4,262 matches
-
Vezi notele biografice În Ghiță Ionescu, op. cit., p. 352. Ghiță Ionescu, op. cit., p. 329. El deținea o diplomă În Drept. Cazul său a fost dezbătut pe larg În literatura de specialitate și de aceea nu voi mai insista. Vezi notele biografice În Ghiță Ionescu, op. cit., p. 353, și Vladimir Tismăneanu, Fantoma lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Editura Univers, București, 1995, pp. 209-210. Alte comentarii privind relația sa cu intelighenția și contribuția sa la numirea lui Ceaușescu pot fi găsite În Kenneth Jowitt, op. cit
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
p. 194, M.E. Fisher, op. cit., p. 75, Vladimir Tismăneanu, op. cit., pp. 49, 124, 128-130. și cariera sa s-a bucurat de o atenție deosebită În literatura de specialitate. Vezi, În special, Kenneth Jowitt, op. cit., pp. 144-145, 172-173. Vezi și notele biografice În Ghiță Ionescu, op. cit., pp. 351-352, și În Vladimir Tismăneanu, op. cit., p. 207. Pentru cazul lui Gogu Rădulescu, vezi P. Shoup, The East European and Soviet Data Handbook, Stanford, 1981, p. 310, informație confirmată de Vladimir Tismăneanu, op. cit., p. 68
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
-se că nu a existat nicio revoltă anticapitalistă după trei ani de sacrificii ale populației. Citat din discursul lui B. Geremek cu ocazia primei ședințe a seminarului său de la Collège de France consacrat „dilemelor postcomunismului”, În 1993. Pierre Bourdieu: „Evenimentele biografice se definesc ca tot atâtea plasări și deplasări În spațiul social, adică, mai precis, În diferitele stări succesive ale structurii distribuției diferitelor tipuri de capital care se află În joc În câmpul considerat”, Actes de la Recherche en Sciences Sociales, nr.
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Saint-Pierre, Pavel și Virghinia, Iași, 1831; Chesterfield, Filosoful indian sau Chipul de a trăi cineva fericit în soțietate, Iași, 1834. Repere bibliografice: Duțu, Explorări, 98-100; Cornea, Originile, 98, 237, 450; Duțu, Cărțile, 41-45; Dicț. lit. 1900, 137-138; Gh. Sibechi, Coordonate biografice: Iancu Buznea, ALIL, seria B, ț. XXX-XXXI, 1985-1987. S.C.
BUZNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285977_a_287306]
-
și o ideologie literară (aplicată) de o profundă originalitate. Cărțile lui, inegale valoric, dar fără excepție remarcabile, au suscitat uneori contestări sau supraevaluări, deopotrivă nejustificate, sau au fost cvasiignorate din rațiuni în afara literaturii („cariera” sau gesticulația publică a scriitorului, episoade biografice, „ideologia” reală sau presupusă, jactanța lui proverbială, suspiciunea de egolatrie și acuzația de aroganță constituite ca reacție la discursul lui publicistic, considerat a fi singular și prea răspicat ș.a.). Totuși, reproșurile care i s-au adus, încercările de „demolare”, chiar
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
aproape un deceniu) ori năzuința unei superioare pedagogii socio-culturale (seria de eseuri Riscul în cultură, publicată în „Contemporanul - Ideea europeană” la începutul anilor ’90 și apoi în volum). Confesiuni violente e o carte-interviu: o seamă de mărturii („literare, politice și biografice”, subiective, și, de aceea, controversabile) formulate într-o suită de convorbiri cu Constantin Iftime se articulează într-un autoportret, într-o autobiografie selectivă, operă de memorialistică și profesiune de credință totodată. Nu credem că se pot stabili deosebiri prea mari
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
vise, 1972, pentru acesta primind Premiul Uniunii Scriitorilor, Aventuri cu Varahil, 1996); romanul polițist (Nuanța albastră a morții, 1971, Nuanța albastră a căderii, 1974, Divertisment cu măști, 1980); povestirea istorică (Porunca cea mare, 1970); romanul-snoavă (Păcală și Tândală, 1973); romanul biografic - avându-l ca erou pe Ion Creangă (Duhul pământului, 1976). Atunci când încearcă să abandoneze rigorile unui anume gen, autorul manifestă o înclinație deosebită către aspectele monotone, terne ale vieții, o predilecție pentru existența banală, uneori chiar mizeră a orașelor de
BUZINSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285975_a_287304]
-
Rosetti, G. Tutoveanu, iar proză, I. A. Bassarabescu (schița Noi și vechi). Ilarie Chendi scrie articolul Doi dispăruți: Iuliu Cezar Săvescu și Ștefan Petică, Ion Dragoslav publică un fragment autobiografic, iar E. Lovinescu, sceneta Doi prieteni. Calendarul mai include note biografice, precum și texte aparținând scriitorilor Corneliu Moldovanu, G. Orleanu, H. Frollo, A. de Herz, N. Dunăreanu, A. Mândru, Octavian Goga, Al. Cazaban, Alice Călugăru, Ioan Adam, Mihai Codreanu, Virgil Caraivan. Apar și însemnări despre pictorii Carol și Alexandru Pop de Szathmáry
CALENDAR LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286015_a_287344]
-
Virgil Ierunca în 1949 - dă la iveală și o altă dimensiune lirică, aproape deloc vizibilă în versurile românești: cea sentimentală, dominată până la obsesie de plăsmuirea fantasmatică a femeii ideale, „descinsă de pe tărâmul florilor de zăpadă” (aluzie la un tulburător eveniment biografic). E o poezie a simțurilor și a vibrațiilor erotice, dar eliberată de patimă, de pasiunea carnală, cu desprinderea de material specifică motivelor platonice. Cel mai important studiu de mitologie și istorie comparată a religiilor, conceput în perioada exilului său în
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
în câteva scene convingătoare, prin zugrăvirea unor momente caracteristice e sugerat procesul de creștere a lui Ion Gabor, unul din oamenii născuți din frământările noilor vremuri, frate bun cu Lazăr Cernescu (...). Pentru zugrăvirea caracterului eroului principal, poetul a ales povestirea biografică (...). O realizare remarcabilă a poemului este înfățișarea concisă, în scene puține dar convingătoare a reprezentanților claselor exploatatoare. Pe cititor îl va urmări încă multă vreme după lectura poemului figura dezgustătoare și rece a «domnului» conte: Peste câmpuri în caleașcă trece
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și îl impune atenției criticii literare; în 1931 cartea va fi tradusă în limba cehă. Cu oarecare regularitate, A. își publică între anii 1929 și 1943 romanele Am ucis pe Dumnezeu (1929), Casa cu fete (1931), Viermii pământului (1933), evocarea biografică Domnul Tudor (1934), Viață de câine (1937) și O crimă. Toți la fel și nici unul ca altul (1943). Întâia carte, Rusia revoluționară, evocă în notații sumare figuri caracteristice desprinse din masa de oameni purtată de valul revoluției, întâmplări neobișnuite, tratate
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
schimbat programul, 87 • În coada listei, 87 Ziua a patra 89 Debandadă generalizată, război de gherilă, 91-92 • „Învingătorul ia totul”, 93 • Prăbușirea imaginii României, 95 • Nu categoric extremismului, 96 • Lupul Își schimbă părul..., 96 • Generali fără armată, 99 • Tragice derapaje biografice, 102 • Majoritatea controlată de minoritate, 103 • Mai importantă decât ce se joacă este culoarea echipamentului, 103 • Succesul discursului populist, 104 • Drumul Damascului, 107 • Alternanța diabolizată, 107-108 • Implozia cu dinamită, 108 • Libertate vs. haos, 112 • Fraudă electorală și criptocomunism, 116 • Déjà-vu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
spațiul Schengen referitoare la aderare. Și cam tot acolo am rămas. Ziua a patratc "Ziua a patra" Debandadă generalizată, război de gherilă • „Învingătorul ia totul” • Prăbușirea imaginii României • Nu categoric extremismului • Lupul Își schimbă părul... • Generali fără armată • Tragice derapaje biografice • Majoritatea controlată de minoritate • Mai importantă decât ce se joacă este culoarea echipamentului • Succesul discursului populist • Drumul Damascului • Alternanța diabolizată • Implozia cu dinamită • Libertate vs. haos • Fraudă electorală și criptocomunism • Déjà-vu • Europa de Est Își așteaptă Perónii • Migrații, trasee, itinerare • Glaciațiunea democraticătc
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Libertate vs. haos • Fraudă electorală și criptocomunism • Déjà-vu • Europa de Est Își așteaptă Perónii • Migrații, trasee, itinerare • Glaciațiunea democraticătc "Debandadă generalizată, război de gherilă • „Învingătorul ia totul” • Prăbușirea imaginii României • Nu categoric extremismului • Lupul Își schimbă părul... • Generali fărĂ armată • Tragice derapaje biografice • Majoritatea controlată de minoritate • Mai importantă decât ce se joacă este culoarea echipamentului • Succesul discursului populist • Drumul Damascului • Alternanța diabolizată • Implozia cu dinamită • Libertate vs. haos • Fraudă electorală și criptocomunism • Déjà‑vu • Europa de Est Își așteaptă Perónii • Migrații, trasee, itinerare • Glaciațiunea
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
fi ostil față de o persoană. Pur și simplu, episodul mi-a dispărut din memorie, ca și cum nu ar fi existat. Poate că atunci când o să Împlinesc 70 de ani o să-mi amintesc cine știe ce. În mod cert, făcându-mi o scrutare a trecutului biografic, știu cu certitudine și pot să afirm oricând că nu am avut În viața mea de-a face cu Securitatea, decât probabil prin interpușii care mă anturau Într-un moment sau altul și scriau rapoarte despre mine. Dar eu personal
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Liberă”. Vladimir Tismăneanu: Aici e problema! Asta e mai greu de crezut că nu se știa. Ajungem la o chestiune foarte complicată, tot ce discutăm legat de acest subiect este pur borgesian: tema trădătorului și a eroului. În mod cert biografic, Petre Roman și-a făcut studiile de doctorat În Franța În perioada când Caraman controla agentura română... Mircea Mihăieș: Mai pe scurt, spionajul românesc. Vladimir Tismăneanu: Petre Roman a spus În repetate rânduri că era perfect normal ca, fiind un
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
AURORA, publicație care a apărut la București, de trei ori pe lună, între 30 ianuarie și 1 iulie 1906, cu subtitlul „Revistă literară și istorică”. Cu profil de cultură armeană, A. conține traduceri din literatura armeană veche și nouă, note biografice, articole despre tradiții și obiceiuri ale armenilor din țară și din străinătate. Rubrici: „Din istoria Armeniei”, „Armenii în Franța”, „Cronică teatrală”, „Aurora în provincie”, „Ecouri”. Colaborează cu versuri Petru Vulcan, Gr. Yamgaci, iar cu proză, Gr. Goilav, Gr. Zarban. Textele
AURORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285495_a_286824]
-
republicate și câteva dintre poeziile lui Al. Depărățeanu și G. Mulțescu, precum și o serie de proverbe turcești din colecțiile lui Anton Pann. G. O. Gârbea își tipărea în calendar și versurile proprii, fără valoare literară, alături de un șir de portrete biografice, bine scrise, ale lui C. Bălăcescu, Gh. Magheru ș.a. R.Z.
AURORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285499_a_286828]
-
Neumann, op. cit. Moses Mendelssohn, Jerusalem oder über religiöse Macht und Judenthum, Frankfurt-Leipzig, 1787. Immanuel Kant, Werke, 1842, vol. IX, p. 17; în literatura română a apărut o micromonografie a lui Lazăr Sain (Șăineanu), Moise Mendelssohn, Viața și activitatea sa. Studiu biografic. București, 1880. Magyar Orszăgos Levélăr, Budapesta (Arhivele Statului Ungar). Levéltări leltărok. Zsidó összeirăsok és a zsidókon vonatkozo egyeb iratok (Conscriptio Judaeorum), 1725-1767, E. 303, 13 csomó (pachet 13). Izvoare și mărturii, II, 1, vezi doc. nr. 110, pp. 92-96. Monumenta
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
chenar sau tipărită în raster, caseta este recomandabilă în texte lungi - anchete, interviuri, reportaje - sau în pagini tematice, mai puțin folosite astăzi. Este bine ca în casete să concentrăm informații concrete, care nu și-au făcut loc în text: date biografice, date istorice, statistici, prevederi legale, un scurt interviu etc. Ziaristul trebuie să lase textul să respire și să aibă o bună fluență. Compactate, informațiile care nu au intrat în articol pot fi recuperate în casetă. Caseta nu are nevoie de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
În acest ultim caz, s-ar cuveni ca ziaristul să dea versiunile ambelor forțe aflate în conflict, precizând dacă informația a fost sau nu confirmată de o sursă independentă. Renunțați la exactitatea rigidă: ora, momentul zilei, numele victimelor, adrese, precizări biografice etc. Ex: „Ieri, la prânz, 100 de elevi greviști de la 4 licee bistrițene (Grupul Școlar Sanitar, Liceul „Liviu Rebreanu”, Liceul Industrial Nr. 2, Liceul „Mureșanu”) au protestat în fața Inspectoratului Școlar din localitate”. Evitați citarea colectivă: „Greviștii ne-au declarat: «Așa
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nimeni nu le va cumpăra. (Geo Bogza, 1968, p. 22) Narativizarea informației. Scriind despre sătenii din Drăguș care au plecat la începutul secolului în America, riscăm să ne pierdem în cifre, statistici, nume de familii. Mult mai interesante sunt detaliile biografice ale unei familii, poveștile legate de emigrare, faptul că un drăgușan stabilit la Boston a văzut într-o revistă americană, care prezenta un reportaj din Transilvania fotografia unui copil din această zonă. Era chiar copilul său și brusc, simțind dorul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
feature, axat pe fapt divers). 2. De culise (însoțește un text mai amplu, privind profilul unei personalități). 3. De actualitate (strâns legat de eveniment). 4. Explicativ (care surprinde tendințe și mentalități individuale sau colective). 5. De atmosferă. 6. Narativ. 7. Biografic (axat mai mult pe portret). Cum lesne se poate observa, „marele reportaj” (termen contestat de Voirol, dar fără să-l înlocuiască) nu se regăsește în nici o clasificare, el îmbinând multe dintre trăsăturile mai sus amintite. Mai concret spus, marele reportaj
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fie ostentativă, ea doar punctând uimirea sau participarea emoțională a autorului. Excesul de comparații, elemente de portret etc. poate muta în mod nedorit atenția de la dimensiunea umană la simpla desfășurare a evenimentului. Efecte nedorite creează și abundența informației. Cifrele, datele biografice, estimarea pagubelor etc. trebuie să susțină o idee, nu să o înlocuiască. Folosit în presa cotidiană, acest tip de reportaj depinde hotărâtor de spațiul alocat și de stilul ziarului. Iată de ce evităm prea multe sfaturi. Ele pot fi oricând amendabile
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
că nu reia nimic din textul anterior. Clarificarea. Text menit să clarifice, să precizeze semnificațiile unui text anterior, care, deși corect factual, îl poate duce pe cititor la interpretări greșite. Documentarul expres. Completarea știrii cu date de context: date istorice, biografice etc. Ecourile. Material suplimentar facultativ, cuprinzând elemente legate de interesul provocat de eveniment. Dacă aceste elemente sunt importante, ele vor fi folosite, desigur, într-o știre separată. Fila de deschidere. Prima știre care urmărește cursul unui eveniment. Urmarea (follow-up). Texte
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]