sale, izvorul Zaș
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
primăvara pentru a asigura prosperitatea și bunăstarea țării. Mitul este În mod clar legat de problema apelor necesare În agricultură, din moment ce ambele versiuni Încep cu Înfrângerea zeului furtunii, stăpân al apelor pluviale, de către balaurul Illuyanka (substantiv comun care Înseamnă tocmai „balaur, șarpe”), paznic al apelor subterane, și se Încheie cu o parte rituală de preamărire a zeului-munte Zali(ya)nuxe "Zali(ya)nu", care dă ploaie cetății Nerik, și a soției sale, izvorul Zaș¿apuna. În prima versiune, zeul furtuniixe "zeul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a zeului-munte Zali(ya)nuxe "Zali(ya)nu", care dă ploaie cetății Nerik, și a soției sale, izvorul Zaș¿apuna. În prima versiune, zeul furtuniixe "zeul furtunii" este ajutat de fiica sa Inaraxe "Inara", care reușește să-l facă pe balaur să iasă din grota În care locuia, invitându-l la o sărbătoare Împreună cu fii săi. Balaurul, lacom, se Îmbată și este legat de ¾upașiya, un om la care a apelat Inara și căruia i-a dăruit iubirea sa. Acum, zeul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sale, izvorul Zaș¿apuna. În prima versiune, zeul furtuniixe "zeul furtunii" este ajutat de fiica sa Inaraxe "Inara", care reușește să-l facă pe balaur să iasă din grota În care locuia, invitându-l la o sărbătoare Împreună cu fii săi. Balaurul, lacom, se Îmbată și este legat de ¾upașiya, un om la care a apelat Inara și căruia i-a dăruit iubirea sa. Acum, zeul furtunii reușește În sfârșit să ucidă balaurul. Apoi este ucis și ¾upașiya, care, nesupunându-se poruncii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
locuia, invitându-l la o sărbătoare Împreună cu fii săi. Balaurul, lacom, se Îmbată și este legat de ¾upașiya, un om la care a apelat Inara și căruia i-a dăruit iubirea sa. Acum, zeul furtunii reușește În sfârșit să ucidă balaurul. Apoi este ucis și ¾upașiya, care, nesupunându-se poruncii zeiței, Își vizitase soția și fii; Inara acordă stăpânirea apelor subterane, care fuseseră luate de la balaur, regelui hitit; În amintirea acestui fapt a fost instituită prima sărbătoare purulli. În cea de-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și căruia i-a dăruit iubirea sa. Acum, zeul furtunii reușește În sfârșit să ucidă balaurul. Apoi este ucis și ¾upașiya, care, nesupunându-se poruncii zeiței, Își vizitase soția și fii; Inara acordă stăpânirea apelor subterane, care fuseseră luate de la balaur, regelui hitit; În amintirea acestui fapt a fost instituită prima sărbătoare purulli. În cea de-a doua versiune, balaurul, după ce Îl Învinge pe zeul furtuniixe "zeul furtunii", Îi scoate acestuia ochii și inima. Pentru a le putea recupera, zeul se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și ¾upașiya, care, nesupunându-se poruncii zeiței, Își vizitase soția și fii; Inara acordă stăpânirea apelor subterane, care fuseseră luate de la balaur, regelui hitit; În amintirea acestui fapt a fost instituită prima sărbătoare purulli. În cea de-a doua versiune, balaurul, după ce Îl Învinge pe zeul furtuniixe "zeul furtunii", Îi scoate acestuia ochii și inima. Pentru a le putea recupera, zeul se folosește de instituția matrimonială În vigoare În Anatolia; dobândește un fiu de la o muritoare („fiica celui sărac”), care, după ce
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
furtuniixe "zeul furtunii", Îi scoate acestuia ochii și inima. Pentru a le putea recupera, zeul se folosește de instituția matrimonială În vigoare În Anatolia; dobândește un fiu de la o muritoare („fiica celui sărac”), care, după ce devine adult, intră În casa balaurului ca ginere, căsătorindu-se cu fiica balaurului, și face În așa fel Încât să primească drept dar de nuntă inima și ochii tatălui său. Zeul, din nou puternic, Îl ucide pe balaur În urma unei lupte ce are loc pe malul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și inima. Pentru a le putea recupera, zeul se folosește de instituția matrimonială În vigoare În Anatolia; dobândește un fiu de la o muritoare („fiica celui sărac”), care, după ce devine adult, intră În casa balaurului ca ginere, căsătorindu-se cu fiica balaurului, și face În așa fel Încât să primească drept dar de nuntă inima și ochii tatălui său. Zeul, din nou puternic, Îl ucide pe balaur În urma unei lupte ce are loc pe malul mării; este constrâns să-și ucidă și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sărac”), care, după ce devine adult, intră În casa balaurului ca ginere, căsătorindu-se cu fiica balaurului, și face În așa fel Încât să primească drept dar de nuntă inima și ochii tatălui său. Zeul, din nou puternic, Îl ucide pe balaur În urma unei lupte ce are loc pe malul mării; este constrâns să-și ucidă și fiul care, cere să fie pedepsit pentru trădarea socrului. 3) Termenul „cântec” (ideograma SÌR, În hitită iș¿amai-) este folosit În cazul creațiilor poetice, a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fusese procreat de Kumarbi cu o stâncă imensă ca adversar al zeului furtunii, Îi terorizează pe zei până când Ea, luând cuțitul care fusese folosit odinioară la despărțirea cerului de pământ, Îi retează uriașului Upellurixe "Upelluri" sprijinul; „mitul lui ¾eddamu”, un balaur uimitor de vorace născut din Kumarbi și fiica Mării; „Cântecul de Argint”, născut din Kumarbi și o muritoare; „Regalitatea zeului KAL”, contrapus de Ea și Kumarbi zeului furtunii. Prezența miturilor care aparțin acestui ciclu de divinități de origine hurrită și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui Typhon (Hesiod, Teogonia, 820-885), după care fiul lui Cronos Își Însușește În sfârșit regalitatea și Își desfășoară ordinea În cosmos, poate găsi o paralelă și chiar o matrice Într-un alt mit hitit, În care Zeul Furtunii luptă Împotriva balaurului Illuyankaxe "Illuyanka". Varianta târzie a lui Pseudo-Apollodor (I 6, 3), care prezintă puternice analogii cu acea povestire și care situează faptul chiar În Cilicia, În sud-estul Anatxe "Anat"oliei, unde, de altfel, Pindar (Pythice, I, 16-17; VIII, 16) localiza deja
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
v•trahan), folosit În special ca atribut al zeului Indraxe "Indra". E. Benveniste și L. Renou (1934) au reușit să reconstruiască o figură destul de convingătoare a unui zeu indo-iranian * V•trahan și a unui erou victorios În lupta Împotriva unui balaur: prima figură ar putea fi propriu-zis iraniană, iar cea de-a doua, indiană. În timp ce Indra a fost demonizat În zoroastrism (cf. mai jos, subcapitolul 2.8), corespondentul său indian a fost ridicat la rang de divinitate aproape supremă În religia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
persanul Gerș³sp, căruia Îi este dedicat un poem de către Asadș de Ù¿s În secolul al IX-lea: Huart, 1926 și Massé, 1951), care, la sfârșitul timpurilor, trezindu-se dintr-un somn Îndelungat Îl va ucide pe monstrul Ai Dah³ka, balaurul malefic ce rupsese lanțurile cu care Îl legase eroul Thra¶taonaxe "Thrae>taona". Deși Îl onorează, tradiția zoroastriană Îi atribuie deschis un sentiment ostil față de religia profetului, exprimat, desigur, În termeni anacronici (cf. Nyberg, 1993). Au avut contribuții importante la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al cărei ecou se găsește și În biblicul Asmodeuxe "Asmodeu"; cf. Pines, 1982), o forță violentă și crudă care se manifestă În timpul jertfelor animale. Acest amestec de figuri demoniace, prezente deja În Avesta, cărora li adaugă și alte ființe malefice, balauri și șerpi, precum Ai Dah³kaxe "Az^i Daha>ka" și Sruvaraxe "Sruvara" sau monștri ca Gandarewa și Sn³vidhkaxe "Sna>vidhka", este Îmbogățită de complexa demonologie din literatura pahlavi, din care se desprind Âz (În avestică, ³zixe "a>zi"), Pofta (cf.
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Expoziția personală din 1921, pictorul expune un alt tablou, Sfântul Gheorghe, semn că preocupările pentru arta bizantină nu au încetat cu cele două sculpturi. Se poate observa influența picturii renascentiste, dar și a celei bizantine, Sfântul călare pe cal străpungând balaurul închide aproape un medalion, reptila cuprinzând în acolada corpului ei pe Sfânt cu cal cu tot. Sfântul seamănă cu un cavaler cruciat, inclusiv după crucea pe care o poartă pe scut. O bună parte din picturile și panourile decorative ale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pasăre și coadă de șarpe, însă Paciurea nu respectă decât parțial sintaxa monstruoasă originară, toate cele trei componente apar în reprezentările paciuriene, dar separat. Himera nu face parte însă din bestiarul tradițional românesc, care include alte ființe cu caracter ofidian, Balaurul, Zmeul, Zburătorul. Adaptarea acestei figuri nu constituie un impediment nici în alte culturi, care dezvoltă o dimensiune importantă a artei simboliste. Simbolismul polonez, ca și cel românesc sau rusesc își extrag substanța din folclorul național, care ține locul mitologiilor nordice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
așază Între două stări posibile, binele și răul, angelicul și demonicul. Cele două surate pun făptura Zburătorului sub semnul maleficului, pentru că puterea lui de metamorfozare nu e spre binele celui care intră sub incidența lui. El poate fi ,,zmeu”, „Împelițatul”, „balaur de lumină”, dar și „ca brad un flăcăiandru”, „bălai, cu părul de-aur!” ca În ,,Luceafărul” eminescian. Făptura stă tot sub imperiul transcendentului, e lipsită de vigoarea pământeană, pentru că „slabele lui vine / N-au nici un pic de sânge, și-un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]