2,268 matches
-
Tom i-e frig. (Aparte) Nu pot să-nșel mai mult. GLOUCESTER: Vin' mai aproape. EDGAR: (aparte): Totuși trebuie. (Tare) Să fie binecuvîntați dragi ochii tăi, Ce sîngeră. GLOUCESTER: Știi drumul către Dover? EDGAR: Pîrleaz și gard, drum și poteca. Bietul Tom a fost lipsit de cugetele bune. Fii izbăvit, fiu de cavaler, de necuratul vrăjmaș. Cinci demoni deodată au intrat în bietul Tom: al desfrîului, Obidicut; Hoberdidance, prințul mu ten iei; M a h u , a l hoți ei; M
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
binecuvîntați dragi ochii tăi, Ce sîngeră. GLOUCESTER: Știi drumul către Dover? EDGAR: Pîrleaz și gard, drum și poteca. Bietul Tom a fost lipsit de cugetele bune. Fii izbăvit, fiu de cavaler, de necuratul vrăjmaș. Cinci demoni deodată au intrat în bietul Tom: al desfrîului, Obidicut; Hoberdidance, prințul mu ten iei; M a h u , a l hoți ei; M odo, a l uc id er îi ; Flibbertiggibet, al strîmbăturilor, care acum a intrat în cameriste și-n fetele-n casă. Așa că
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și-abrupt cap Se-uită-ngrozit n-adîncul de desubt. Du-mă doar pîn' la pragul ei, iar eu Voi îndrepta mizeria ce-o-nduri Cu-un giuvaer. Din locu-acel, de călăuz N-o să mai am nevoie. EDGAR: -Acum dă-mi brațul. Tom bietul te-o conduce. (Ies) SCENĂ 2 (În fața palatului ducelui de Albany. Intra Goneril și Edmund). GONERIL: Bine-ai venit, milord. Mă mir că blîndu-mi soț Nu ne-a ieșit în cale. (Intra Oswald) Und' ți-e stăpînul? OSWALD: Înuntru, doamna
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
această varietate este dată, deocamdată, de trei nume: G. Călinescu, Camil Petrescu și Cezar Petrescu. G. Călinescu, de pildă, după volumul publicat în 1949, Trei nuvele (Iubita lui Bălcescu, Catina damnatul și Noi vrem pământ) publică în acest an romanul Bietul Ioanide, precum și o reeditare a mitului mongol Șun sau Calea netulburată. Cezar Petrescu reeditează romanul Întunecare - ultima ediție a romanului, a treia, a apărut în 1943 - lansându-se în literatura pentru copii cu Fram ursul polar și Nepoata lui Moș
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai scris despre două nuvele apărute în serial în Viața românească (Pasărea furtunii de Petru Dumitriu, Cișmele și Noroi de Ștefan Luca) ca și despre romanele Valea Fierului de Dragoș Vicol, Dulăii de Z. Stancu, Frații Jderi de M. Sadoveanu, Bietul Ioanide de G. Călinescu, precum și despre nuvelele lui Mircea Șerbănescu. Redăm în note49 adresa bibliografică exactă și fragmente din nuvele, comentarii, pentru ca aici să reținem câte ceva din opiniile lui Silvian Iosifescu 50 pe marginea romanului călinescian, singura cronică literară din
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din opiniile lui Silvian Iosifescu 50 pe marginea romanului călinescian, singura cronică literară din acest an: „Paralel cu activitatea de cronicar și istoric literar, George Călinescu a dat poeziei noastre un aport de o însemnătate deosebită (...) Sub principalele sale aspecte Bietul Ioanide răsplătește acest interes (...). Romancierul își ia, de la început, o sarcină grea. Prezintă mari dificultăți să încerci să înfățișezi într-o operă, motivat și nu doar aproximativ pe un creator de artă. E mai greu încă, pentru că artele nu vorbesc
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu reeditarea lui Șun pe hârtie de mătase înmuiată în ceai, cules în luna Dragonului, și pictată de penelul maestru al acestui mandarin și înalt demnitar din cerescul imperiu al literaturii (...). Cititorii cu gusturi mai fistichii încearcă să găsească în Bietul Ioanide persoane vii, să reconstituie o cheie a romanului: trudă deșartă; singura cheie adevărată e în inima creatorului. Și romanul cel nou al lui G. Călinescu merită un interes mai grav decât atâtea, și o reculegere cutremurată în fața oglindirii unei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ca să prezinte poanta din strofa finală. Exercițiul devine însă foarte înduioșător când la capătul firului nu este decât o biată greutate de o sută de grame. Atunci eforturile poetului, prealabile poantei, îl amețesc și de foarte multe ori se prăbușește bietul spre marea tristețe a criticilor. Bătrânii arbitri povestesc chiar întâmplări și mai tragice și anume când aruncătorii greșesc calculul și greutatea vine în cap, periclitându-le chiar viața. Bine cel puțin că în poezie nu se pot întâmpla astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
amprenta pe firile sensibile ale creatorilor; În al treilea rând: ajutorul și îndrumarea partidului care în mod continuu a atras atenția scriitorilor supra greșelilor și lipsurilor, arătându-i calea justă spre literatura realismului socialist”. După cercetările lui Nicolae Popescu - împotmolit bietul, nu o dată în mărăcinișul presei, dar salvat de magistru, fericitul! - să trecem la cercetările noastre. Așadar, așa se prezentau lucrurile în anul 1949. În următorii patru ani, edificiul literaturii realist-socialiste s-a înălțat binișor; știm de către cine, cum, când, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Mircea Șerbănescu: „Biruința”). În: Viața românească, nr. 9, oct., 1953 - D. Carabăț - O schiță valoroasă (Ștefan Luca: „Cișmele și noroi”). Idem - Al. Săndulescu - C. Ignătescu: Mitruț al Joldii. În: Contemporanul, nr. 36 (351), 4 sept. 50. Silvian Iosifescu - G. Călinescu: „Bietul Ioanide”. În: Contemporanul, nr.52 (377), 25 dec. 51. Petru Dumitriu - Mai durabilă decât marmura. Idem, nr. 51 (376), 18 dec. 52. Mihai Beniuc - Primăvara poeziei noastre. (despre antologia „Poezia nouă în R.P.R.”, E.S.P.L.A., 1952). În: Contemporanul, nr. 18 (343
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
New Yorker. — A făcut foarte multe după Cambridge. Ai citit cartea lui despre Mao? — Încă nu, spune Luke, Îndreptîndu-se spre birou și luînd revista. O să-l citesc cînd o să am timp, mersi. Cred că n-ai timp nici să respiri, bietul de tine, spune Venetia compătimitoare. Își pune niște apă de la aparatul de răcit, apoi umple Încă un pahar și i-l oferă lui Luke. — Cum merg noile filiale? — Bine, zice Luke, Înclinînd ușor din cap. Bine, din cînd În cînd
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de lipicios, nu mă lasă nici să respir. Mă sună de cel puțin zece ori pe zi, Îmi trimite felicitări acoperite de sărutări... Jess ridică privirea, cu o expresie disprețuitoare, și nu pot să nu-mi pară puțin rău pentru bietul de Tom. Săptămîna trecută a vrut să-și tatueze numele meu pe braț. M-a sunat să-mi spună ce vrea să facă și m-am supărat atît de tare că s-a oprit imediat după litera J. — Are un
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și actualizează pe prima poziție substantive sau adjective substantivizate care vehiculează atitudini de insultă sau afecțiune (afurisitul/mincinosul/tăntălăul de Mihai, un nebun de inventator, fraiera de soră-mea, o urâtă de fată, un iscusit de ziarist, frumușica de Ioana, bietul/sărmanul/săracul/nefericitul de profesor. Subiectul abordat nu reprezintă nici pe departe un teren neinvestigat. În afara unui număr foarte mare de studii dedicate exclusiv tiparului studiat, problema apare tratată colateral în lucrări care analizează: a. probleme legate de structura grupului
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
o caracterizare subiectivă a referentului și că este purtătorul unei predicații de calificare depreciativă cel mai adesea (apreciere ironică, blamare, insultă, injurie). Observația nu este pe deplin motivată, pentru că există în cadrul realizărilor tiparului zona aprecierilor valorizante, sfera bogată a compasiunii (bietul/săracul/sărmanul/nenorocitul/nefericitul de el), precum și posibilitatea descrierii unei proprietăți evidente ale unui obiect, care sare în ochi emițătorului: o enormitate de casă, o imensitate de teren. 2 Austin, F., 1980, "A crescent-shaped jewel of an island: Appositive nouns
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
1968, pe de altă parte pentru a alina sentimentele rănite ale comuniștilor și poate chiar pentru a liniști nucleele neostaliniste din poliție și din alte servicii. Dar de Îndată ce a Început să cuvânteze În public, a devenit jenant de limpede că bietul Dubček era un anacronism. Vocabularul, stilul, chiar și gesturile sale erau cele ale unui comunist reformist din anii ’60. Părea să nu fi Învățat nimic din experiențele sale triste: continua să vorbească despre calea cehoslovacă spre socialism, mai blândă și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
luptele din munți și pe toate câmpurile de luptă, bilanț greu pe care mișelnicii vor să-l îngroape, dar legionarii au rămas vârful de lance împotriva cotropitorilor, celor ieșiți din minți, împotriva haitelor prădalnice, veșnic nesătule care rup din carnea bietului român, hulituri de oameni fără viață sufletească. Fenomenul legionar vindecă în spirit creștin toate rănile neamului provocate de demonii, viclenii cei fără de lege, înveșmântați în minciuni încântătoare. Prigoana neîntreruptă și ținerea noastră în afara legii înseamnă distrugerea resurselor viitoarelor împliniri, bastionul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și cei din trecut, porniți pe jaf și stricăciune, grași și rotofei, doldora de euro, nemunciți, pierduți în fabuloasele averi, buimăciți de grija de cum să-și mai dosească jaful, în tainice cotloane, rod din carnea cât a mai rămas a bietului român sărăcit, macină și doboară temeiurile noii rânduieli umane pentru care s-a dat sânge și morminte. Noi, legionarii, am slujit lui Dumnezeu și legilor Sale. Dreptul la credință e mai presus decât legile pământești, de aceea rămânem nezdruncinați și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de un fabricant de vodeviluri cu un nume puțin cunoscut” pe de o parte, și de administrația teatrului, pe de altă parte, „d-l Pascalli” făcând „pe directorul de scenă” În condiții foarte avantajoase pentru el, În schimb, „Îndoapă pe bietul public cu tot soiul de producții păcătoase, ieșite din fabricile melodramatice ale Parisului. Schilozii, bețivii, pungașii, desfrânații, spânzurații, nemernicii, prostitualele, tuberculoșii și toate spurcăciunile și lăturile pariziene, Înscenate de industria teatrală franceză, apoi traduse ori localizate În românește de oameni
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]