10,725 matches
-
Cătușele... le am pe astea.“ Am scos pe-ale mele, am dat cătușele la om acolo. Scos ceva pachete de la el. „Asta vroiai. Ia astea de-aicea. Mai vrei ceva?“ - „Vreau și eu un ceas din ăla mic și niște baterii“ - „Ia două-trei ceasuri, ia un snop de baterii“ - „Bă, ai ceva?“ - „Nu, nu, nu“ - „Bine, taci din gură!“. Mai spre Moșilor, încolo, am scos cătușele... „Băi, tâmpitule, fii, bă, atent la cine mai pune mâna pe tine. Te-am scăpat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ale mele, am dat cătușele la om acolo. Scos ceva pachete de la el. „Asta vroiai. Ia astea de-aicea. Mai vrei ceva?“ - „Vreau și eu un ceas din ăla mic și niște baterii“ - „Ia două-trei ceasuri, ia un snop de baterii“ - „Bă, ai ceva?“ - „Nu, nu, nu“ - „Bine, taci din gură!“. Mai spre Moșilor, încolo, am scos cătușele... „Băi, tâmpitule, fii, bă, atent la cine mai pune mâna pe tine. Te-am scăpat acuma, dar nu știu dacă mai pot.“ Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
costumul și pelerina pe care le purtase până atunci și care erau foarte șifonate după două zile petrecute în Sanya și s-a îmbrăcat cu lucrurile cele noi. După ce s-a îmbrăcat, a scos un aparat de ras electric, cu baterii, și s-a bărbierit. Gaston era teribil de uimit de schimbare. Ce tânăr frumos era acum. — O, Endō-san! exclamă Gaston. Beau garçon, n’est-ce pas? — Bineînțeles... Dă-mi pistolul! A luat din mâna lui Gaston pelerina și a scos din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
vorba. Valentina se strecură În spatele aparatului de taxat și Își rezemă rucsacul de geam, pornind walkmanul. Cu o voce mormântală, Brian Warner, alias Marilyn Manson, strigă COUNT TO SIX AND DIE, acoperind zidul de sunete al chitarei electronice și al bateriei, purtând-o Într-o altă lume. O lume fără constrângeri, a libertății, În care nu existau periferii dezolant de Îndepărtate de centrul orașului, și nici autobuze supraaglomerate, nici moșnegi scorbutici sau babe ramolite, Înarmate cu triviale cărucioare pentru cumpărături. Cadavre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ședințele din sala profesorală. În cele câteva minute pe care Emma Încerca să le Înmulțească, potopindu-l cu Întrebări, Sasha evita să o privească, nedezlipindu-și privirea de pe lucrările elevilor - pe care le ținea pe masă, așezate Între ei ca o baterie de rachete nucleare. Emma citea În tăcere lucrările Valentinei și nu mai știa dacă o răscoleau mai mult cuvintele fiicei sau parfumul Învăluitor al profesorului. Cele trei lucruri pe care mi le doresc cel mai mult: să fiu normală, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
bine, acestea se trag cu mâna din partea cealaltă a cilindrului. Fac un zgomot puternic și, de multe ori, stăpânul casei, politicos, ne invită să renunțăm la atare „huruială” să poată auzi urarea... Să vezi atunci râsete, pentru că dacă se termină bateria de la lanternă și am uitat parte din cuvinte, ne împotmolim. Odată terminată toată trebușoara aceasta, adică urătura, suntem invitați în casa gospodarului care ne servește cu suc, uneori vin fiert, prăjituri, mai ales plăcintă cu mere sau nuci ori cu
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
imbecili și nesimțiți ce suntem să învețe odată pentru totdeauna ce-i aia disciplină, știam că-n timp ce urlă, tovarășul director se plimbă-n sus și-n jos, măturând sala cu spoturile de lumină ale lanterenei lui cu opt baterii, dinadins n-am vrut să mă gândesc la ce-ar fi fost dacă, din întâmplare, spotul ar fi căzut pe gura de aerisire de sub ecran sau dacă tovarășul director s-ar fi împiedicat de picioarele noastre întinse, și am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
aici, Îl Întrerupse iute Marie. - Chem ajutoare, zise el, reținîndu-și o Înjurătură. VÎntul druizilor! CÎnd te gîndești că era cît pe ce să cred! Își scoase mobilul din haină și formă un număr, cînd ecranul clipi și se stinse. - Drace, bateria e În pană! - Ia-l pe al meu, Îi propuse Marie, Întinzîndu-i aparatul Nokia. El se Îndepărtă, cu mobilul la ureche și, făcînd un gest cu bărbia, Îi făcu semn lui Morineau să-l urmeze. Marie se apropie de Ronan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
eu apelul. Dumnezeule, Doamne! Se năpusti spre mașina Méhari, aproape că smulse portiera și o făcu să se rostogolească pe Gwen, care era agățată de portieră cu cătușe. - Smintito! Voiai să scapi de Marie? N-ai avut baftă, o mică baterie de nimica toată ți-a stricat planurile, iar eu am căzut În plasă! Se Întoarse spre Marie care veni după el, speriată. - Dă-mi cheile de la cătușe. I le Întinse. - Ce vrei să faci? O eliberă pe Gwen, o trînti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Calmează-te. Fă-ți o listă de priorități. Trebuie să sun la birou. Să aflu exact cât de gravă e situația. Bag mâna în geantă după mobil, cu un fior de teamă. Ecranul e mort. Probabil că s-a terminat bateria. Mă uit la el frustrată. Probabil că ieri am fost atât de terminată că am uitat să-l încarc. Îmi scot încărcătorul, îl bag în priză și apoi în telefon. Începe imediat să se încarce. Aștept să apară semnalul... însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
e că femeile și bărbații ar trebui să nu-și spună niciodată nimic. Nimic. — Perfect de acord, spune Jemima. Eu am să-i spun viitorului meu soț cît se poate de puțin... Se oprește În clipa În care telefonul cu baterie din mîna ei Începe să sune strident. — Bună ! zice, deschizîndu-l. Camilla ? A. Ăă... OK. Stai un moment. Acoperă receptorul cu mîna și mă privește cu ochii mari. E Jack ! Îmi spune pe mutește. Mă uit la ea absolut siderată. Cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
În Caraibe. O să ne despachetăm bagajele În Boston și o să descărcăm cutiile de carton În care Înghesuisem troacele. Pe urmă o să ne luăm zborul la Saint Martin, via San Juan. Acolo o să huzurim plutind pe mări calde, o să ne reîncărcăm bateriile. - De unde ți‑ai procurat splendorile astea de prospecte de călătorie, Rosamund? Saint Martin, da? Nu‑i locul În care pleacă de obicei familia Durkin? - N‑are importanță. Sunt prieteni vechi. Își dau perfect seama de ce ai tu nevoie. - Indiile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
mio... O sole mio... (Dezlănțuire totală. BĂRBATUL CU ZIARUL tropăie și face pe trompetistul cu ajutorul ziarului, DOAMNA CU VOAL se urcă pe un scaun și urlă în disperare același „o sole mio...” iar BĂTRÎNUL CU BASTON începe să bată la baterie pe marginea unui scaun. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL continuă să cânte la violoncel, concentrat, pasionat, netulburat. În culmea dezlănțuirii, BĂTRÎNUL CU BASTON scoate o muzicuță din buzunar și continuă să participe la concertul infernal cântând îndrăcit din muzicuță o melodie ritmată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
să-i ia la întrebări și el îi adormea, cu hipnotizarea, și spunea ăia tot ce vroia Dej să afle, da nu putea prelucra mai mult de doi dușmani pe zi, că lucra cu nervii și se consuma, ca la bateriile de acumulator, spunea Macatist, dacă nu le pui la încărcat când e să te lase nu mai ai ce face, mai lucrase Wintris ăl bătrân cu hipnotizare lui și la dușmanii ce-i avea chiar lângă el și Dej, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
arunca o lumină portocalie. În Lăptărie încă nu dăduseră drumul. Era opt fără zece, și vara deschideau la opt seara. La fără cinci m-au lăsat să intru și m-am așezat lângă scena pe care niște inși montau o baterie uriașă, având în spate diverse instrumente de percuție, balafoane și fel de fel de tuburi. Unul cu barbă crescută fistichiu, având un tricou cu Pantera (cred că la mișto, pentru că avea față de om care ascultă jazz), se învârtea printre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
îi plăceau mult jazzul și muzica clasică. Am mers odată la un concert unde, din toată orchestra, mi-am fixat atenția pe un singur violoncel. N-am auzit în rest nimic, și resimțeam dureros lipsa unui ritm central, a unei baterii sau măcar a unei tobe care să bubuie din când în când. Dar nici concertele de jazz nu le-am suportat vreodată. În special solo-urile, fie ele de baterie, de chitară, de bas, de vioară sau de orice altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
nimic, și resimțeam dureros lipsa unui ritm central, a unei baterii sau măcar a unei tobe care să bubuie din când în când. Dar nici concertele de jazz nu le-am suportat vreodată. În special solo-urile, fie ele de baterie, de chitară, de bas, de vioară sau de orice altceva, iar acum urma să asist la un solo de baterie. Foarte bine. Toate se întâmplau exact pe dos, și cred că extrăgeam din aceste evenimente ceva din plăcerea vrăjitoarelor atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
când în când. Dar nici concertele de jazz nu le-am suportat vreodată. În special solo-urile, fie ele de baterie, de chitară, de bas, de vioară sau de orice altceva, iar acum urma să asist la un solo de baterie. Foarte bine. Toate se întâmplau exact pe dos, și cred că extrăgeam din aceste evenimente ceva din plăcerea vrăjitoarelor atunci când îl invocau pe Satan. Dacă ei îi plăcea ceva și mie nu, aș fi găsit suficientă plăcere în a-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
buzunar al cămășii; am observat asta după ce și-a dat jos haina de piele și a aruncat-o pe banca de lemn. S-a auzit un sunet cumva obosit, apoi fermoarul a țăcănit scurt, și în cealaltă parte bărbosul de la baterie își vedea de bocănelile și pârâiturile lui, și de la toate astea a început să mă doară capul. - Ai luat bere și pentru mine? Ce drăguț. Vocea, singurul lucru din ea pe care mi-l aminteam perfect. Am ridicat privirea. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
te deosebește de toată lumea, făcându-te să strălucești. Nu-ți pot da decât un sfat: să-ți iubești sinele și totul va decurge în mod natural. Ai încredere în mine. Tumuri, fus, cinel, tobă mare, apoi o explozie generală, și bateria s-a oprit. Am sorbit calm din pahar. Creierul meu își regăsise o stare de euforie ciudată, o luciditate pură, așa cum simțisem după ce făcusem sex prima dată în viață. Câștigasem. Dacă aș fi vrut, aș fi putut nărui lumea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
a bufnit râsul și am hohotit un timp, după care am închis ecranul. Mângâiam absent telecomanda și am remarcat că mâncărimea pe care o simțeam de la o vreme în palmă se datora unei mici excrescențe de plastic aflată deasupra locașului bateriilor. M-am uitat mai bine. Era în dreptul siglei ceva ca un fel de pătrat, nu-mi dădeam bine seama. Am apăsat ușor cu buricul degetului și s-a deschis o clapetă. În interiorul acesteia se afla un buton verde. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
cerebral! Am cotrobăit în toate cutiile și am găsit, în spatele unui reflector, una deschisă în care era un defibrilator. Am luat cele două padele și i le-am adus lui X. - Nu e încărcat! Ți-am zis să aduci trusa! Bateria e inclusă în trusă! Adu trusa! Am intrat iar în laborator, am cules trusa și am adus-o. Y a conectat padelele la sursa de curent, le-a încărcat și a depus-o pe Z pe mochetă. Din cauza tremurului poalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
scos și l-am examinat îndeaproape. Semăna cu o cutie obișnuită, nu avea nimic spectaculos. Când l-am întors, am găsit încă o inscripție: „de declanșat în urma disputei din 3 ianuarie 1980. Paul Greuceanu, 11 mai 1974.” După toate aparențele, bateria mecanismului cu ceas se blocase. Dar care era mecanismul? Bombă nu putea să fie, era mult prea ușor. L-am sucit pe toate părțile, l-am aruncat în perete, l-am scuturat. De-abia atunci când l-am apăsat foarte puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
să explodeze de atâta dragoste și mai obosit decât fusese vreodată în toată viața lui. Îndreptându-se către ușă, Hugo s-a împiedicat de ceva mare și pufos. Și-a dat seama că era câinele hidos, operat pe bază de baterii, care și lătra. Unul dintre cadourile grotești ale Amandei. Câinele era uriaș, iar lătratul, care era activat de la câțiva centimetri distanță datorită unui senzor montat în nas, era terifiant de realist și de agresiv. Singura metodă prin care sunetul putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
la întrebări în legătură cu întârzierea nu va avea de făcut decât un singur lucru. La care se pricepea foarte bine... Bărbații sunt atât de ușor de păcălit. Răsuci robinetul și începu să fredoneze o melodie... 10 Privi iconul care transmitea că bateria laptopului este încărcată pe jumătate. Întreruperea curentului - de ce nu ai luat și asta în seamă, scriitorașule, scrii fără să anticipezi și consecințele? - îl puse un pic pe gânduri. - Magicianule, în astfel de momente, atunci când povestești un accident stupid, trebuie să
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]