3,030 matches
-
Cucoanele se făcuseră cât niște butii. Nehaliții, ăștia-afurisiți plesneau de-atâta mâncare! Cu gurile căscate și bărbiile unse de atât de aprinși la față încât ai fi zis că-s niște funduri de bogătani, nemaiîncăpându-și în piele de-atâta belșug. Darămite vinul, fraților-fârtaților, vinul curgea la masă așa cum curge apa pe Sena. Un adevărat puhoi, ca atunci când plouă și pământul e-nsetat. Coupeau turna de sus, să poată vedea spumegând șuvoiul roșu; și când sticla se golea, glumea, întorcând-o
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
bunătatea lor să le marcheze viața și cariera lor profesională. De aceea le aș recomanda tinerilor să trăiască corect, disciplinat, în armonie perfectă cu tot ce-i înconjoară pe toată perioada aceasta frumoasă, pentru a gusta mai târziu din acest belșug de fructe coapte. Eu de tânăr am îmbrățișat viața care are sens și am abandonat-o pe cea absurdă care curge la întâmplare, pentru a-mi realiza un viitor cât mai decent, cât mai omenesc și să las pentru posteritate
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
și Claudia avem, între altele, obiceiul de a ne uita prin curțile oamenilor, pentru a admira tot ce e demn de admirat: ordinea și curățenia, dar mai ales pomii, arborii ornamentali, florile, care în Brive la Gaillarde se găsesc din belșug și de o varietate impresio- nantă. La fel a făcut și de această dată, în dreptul unei curticele în care împărățea, gătită în haina roșie a fiorilor, o camelie de toată frumusețea. La un moment dat, s-a auzit salutată: - Bonjour
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
până nu demult o pădure ce fusese declarată Re-zervație naturală. Nu mai avem mult și vom deveni și noi o Sahară. Măcar de-am avea tuaregi... APA DIN ADÂNCURI Există pe Pământ zone în care apa potabilă se găsește din belșug. Un belșug dăruit de Dumnezeu, dar pe care, din păcate, unii oameni îl risipesc precum ar fi ceva nefolositor. Este o atitudine rezultată din lipsa culturii valorilor, din inconștiență, din nepăsare sau din prostie. Iar pe Pământ, prostia este cel
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
demult o pădure ce fusese declarată Re-zervație naturală. Nu mai avem mult și vom deveni și noi o Sahară. Măcar de-am avea tuaregi... APA DIN ADÂNCURI Există pe Pământ zone în care apa potabilă se găsește din belșug. Un belșug dăruit de Dumnezeu, dar pe care, din păcate, unii oameni îl risipesc precum ar fi ceva nefolositor. Este o atitudine rezultată din lipsa culturii valorilor, din inconștiență, din nepăsare sau din prostie. Iar pe Pământ, prostia este cel mai mare
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
dăruit de Dumnezeu, dar pe care, din păcate, unii oameni îl risipesc precum ar fi ceva nefolositor. Este o atitudine rezultată din lipsa culturii valorilor, din inconștiență, din nepăsare sau din prostie. Iar pe Pământ, prostia este cel mai mare belșug. Se găsește în cantități inepuizabile. Din nefericire, uneori risipa se face și cu bună știință: „Este de unde”. Dar există pe Pământ și spații - unele uriașe - unde apa potabilă are o valoare mai mare de-cât cea a aurului. Metal care
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
stăpânele câmpurilor cultivate, ceea ce le ridică poziția socială și creează instituții caracteristice, ca de pildă matrilocația, prin care soțul era obligat să locuiască în casa soției sale. Fertilitatea pământului este solidară cu fecunditatea feminină; prin urmare, femeile devin responsabile de belșugul recoltelor, căci ele cunosc "misterul" creației. Este vorba de un mister religios, pentru că guvernează originea vieții, hrana și moartea. Glia este asimilată femeii. Mai 21 Vezi Atsuhiko Yoshida, Les excretions de Ja Deesse et J'origine de l'agriculture". 22
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
relatează construcția palatului. Contradicțiile nu lipsesc, într-adevăr, deși îl detronase pe El, Baal are nevoie de autorizația sa: el o trimite pe Așerat să-i pledeze cauza și "Mama zeilor" exaltă faptul că de acum înainte Baal "va dărui belșugul ploii" și "va face să răsune vocea sa în nori". El consimte, și Baal îl însărcinează pe Koșar-Wa-Hasis să îi clădească palatul. La început Baal refuză să-i facă palatului ferestre, de teamă ca Yam să nu pătrundă prin ele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
indo-europenilor. Zeii vedici raporturile lui Agni cu oamenii sunt mai strânse decât cu ceilalți zei. El este acela care "împarte în chip drept lucrurile râvnite de om" (1,58, 3). El este invocat cu deplină încredere: "Du-ne, Agni, spre belșug pe drumul cel bun. Cruță-ne de greșeala care ne rătăcește. Cruță-ne de boli. Apără-ne mereu, Agni, cu neobosita-ți pază. Nu ne părăsi în mânia celui viclean, distrugător, mincinos, nu ne lăsa nenorocului" (1,187, 1-5; citat
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
celebru ritual vedic este "sacrificiul calului", asvamedha. El nu putea fi îndeplinit decât de către un rege victorios, care câștiga totodată demnitatea de "Suveran universal". Dar roadele sacrificiului iradiau asupra întregii țări; într-adevăr, asvamedha e considerată purificatoare și aducătoare de belșug și prosperitate în întregul regat. Ceremoniile preliminare se întind pe parcursul unui an, timp în care armăsarul este lăsat în libertate împreună 4 Un alt rit, pravargya, a fost integrat destul de devreme în agnistoma, dar el constituia probabil o ceremonie autonomă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lăptoasă, taurul voinic, calul sprinten, muierea roditoare de copii, soldatul învingător, tânărul elocvent! Acestui om care îndeplinește sacrificiul să i se nască copil erou! Parjanya să ne dea în orice vreme ploaia după dorință! Sa se coacă pentru noi, din belșug, grâul! Etc." (Văjasaneyi Samhită, XXII, 22). 6 Cf. James L. Sauve, "The Divine Victim", care citează toate pasajele pertinente din izvoarele germanice și sanscrite care se referă la sacrificii umane. la fiecare nouă ani prin spânzurarea a nouă oameni și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
VIE, 4,2, l etc.); ei au devenit divini și nemuritori prin intermediul sacrificiului (ibid., VI, 3,4,7; VI, 3,10,2 etc.). Prin urmare, totul se concentrează în forța misterioasă a ritului: originea și esența zeilor, puterea sacră, știința, belșugul în lumea aceasta și "ne-moartea" în lumea de dincolo. Dar sacrificiul trebuie să fie corect efectuat și cu credință; cea mai mică îndoială cu privire la eficacitatea sa poate să aibă consecințe dezastruoase. Pentru a ilustra această doctrină rituală, care este
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Zeus este tot ce este mai presus de toate". Stăpân pe fenomenele atmosferice, el determină fertilitatea solului și este invocat, când încep muncile agricole, ca Zeus Chtonios (Hesiod, Munci, 465). Sub numele de Ktesios, el este protectorul casei și simbolul belșugului. El veghează și asupra îndatoririlor și privilegiilor de familie, asigură respectul legilor, și, ca Polieus, apără cetatea. Într-o epocă și mai îndepărtată, el era zeul purificării, Zeus Catharsios, precum și zeu al 7 La nivel mitologic, acest episod explică transformarea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Indra); el este, de asemenea, zeul solar, asociat Luminii (10: 142), el are o mie de urechi și zece mii de ochi (10: 141), adică este atotvăzător și atotștiutor, ca orice zeu suveran, dar el este în plus izvorul universal al belșugului, care asigură fertilitatea ogoarelor și a turmelor (10: 61 sq.). Fenomenul este curent în istoria religiilor: o divinitate este încărcată cu atribute multiple și adesea contradictorii, cu scopul de a dobândi o "totalitate" necesară promovării sale, momentane sau permanente la
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
care închidea Apele și amenința să ruineze întreaga Creațiune - pentru că oamenii îl ignorau în riturile lor. Atunci Ahură Mâzdă îl venerează pe Tistrya, oferindu-i un sacrificiu (yasna); drept urmare, acesta iese învingător din lupta împotriva acelui da&va și asigură belșugul pământului. Ahurâ Măzdă sacrifică și lui Anăhita și o roagă "să-i acorde această favoare: să-1 pot face pe piosul Zarathustra să gândească, să vorbească și să acționeze conform Religiei celei Drepte" (Yt., 5: 17-19). În plus, Stăpânul înțelept sacrifică
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Orientului antic, trebuie să mențină ordinea cosmică (Ps. 2: 10-12), să impună dreptatea, să-i ocrotească pe cei slabi (Ps. 72: l sq.), să asigure fertilitatea țării: "Ca să se pogoare dreptatea ca ploaia peste câmpul cosit. În țară va fi belșug de pâine, până și pe vârfurile munților!" (Ps. 71: 16,6). Se recunosc imaginile tradiționale ale unei domnii "paradisiace", imagini pe care profețiile mesianice le vor relua cu strălucire. (De altfel, așteptarea regelui ideal, Mesia, este solidară cu ideologia regală
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
drepturi egale și încurajând sincretismul religios cu cultul lui Baal sau Malkart, cult protejat de regina Izabel, originară din Tyr. Ilie îl proclamă pe Iahve suveran unic în Israel. Iahve, și nu Baal, este cel care dă ploaia și asigură belșugul țării, în faimosul episod de pe muntele Cârmei, când Ilie se angajează în duel cu profeții lui Baal ca să pună capăt unei secete de trei ani, el demonstrează neputința zeului canaanean de a aprinde Religia lui Israel în epoca regilor 47
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
1939, p. 4. 103 "În Decembrie 1931 apărea revista "Cadran". O scoteam 7 inși. Toți la un loc cu greu ajungeam să avem un veac de ani. Dar toți ardeam de dorul de a ne vedea publicați. Manuscrise erau din belșug. Ban lângă ban și foaia pentru literatură, teatru și artă a apărut. 1939. Din cei șapte, abia doi, rămași cu treburi tot în București, am putut grupa o seamă de tineri cu preocupări literare, cu oarecare dibăcie în vârful condeiului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
brînză, în mijlocul aceluiași silnic mutism, i-am văzut apoi seara adormind rupți de oboseală, pentru a reîncepe în zorii zilei următoare corvoada plicticoasă din ajun. Țăranii culeg astăzi viile noastre cu același entuziasm cu care se taie sarea în ocne.[...] Belșugul nu mai rîde decît în casele puținilor bogați, și rîsul acesta sună falș, în mijlocul unui cadru sumbru de sărăcie generală”2). Bacovia a presimțit sfîrșitul fazei idilice din societatea romînească, efectul „pîclei” asupra sufletelor. „Furtună” în notele la Opere (1978
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
n-avea nevastă și patru fete ca părintele Galaction, dar pîinea era nevoit s-o procure la fel ca acesta. Aceeași pîine, „pîine cu paie”, din cauza căreia s-a îmbolnăvit de „o eczemă nemiloasă”14). în ciuda antifrazei din titlu, poemul „Belșug” redă ceva din deruta și dezolarea trăite în acea epocă a vieții sale. „Plînset mondial...” Reacție inevitabilă după un război cu cîteva milioane de jertfe, de pe toate continentele, chiar dacă principalul lui teatru a fost Europa. Mă întorc la versurile de la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
era foarte scoborît. Nimeni nu îndrăznea să se numească scriitor, căci era confundat cu copiștii de la primărie”2). Pe Bacovia îl obosește și-l irită o activitate de acest gen. Sila lui față de ea e evidentă în ultima strofă din „Belșug”: „Mă duc, tot acolo, în marea clădire,/ E ora, de la care rămîn închis -/ O emoție... o amorțire.../ E toamnă... [vreme numai bună de plimbare, mustăriile deschise - n. m.] mi-au dat de scris ... „3) Explicația e simplă: scrisul ca serviciu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ani înainte publicase „1907 din primăvară pînă-n toamnă”, scrie cu prefăcută naivitate următoarele: „Joia trecută, 21 mai, neavînd treabă, mă plimbam încet pe Calea Victoriei, pe la șapte seara, privind la forfoteala aceea de călești, birji, automobile - ce mulțime! ce eleganță! ce belșug!... cum rar se vede chiar în orașele cele mai prospere - și mă gîndeam: cine or fi aceia care au scornit de la o vreme că-n țară e sărăcie, că s-a scumpit traiul și că suntem amenințați cu o criză
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
enervare, s-o spună: „Și cînd mai văd și toată mitocănimea asta parvenită, prostimea asta elegantă, învîrtindu-și roatele cu cauciuc în neștire, îmi vin fel de fel de idei ...primejdioase...” 9) Bacovia a sesizat, de asemenea, formele unui astfel de belșug artificial, generator de discuții: „București... îți vine să rîzi... cu toate că îți vine să rîzi... [...] Pare că se află cam multe căruțe cu motor, ceea ce ne arată să sunt oameni bogați... Socialism... cluburi... pace... liniște...”10) Pentru a nu ne deruta
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
viilor”, în Schițe vesele, ediția cit., p. 4950. Autorul mai scrisese despre același subiect cu un an înainte, într una din „Cronicile [sale] bucureștene”: „A, negreșit, nu mai este în vii străvechea veselie. Bachanalele daco-romane ale străbunilor, din vremurile de belșug, au fost altoite cu posăceala și pragmatismul american, și azi dealurile nu mai sînt și locuri de desfătări voioase, ci numai piețe comerciale”. („Septembrie”,în Viața Romînească, 2, vol.6, 1907, p. 403) „Furtună” 1. Opere, „Note și variante”, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care face excepție de la ceea ce credeam a fi o regulă. Iată de ce sînt surprins, ba chiar puțin jenat, cînd dau de astfel de cuvinte în poezia sa: „Și-o păsărică în grădina brumată,/ în liniștea rece, a iarnă-a făcut” („Belșug”), „O păsărică modula/-Vii?” („Sfîrșit de toamnă”), „Trec păsărele,/ Și tainic s-ascund” („Pastel”). Impresia pe care mi-o fac asemenea versuri e că citesc pe un alt poet, mai vechi și mai sentimental. Dar de ce, oare, numai păsările (și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]