5,546 matches
-
deputaților următorul discurs: ” Când însă a încetat orice sparanță că turmentele peste Dunăre se pot potoli pe cale diplomatică, când răsbelul între Rusia și Turcia a isbucnit, și când nimic nu se poate asigura despre consecințele acestei teribile convulsiuni pentru Peninsula Balcanică; când, înainte chiar de a fi sigură că va ieși victorioasă din acest răsbel, din teribila criză politică și socială pe care o străbate, Turcia, în circulara sa către puteri, ne croiește, prin capriciul urgiei sale, o soarta care nu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
înrăutățească iar situația românilor nu a cunoscut vreo îmbunătățiere așa 73 cum se sperase, după anularea convenției comerciale, vamale și de navigație din 1875 de către, statul român, Austro-Ungaria a declanșat un război vamal (1886-1891), politica guvernului de la Viena în Peninsula Balcanică amenința echilibru în zonă și securitatea României. Sistemul politic al României moderne a avut la bază constituția din 1866, care a creat fundamentul democratic al vieții politice, mai ales după cucerirea independenței de stat. România a intrat în rândul monarhiilor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
statului român. Chemat pe tronul României pentru a consolida poziția țării pe plan internațional, Carol I a desfășurat o intensă activitate în politica externă, s-a dedicat cuceririi independenții, a alăturat România Triplei Alianțe și a implicat-o în războaiele balcanice. Titu Maiorescu aprecia că regele „duce singur politica noastră externă’’ După 1877-1878, când lucrurile au intrat pe un făgaș normal al clădirii țării independente, Parlamentul își exercita dreptul de a controla puterea executivă, urmărind modul în care se aplicau legile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
demers diplomatic la Constantinopol, cerând „garanții speciale pentru neutralitatea veșnică a teritoriului românesc „Tratatele româno-otomane eșuau, ca urmare a adoptării constituției lui Mihat-pașa, prin care statul român era declarat „provincie privilegiată”. În 1877, Rusia respinge orice mediație internațională în problema balcanică. Pregătindu-se de război, ea obținea neutralitatea Austro-Ungariei acceptând cererea acesteia de anexare a Bosniei și Herțegovinei asigurându-și totodată, prin convenția din 3 ianuarie 1877 semnată la Budapesta, reanexarea celor trei județe din sudul Basarabiei. Cahul, Bolgrad și Ismail
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
trei județe din sudul Basarabiei. Cahul, Bolgrad și Ismail. În luna aprilie fost semnată Convenția de la București între baronul Dimitrie Stuart reprezentantul Rusiei și Mihail Kogălniceanu ministrul nostru de externe. Ea privea trecerea armatei ruse prin teritoriul românesc spre Peninsula Balcanică garantând integritatea teritorială a țării. La 6 aprilie 1877, România a trecut la pregătirea războiului, decretând mobilizarea generală iar la 12 aprilie 1877, Rusia a declarat război Turciei. În scurt timp a început trecerea armatei ruse prin teritoriul românesc spre
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
expresiuni. Ovid Densusianu, după strălucitele studii din Germania și Franța, oferă o surpriză, primul volum al Istoriei limbii române. În acest volum expune cauzele formării limbii române, a elementelor ei constitutive, a particularităților fonetice și a încadrării în ansamblul României balcanice și meridionale. Densusianu acceptă teza existenței în peninsula Balcanică a unei populații romane rustice, care ar fi dat o anumită tentă vocabularului. Un specific aparte în ansamblul limbilor cu aceeași origine latină îl dă limbii române fuziunea cu elementele slave
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Franța, oferă o surpriză, primul volum al Istoriei limbii române. În acest volum expune cauzele formării limbii române, a elementelor ei constitutive, a particularităților fonetice și a încadrării în ansamblul României balcanice și meridionale. Densusianu acceptă teza existenței în peninsula Balcanică a unei populații romane rustice, care ar fi dat o anumită tentă vocabularului. Un specific aparte în ansamblul limbilor cu aceeași origine latină îl dă limbii române fuziunea cu elementele slave Totul este argumentat cu documente. El crede că limba
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
elementelor proprii folclorului nostru față de cele care au circulație întinsă universală. Putem afirma că această lucrare este o nouă monografie, consacrată unei teme folclorice de data aceasta. Motivele, temele și variantele sunt urmărite în geografia și istoria țării, pe spațiul balcanic comparate pe un teritoriu larg, tocmai pentru a sublinia mai bine originalitatea expresiei poetice a folclorului lată cum știe 26 Densusianu să ofere chiar și modele de realizare în practică a metodei principiilor și concepției sale cu privire la folclor. În cursul
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
posibilă", i se sustrage călugărindu-se și făgăduindu-se astfel castității, inspirate lui și întrevăzute în iconografia Maicii cu Pruncul. Acest Leandru al vremurilor baroce, devenit monahul Irinej, se face pribeag din pricina primejdiei otomane, scriindu-și astfel aventurile de picaro balcanic între vis și realitate, între evlavia ortodoxă și înălțarea unor lăcașe de credință și sfințenie creștină implantate în calea prăpădului semănat de păgâni. Leandru este căutat de feluriți spadasini (conform prorocirii că va fi decapitat), dar scapă de fiecare dată
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
decapitat), dar scapă de fiecare dată, reușind astfel să-și ducă la bun sfârșit vocația de erou civilizator-înălțător de biserici pe locurile călcate de musulmani și în vremuri de bejenie și cumpănă a creștinilor.Venit din eposul popular sârb și balcanic, acest Leandru este un alter-ego al naratorului, un vizionar al istoriei naționale adăpat la apa neodihnei misionare și pus de Pavič sub semnul creației miraculoase și al legământului suprafiresc. Turnul constuit de el ca o încununare a puterii minții în contra
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cât mai curând independența națională. Aceste demersuri îndrăznețe ale lui Mihail Kogălniceanu, nefiind luate în considerare, se vede nevoit să recurgă la alte mijloace. La 20 iulie/1 august 1876, într-o notă trimisă agenților diplomatici, Kogălniceanu aprobă lupta popoarelor balcanice și exprimă intenția României de a le ajuta. El învinuiește Turcia pentru actele samavolnice săvârșite în țările balcanice, declarând că, armata noastră este gata să parte la luptă. Mai mult, câteva zile mai târziu într-o nouă notă diplomatică, el
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
nevoit să recurgă la alte mijloace. La 20 iulie/1 august 1876, într-o notă trimisă agenților diplomatici, Kogălniceanu aprobă lupta popoarelor balcanice și exprimă intenția României de a le ajuta. El învinuiește Turcia pentru actele samavolnice săvârșite în țările balcanice, declarând că, armata noastră este gata să parte la luptă. Mai mult, câteva zile mai târziu într-o nouă notă diplomatică, el precizează că guvernul va fi nevoit să renunțe la neutralitate în cazul în care nu se va de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ruso turc. Mihail Kogălniceanu este prezentat ca afirmându-și voința de a practica o politică de neutralitate și de respect a tratatelor. Eforturile depuse pentru a salva neutralitatea statului român, aveau aprobarea Rusiei care nu voia ca popoarele din Peninsula Balcanică să se elibereze fără intervenția sa militară. Politica lui Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate, dar în realitate era o politică de sprijinire a mișcării revoluționare bulgare și acțiunii sârbilor. Agravarea crizei otomane îl determină pe ministrul de externe
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
respecte tariful vamal fixat de Turcia. Aceste obligații apăsau greu asupra economiei țării. Povara o resimțeau masele populare, ele năzuiau spre dobândirea independenței, nădăjduind că odată cu eliberarea țării li se va îmbunătăți și traiul. Încă din anul 1875, în Peninsula Balcanică începuseră o serie de răscoale care s-a transformat într-un război al Sebiei și Muntenegrului împotriva Turciei. Cum forțele turcești erau mai puternice, Rusia care urmărea slăbirea și alungarea turcilor din Europa, a hotărât să trimită armatele în sprijinul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
transformat într-un război al Sebiei și Muntenegrului împotriva Turciei. Cum forțele turcești erau mai puternice, Rusia care urmărea slăbirea și alungarea turcilor din Europa, a hotărât să trimită armatele în sprijinul sârbilor și muntenegrenilor. Dar, ca să ajungă în Peninsula Balcanică armata rusă trebuia să treacă prin România. În vederea acestui scop s-au dus tratative între reprezentanții Rusiei și României, în localitatea Livadia din Crimeea. Înțelegerea sau convenția stabilită acolo a fost apoi semnată la București, de către Mihail Kogălniceanu. Această convenție
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
între reprezentanții Rusiei și României, în localitatea Livadia din Crimeea. Înțelegerea sau convenția stabilită acolo a fost apoi semnată la București, de către Mihail Kogălniceanu. Această convenție stabilea că armatele ruse pot trece pe teritoriul României în drumul lor spre Peninsula Balcanică, România obligându-se să pună la dispoziția trupelor ruse mijloace de transport, al căror cost era acoperit de guvernul rus. De asemenea, Rusia se obliga să apere drepturile politice ale Românei. Radu Băldescu descrie în continuarea lucrării desfășurarea conflictului Rusiei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
legături care erau tari când românii erai slabi”. Aceste legături deveniseră cu totul anacronice și trebuiau să facă loc altora mai conforme cu spiritul veacului. Relații noi izvorând din acest drept - existență liberă - urmau a fi statornicite după încheierea conflagrației balcanice. Edificatoare pentru viziunea sa - a lui Kogălniceanu - prezentată de Gheorghe Ghițescu, în cartea sa, Războiul neatârnării. „După stăruințele a trei generațiuni, după stăruințele și sacrificiile părinților noștri, statul român s-a format. A sosit acum timpul ca acest stat să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
1876 în Bulgaria, Serbia și Muntenegru au declarat război Imperiului Otoman, în condițiile în care acesta din urmă trecuse la reprimarea sălbatică a luptei naționale a popoarelor supuse. Rusia se pregătea de război, la rândul său, pentru a veni în ajutorul popoarelor balcanice. De fapt, ea continua să urmărească, sub haina sprijinirii ”fraților ortodocși”, expansiunea în Balcani și către strâmtorile Bosfor și Dardanele. Opinia publică din țara noastră a urmărit cu multă simpatie și a sprijinit lupta popoarelor din Balcani. Astfel, a activat
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
constituit prologul războiului cu Imperiul Otoman. Ion C. Brătianu și Mihail Kogălniceanu au continuat eforturile diplomatice pentru a obține recunoașterea neutralității teritoriului românesc, în condițiile în care Poarta tindea tot mai mult să considere România, alături de alte zone din Peninsula Balcanică, provincie turcească. În august 1876 premierul român i-a salutat la Sibiu pe Frantz Iosif și l-a asigurat de ”amiciția” țării noastre. Cum un conflict ruso-otoman putea avea ca teatru de desfășurare spațiul românesc, Ion C. Brătianu s-a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
teritoriu ocupat. Discuțiile au continuat în noiembrie 1876 la București, urmărindu-se semnarea unei convenții între cele două țări. Între timp s-a încercat, prin conferințele internaționale de la Constantinopol (1876-1877) și Londra (1877), o mediație a Marilor Puteri în conflictul balcanic. România a continuat să insiste și aici în vederea obținerii unor garanții speciale din partea Marilor Puteri europene. Noua constituție otomană din 11/23 decembrie 1876 menționa însă România ca o ”provincie privilegiată” a Imperiului, ceea ce a stârnit numeroase proteste la București
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
România, asumându-și astfel toată răspunderea”. Lucrarea ne prezintă proclamarea independenței, antecedentele și urmările acesteia astfel: În primăvara anului 1877, Rusia a cerut României să semneze convenția privind trecerea trupelor sale pe teritoriul țării noastre în drum spre 37 teatrul balcanic de operații militare. După multe tratative, la 4/16 aprilie 1877 s-a semnat la București, de către Mihail Kogălniceanu și agentul diplomatic rus, baronul Dimitrie Stuart, Convenția ce reglementa tranzitul trupelor ruse prin țară noastră. Rusia s-a obligat să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
masa tratativelor de pace, mai ales că intenționa să obțină, pe seama ei, noi achiziții teritoriale. Armata rusă s-a concentrat la Dunăre, între Giurgiu și Zimnicea, scria Gheorghe Ghițescu în, Războiul neatârnării, din 1927. Autorul descrie desfășurarea evenimentelor pe frontul balcanic subliniind că armata rusă, la 1415/26 -27 iunie 1877 ea a trecut fluviul cu sprijinul artileriei, infanteriei și a vaselor românești de pe Dunăre. Ulterior, a început înaintarea pe trei direcții și anume Nicopole, Târnovo-Șipka Stara Zagora, Biala-Rusciuc. Înaintarea s-
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Comandantul fortăreței rea Osman Pașa. Plevna constituia cheia operațiilor din Balcani, aflându-se într-o poziție strategică, ce controla direcțiile Nicopole Constantinopol și Vidin-Târnovo. Primele asalturi rusești au fost respinse cu pierderi mari. Situația militară, ce devenea critică pe frontul balcanic a determinat comandamentul țarist să solicite concursul armatei române. Se adăugau oprirea trupelor ruse la Șipka și înfrângerile de pe teatrul militar din Caucaz. La 19/31 iulie 1877 Marele Duce Nicolae Nicolae adresa lui Carol I cunoscuta telegramă : „ Prințului Carol
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
rănit s-a predat colonelului Mihail Cristodulo Cerchez. Erau capturați, totodată, 45 000 de soldați otomani, dintre care 2 500 ofițeri. Erau ocupate, astfel, în sfârșit, Grivița II și Opanez. După capitularea Plevnei Armata română a acționat în nordvestul Peninsulei Balcanice, iar rușii, după ce a trecut Munții Balcani, au înaintat pe direcția Sofia-Filipopol-Adrianopole, ajungând aproape de Constantinopol. Ostașii români au luptat în zona VidinBelogradicik, ce controla căile de acces spre Serbia și Sofia. În urma unor puternice încleștări, în ianuarie 1878, Vidinul era
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
deci fără industrie de armament, România înconjurată de mari imperii cu interese anexioniste, divergente, în permanentă concurență pentru întâietate în zona Dunării de Jos, nu putea aborda singură și dezarmată lupta cu dușmanul secular încă puternic. Cooperarea numai cu popoarele balcanice, aflate într-o situație, militară, economică și politică mai grea decât a României nu putea asigura victoria. De aceea, țara noastră s-a îndreptat spre alianță cu Rusia. Ea lua astfel în considerare interesul vechi și manifest al Imperiului Țarist
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]