3,939 matches
-
fiecare al treilea deținut era un alt Gerald Cleaver. Dar Logan știa că avea să aibă coșmaruri. Strecură mașina de pe autostradă și o tăie prin partea de nord a orașului, unde nu era nimeni pe străzi În afară de el, zăpadă și becurile de la iluminatul public. Muzica de la radio se preschimbă-n tăcere. După o pauză de cam zece secunde, urmată de scuze chicotite, Începură știrile. Încă mai transmiteau semnalmentele lui Martin Strichen, avertizându-i pe toți să fie atenți. Chiar dacă era mort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
într-un oraș cu anotimpuri amestecate, unde în unele locuri ningea, în altele era soare strălucitor, în altele răsăreau flori, în altele era lună și seară sau dimineață și stele... poveștile coexistând printre nenumărate statui, decorații arhitecturale sau bănci și becuri, însă unde nu se afla nimeni... Am ajuns în mijlocul acelui oraș cu clinchete de legende și susur de povești, descoperind că ecourile veneau din interiorul său, o piață pavată cu marmură și gresie alb-gălbuie, având în centru o fântână arteziană
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
din pieptul meu să mai izbucnească o dată răcnete de bucurie, de izbândă. Sunt fericită pentru că viața mi-a zâmbit a doua oară. Prima a fost aceea cu Șerban, iar acum am simțit o fericire asemănătoare sublimă. Semiîntunericul... gheața lucie... luminile becurilor... 18 decembrie 1959 (vineri) A Început să-mi iasă axelul. Sunt În culmea fericirii. La școală nu m-am dus și au dat extemporal la geografie. Nu-i nimic... Ce bine-mi pare că merge bine patinajul!!! 25, 26 decembrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
duceau la pivnița noastră și am luat-o în jos încet, în ciuda creșterii evidente a volumului zgomotului. Nu încăpea îndoială că sursa zgomotului era undeva acolo, jos și totuși nu ezitam să mă îndrept spre ea. Vedeam limpede, pentru că singurul bec care luminează mica noastră pivniță era deja aprins, iar diferitele nuanțe de maro ale dezordinii familiare a cutiilor, lampadarele cele vechi și alte nimicuri adunate acolo erau evidențiate de umbre ascuțite ca într-o pictură cubistă. Mi-am dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
vă ia și pe voi, iar pe ăla micu o să-l Închidă În pivniță, În noua pivniță. „Auzi, știi ce bună e pivnița? O să stea Închis acolo până la noapte! Cu pâine și apă. Fără lumină. Ca iobagii! Îi iau și becul. Să se Învețe minte să mai pescuiască cu Lefonel În parcul Pache, nici măcar nu sunt pești! Din această clipă e arestat!” E dur taică-tu astăzi. Ca și tine. Diamant. Fine del primo tempo. Secondo tempo. Ești scutit de școală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mă excita... acum îmi plăcea să cred că nu era o întâmplare cheia lăsată pe ușorul ușii, ci că o lăsase acolo pentru mine. Am pipăit peretele. Am găsit întrerupătorul, sub o apărătoare spartă. În mijlocul camerei s-a aprins un bec economic. Câinele orb stătea în fața mea cu ochii lui albi, o ureche dreaptă, alta fleșcăită. Un paznic cu adevărat mizerabil. Am stins. O voi aștepta pe întuneric, fără nici o lumină,. Întunericul mă ascundea de mine însumi. Am făcut câțiva pași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
nici măcar seara. Am pus jos receptorul, am pus jos singurătatea pe care o simțeam peste tot, în mâna grea, în urechi, în liniștea biroului meu. Stăteam pe întuneric, silueta Norei a apărut în oglinda ușii, ca aceea a unei ciori. Becul din coridor o lumina ușor, mă privea în întuneric. A durat puțin, dar în acel puțin am avut senzația că înțelesese ceva. Și nu faptul că eram singur pe întuneric, cu telefonul în mână, a făcut-o să înțeleagă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
afară din lume pentru noi. Italia s-a ridicat, îi privesc corpul spectral în jacheta de lână grea de apă. Pare o capră rătăcită, singură pe un povârniș sub un potop. Din nou totul este teribil. Lângă mine e un bec stins. Dacă ne-ar fi lovit un fulger în timp ce ne iubeam! Un șarpe de electricitate căzut între mine și ea. Un fir albastru și tremurător, înfipt în plăcerea noastră. Atunci ar fi avut într-adevăr un sens... Dar acum... Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
dreptunghiulară și destul de joasă, înconjurată de o platformă de ciment. Unul din spitalele de mare, care pe timpul iernii rămân aproape total nefolosite. În parcare se aflau câteva mașini și o ambulanță. Servicul de urgențe era pustiu, luminat doar de un bec de serviciu. O duceam în brațe pe Italia, care își pierduse unul din pantofii de culoarea vinului. Am aruncat o privire în spatele oblonului unei uși, am împins-o: alte uși, altă tăcere. — Nu e nimeni? A apărut o asistentă, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
dezinfectant evaporat în sticlele închise. Electrocardiograful zăcea într-un colț, alături de un cărucior de serviciu gol. Am pătruns în întunericul acela, am împins targa spre mijlocul camerei, sub lampa scialitică prinsă în tavan. Am aprins-o, o bună parte din becuri erau arse. Ridicați storurile, deschideți tot! i-am spus asistentei, care execută ca un robot. — Unde sunt instrumentele? Intră într-o cămăruță în care se întrezăreau ușile unui dulap metalic, începu să scotocească pe rafturi, m-am repezit după ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
În acea noapte, pe când Madeleine dormea lângă mine, m-am ridicat din pat și m-am furișat în bucătărie. După covorul moale, linoleumul mi se părea rece și alunecos sub tălpile goale. Am închis ușile cu jaluzele înainte să aprind becul și am clipit de câteva ori în lumină. În drum spre frigider, m-am apropiat de fereastră și mi-am pus mâna la ochi ca să mă uit la casele vecinilor. Luna plină împrăștia o aură fantomatică peste curți, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
În cameră. Avea nevoie de lumină. Asta era tot. Aprinse lampa de pe birou, sperând că lucrul ăsta va aduce un nou Început articolului său, dimineții sale, vieții sale. Dar Își dădu seama imediat că lampa era defectă. Sau poate doar becul era ars? Se repezi la dulapul din hol și, contrar așteptărilor, găsi acolo un bec de rezervă, ba chiar izbuti să-l schimbe pe cel vechi fără probleme. Dar și becul cel nou era ars sau poate că se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
lucrul ăsta va aduce un nou Început articolului său, dimineții sale, vieții sale. Dar Își dădu seama imediat că lampa era defectă. Sau poate doar becul era ars? Se repezi la dulapul din hol și, contrar așteptărilor, găsi acolo un bec de rezervă, ba chiar izbuti să-l schimbe pe cel vechi fără probleme. Dar și becul cel nou era ars sau poate că se afla doar sub influența primului. Se duse deci să caute un al treilea bec, Însă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
seama imediat că lampa era defectă. Sau poate doar becul era ars? Se repezi la dulapul din hol și, contrar așteptărilor, găsi acolo un bec de rezervă, ba chiar izbuti să-l schimbe pe cel vechi fără probleme. Dar și becul cel nou era ars sau poate că se afla doar sub influența primului. Se duse deci să caute un al treilea bec, Însă pe drum Îi veni ideea să Încerce lumina din hol, fapt care Îl sili să scutească de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
acolo un bec de rezervă, ba chiar izbuti să-l schimbe pe cel vechi fără probleme. Dar și becul cel nou era ars sau poate că se afla doar sub influența primului. Se duse deci să caute un al treilea bec, Însă pe drum Îi veni ideea să Încerce lumina din hol, fapt care Îl sili să scutească de orice vină cele două becuri anterioare, Întrucât totul se datora unei pene de curent. Ca să facă totuși ceva, se hotărî să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
sau poate că se afla doar sub influența primului. Se duse deci să caute un al treilea bec, Însă pe drum Îi veni ideea să Încerce lumina din hol, fapt care Îl sili să scutească de orice vină cele două becuri anterioare, Întrucât totul se datora unei pene de curent. Ca să facă totuși ceva, se hotărî să-i telefoneze Yaelei. Dacă o să-i răspundă soțul ei, o să Închidă. Dacă o să dea peste ea, inspirația momentului o să-l ajute fără Îndoială să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
continua spălând vasele și făcând ordine În frigider, chiar dacă va fi nevoit să amâne schimbatul așternutului. Dar când se prosternă și Îngenunche pentru a căuta mărul pierdut, mai descoperi În spatele găleții jumătate de chiflă, o cutie unsuroasă de margarină și becul ars În timpul penei de electricitate de ieri, trecându-i În aceeași clipă prin minte ideea că s-ar putea ca nici măcar să nu fie ars. Și văzu un gândac de bucătărie legănându-se spre el, obosit și indiferent. Nu Încerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
În buzunar plicul cu articolul scris noaptea trecută și să ia cu el cheița cutiei poștale. Din centrul comercial care se afla la trei străzi depărtare cumpără pâine proaspătă, brânzeturi, roșii și dulceață, ouă și iaurturi, cafea solubilă și trei becuri, ca să fie de rezervă, ba chiar și un ceainic electric nou. Și regretă imediat că nu verificase dacă nu era cumva de producție germană, fiindcă Fima făcea tot posibilul să evite produsele germane. Spre bucuria sa descoperi că ceainicul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
munte de ziare - din pură curiozitate cumpărase și ziarul ultrareligios Yated Neeman -, Fima intră Într-un mic bufet colțul străzii Țfania. Era un fel de restaurant familial, cu trei mese acoperite cu un plastic laminat roz, jupuit, luminate de un bec slab care răspândea o lumină galbenă, lipicioasă. Muște leneșe se plimbau peste tot. Un bărbat cu statură de urs moțăia În spatele tejghelei, cu barba Între dinți, iar Fima luă pentru o clipă În considerare posibilitatea să fi fost chiar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
cu Annette Tadmor. Iar mâine e o nouă zi. În aceeași clipă Îl văzu pe Dimi Îngenuncheat pe covor, un copil bătrân, filosofic, Învârtind cu un singur deget globul pământesc enorm pe care Baruch Îl lumina pe dinăuntru cu un bec electric. Becul colora oceanele În albastru și pământul În auriu. Copilul părea absorbit, rupt de restul lumii, concentrându-se doar asupra a ceea ce făcea. Și Fima remarcă În sinea lui, așa cum cineva Își notează În memorie unde e locul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Tadmor. Iar mâine e o nouă zi. În aceeași clipă Îl văzu pe Dimi Îngenuncheat pe covor, un copil bătrân, filosofic, Învârtind cu un singur deget globul pământesc enorm pe care Baruch Îl lumina pe dinăuntru cu un bec electric. Becul colora oceanele În albastru și pământul În auriu. Copilul părea absorbit, rupt de restul lumii, concentrându-se doar asupra a ceea ce făcea. Și Fima remarcă În sinea lui, așa cum cineva Își notează În memorie unde e locul unei valize sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
că nu. Nici legendă, nici realitate? —Un mit. E altceva decât legenda. E mai mult un nucleu. Unde era Atlantida asta, cu aproximație? Dimi Învârti puțin globul luminat și puse cu delicatețe palma albă pe oceanul care strălucea din adâncurile becului electric Între Africa și America de Sud, iar degetele copilului erau și ele iluminate de o aureolă fantomatică: —Pe-aici. Dar n-are importanță. E mai mult În minte. —Spune-mi, Dimi, crezi că mai există ceva după ce murim? — De ce nu? — Crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
culoare ca și crucea originară de piatră - cum crezusem la început - care atârna, legată cu două lanțuri ruginite, de tavanul coridorului de la intrarea casei: un gri-bleu ca de cretă. Această cruce cu o gaură în mijloc, în care ardea un bec electric, era de fapt vertebra unei balene; nimeni nu avea habar de unde provenea și cum ajunsese aici în sat. Și totuși, această vertebră lega priveliștea stranie de fotografiile alb-negru ale eschimoșilor îmbrăcați în blănuri. Imaginea mă făcuse să ies din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
două fire erau obiectele din tabăra legiunii, o fibulă de bronz, un dinar de argint, Terra sigillata cu figura gânditoare. Sub vertebra balenei de deasupra intrării în casă am pus o inscripție, care anunța că expoziția era deschisă atunci când ardea becul electric. Și Armin voia să-și expună vestigiile, mai ales că el avea o întreagă pivniță la dispoziție, de aceea se interesă la Muzeul de Științe Naturale de vitrine vechi și dulapuri cu geam. Ne-au dat voie să scotocim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
bun de aruncat și lipsit de valoare pentru că zace ca un obiect neștiințific pe podeaua muzeului, laolaltă cu dulapurile cu sticlă, pe care Armin putea să le cumpere la tocmeală pe cinci franci și să-și amenajeze cabinetul. Am aprins becul din vertebra balenei, semnalând astfel că expoziția mea e deschisă și-și așteaptă vizitatorii. Poate că aveau să vadă și fetele lumina și firma de pe vertebra balenei, poate că aveau să intre și să-și exprime admirația pentru cuțit, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]