2,274 matches
-
jertfelnice, Domnul Iisus Hristos a biruit și duhurile rele sau necurate încât „dezbrăcând (de putere) începătoriile și stăpâniile (diavolești), le-a dat de ocară în văzul tuturor, biruind asupra lor prin Cruce” (Coloseni 2, 15). Învățăm din acest adevăr al biruinței lui Hristos Cel răstignit și înviat că numai cu ajutorul lui Dumnezeu, numai uniți cu Hristos prin rugăciune, prin Sfintele Taine și prin împlinirea poruncilor Lui în viața noastră, putem birui și noi păcatul, iadul și pe diavolul, ca forme de
Iubirea răstignită învinge păcatul, iadul și moartea. Pastorală de Sfintele Paști – 2017 () [Corola-website/Journalistic/101675_a_102967]
-
se umple de pocăință smerită și iertare sinceră, de pace și de iubire milostivă, atunci el se deschide spre rai. De aceea, Mântuitorul Iisus Hristos ne învață că „Împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru” (Luca 17, 21). Credința noastră în biruința lui Hristos Cel înviat asupra păcatului, asupra morții și asupra iadului ne întărește în lupta noastră cu patimile egoiste individuale sau colective și în lupta cu duhurile răutății (cf. Efeseni 6, 12), care produc adesea deznădejde sau însingurare în suflete
Iubirea răstignită învinge păcatul, iadul și moartea. Pastorală de Sfintele Paști – 2017 () [Corola-website/Journalistic/101675_a_102967]
-
colective și în lupta cu duhurile răutății (cf. Efeseni 6, 12), care produc adesea deznădejde sau însingurare în suflete, ceartă și dezbinare în familie și societate, violență și crimă, conflicte de putere și războaie în lume ș.a. Prin urmare, bucuria biruinței Domnului Iisus Hristos asupra păcatului, asupra morții și asupra iadului ne cheamă să ne rugăm și să lucrăm pentru pace și viață, să aducem bucurie în jurul nostru, ajutând, după putință, prin cuvânt și faptă, pe cei care au nevoie de
Iubirea răstignită învinge păcatul, iadul și moartea. Pastorală de Sfintele Paști – 2017 () [Corola-website/Journalistic/101675_a_102967]
-
Plecare: joi, 30 aprilie, ora 11.00, str. Aleea Peleșului nr. 2 (Castelul Peleș) București Sosire: joi, 30 aprilie, ora 18.00, intrare dinspre Otopeni până la Piața Charles de Gaulle (Parc Herăstrău) Plecare: sâmbătă, 2 mai, ora 11.00, Parcul Biruinței nr. 98 DN3 (Parcare Exporom) Călărași Sosire: sâmbătă, 2 mai, ora 18.00, intrare dinspre Cuza Vodă până la Str. București, nr. 130 (Statuia Regelui Carol I) Plecare: duminică, 3 mai, ora 9.00, Str. București, nr. 130 (Statuia Regelui Carol
Principele Nicolae, despre turul ciclist caritabil unic în România: Într-o noapte am avut un vis... by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102122_a_103414]
-
iadului și al morții. Învierea lui Hristos este începutul și temelia învierii tuturor oamenilor, a învierii de obște. Din acest motiv, proclamarea Învierii lui Hristos se face în afara edificiului bisericii, în auzul și în văzul tuturor oamenilor, deoarece învierea sau biruința asupra morții este darul lui Dumnezeu pentru întreaga omenire. Bucuria Învierii este o bucurie mai tare decât suferința și moartea. Apoi, ca și sufletele curățite și înnoite prin rugăciune și post, prin pocăință și împărtășire euharistică, veșmintele liturgice de Paști
Pastorala PF Daniel: Să fim alături de cei din spitale, orfelinate, închisori, de cei în sărăcie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102140_a_103432]
-
că lumânările de Paște simbolizează lumina lui Hristos înviat împărtășită oamenilor, iar ouăle roșii sau încondeiate simbolizează "viața frumoasă trăită în iubire smerită și sfântă, care este mai tare decât păcatul și moartea". "Crucea unită cu lumânarea de Înviere arată biruința lui Hristos Cel răstignit și înviat asupra răutății demonilor, dar și biruința iubirii Sale răstignite asupra urii, invidiei și violenței celor care L-au răstignit", mai arată patriarhul Daniel. Troparul Învierii - "Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte
Pastorala PF Daniel: Să fim alături de cei din spitale, orfelinate, închisori, de cei în sărăcie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102140_a_103432]
-
ouăle roșii sau încondeiate simbolizează "viața frumoasă trăită în iubire smerită și sfântă, care este mai tare decât păcatul și moartea". "Crucea unită cu lumânarea de Înviere arată biruința lui Hristos Cel răstignit și înviat asupra răutății demonilor, dar și biruința iubirii Sale răstignite asupra urii, invidiei și violenței celor care L-au răstignit", mai arată patriarhul Daniel. Troparul Învierii - "Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le" - este o cântare de
Pastorala PF Daniel: Să fim alături de cei din spitale, orfelinate, închisori, de cei în sărăcie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102140_a_103432]
-
iubirii Sale răstignite asupra urii, invidiei și violenței celor care L-au răstignit", mai arată patriarhul Daniel. Troparul Învierii - "Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le" - este o cântare de biruință și de bucurie care devine în același timp mărturisirea Bisericii timp de 40 de zile, din noaptea de Paște și până la sărbătoarea Înălțării Domnului, spune PF Daniel. "Acest tropar ne aduce bucurie și lumină în suflet atât prin simplitatea formei
Pastorala PF Daniel: Să fim alături de cei din spitale, orfelinate, închisori, de cei în sărăcie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102140_a_103432]
-
Poporul îl întâmpină pe Iisus strigând: 'Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului'. Prin aceste cuvinte oamenii simțeau că însuși Dumnezeu a venit în lume, pentru a aduce mântuirea ei. Intrând ca Împărat în Ierusalim, Iisus anticipează biruința Sa apropiată asupra morții, ca și biruința întregii omenirii pe care o purta în Sine. Primele mențiuni despre această sărbătoare provin din secolul al IV-lea. Cei dintâi care o pomenesc sunt Sfântul Epifanie, căruia i se atribuie două predici
FLORIILE. De ce salcia sfințită este folosită în scopuri terapeutice by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101200_a_102492]
-
Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului'. Prin aceste cuvinte oamenii simțeau că însuși Dumnezeu a venit în lume, pentru a aduce mântuirea ei. Intrând ca Împărat în Ierusalim, Iisus anticipează biruința Sa apropiată asupra morții, ca și biruința întregii omenirii pe care o purta în Sine. Primele mențiuni despre această sărbătoare provin din secolul al IV-lea. Cei dintâi care o pomenesc sunt Sfântul Epifanie, căruia i se atribuie două predici la această sărbătoare, și pelerina apuseană Egeria
FLORIILE. De ce salcia sfințită este folosită în scopuri terapeutice by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101200_a_102492]
-
Sfântului Botez. Biserica Ortodoxă a rânduit ca, după săvârșirea Sfintei Liturghii, să se sfințească ramurile de salcie aduse de credincioși. Slujitorii Bisericii citesc rugăciuni de sfințire a salciei, ținând în mâini aceste ramuri înmugurite, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinței vieții asupra morții, fiind cunoscut faptul că salcia are o putere mare de regenerare. Creștinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului participând la Sfânta Liturghie, împodobind cu ramuri de salcie sfințită icoanele, ușile și ferestrele gospodăriilor lor și păstrând rânduiala postului. Aceste ramuri
FLORIILE. De ce salcia sfințită este folosită în scopuri terapeutice by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101200_a_102492]
-
neînserate din Împărăția cerurilor, din Ierusalimul ceresc. De aceea, în biserică toate veșmintele de Paști sunt luminoase, iar întunericul din noaptea de Înviere este biruit de mulțimea luminilor sau lumânărilor aprinse. În toată această perioadă pascală, până la Înălțarea Domnului, bucuria biruinței vieții asupra morții se exprimă prin cântarea des repetată a troparului Învierii Domnului și prin mărturisirea de credință frecvent folosită: „Hristos a înviat!"; „Adevărat a înviat!". În felul acesta, devenim și noi ucenici și apostoli ai lui Hristos Cel Înviat
Pastorala de Sfintele Paști: Ucenicii lui Hristos – Martori și vestitori ai Învierii Lui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101195_a_102487]
-
Statului din București și la Biblioteca Academiei Române, reprezentând un bogat material documentar. A tradus din limba slavonă " Calea împărătească a crucii Domnului" și din limba germană "Întâmplările războiului franțozilor și întoarcerea lor de la Moscva" (Buda, 1814) și "Vrednica de pomenire biruință" (Buda, 1815). Opera sa principală, "Chronograful Țărei Rumânești de la 1764 până la 1815", a fost scrisă la Craiova în anii 1814-1815 și încheie ciclul cronicilor muntene, povestind întâmplări din ultima perioadă fanariotă și amintind domnitorii Nicolae Caragea, Mihai Suțu și Nicolae
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
te-ai lăsat impresionat nici de promisiunile tiranului, nici de amenințările lui, ci ai renunțat la orice demnitate lumească pentru a câștigă fericirea veșnică. Împărțind toate bunurile tale celor săraci ai mers la închisoare cântând cel mai frumos imn de biruință al creștinilor: 'Aleluia.' Străpuns de sulitele ucigașilor te-ai asemănat cu Mântuitorul tău răstignit pe cruce. Te rog mijlocește-mi și mie harul să gust măcar în parte fericirea pe care o da trăirea sinceră a credinței. Binecuvântează-mă și
Sfântul Dumitru. Ce nu ai voie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104440_a_105732]
-
la cele veșnice, slujbele fiind reluate după Duminica Tomii. SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ tradiții și obiceiuri. Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduiala specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. Așadar și cântările acestei slujbe vorbesc de biruința Vieții asupra morții. SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ tradiții și obiceiuri. Marți, în Săptămâna Luminată, au loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, sfințit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta și Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneț este uscat și sfărâmat după
SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ tradiții și obiceiuri. Ce e INTERZIS să faci by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104930_a_106222]
-
lână răsucite, colorate în alb și roșu, sau în alb și negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Șnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruință ale primăverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireșii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, marțișorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să ne aducă noroc, fie era aruncat în direcția de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se
Simbolul primăverii: Mărțișorul, credințe vechi, obceiuri vechi, nostalgii romantice by Magalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105755_a_107047]
-
băutori, și atleții aduși la podul Focșanilor, care ie hotar între Moldova și Muntenia, atâta s-au luptat cu paharul, până ce munteanul și-a dat sufletul înădușit de cătimea de vin peste măsură de mare; moldoveanu ca răsplată pentru această biruință a fost dăruit cu boierie de domnitorul său”. La curtea lui Vasile Lupu, potrivit relatărilor lui Paul de Alep, ospetele se făceau în Divan. Domnul stând în jeț de catifea prinsă cu ținte de aur, boierii, invitații de afară-l
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
inimoșilor săi oșteni din jurul lui. Sultanul turcesc avea la îndemână călăreți neîntrecuți, pe cai arăbești iuți ca săgeata; tunuri îndemânatice cărora cele mai mari cetăți nu le stătuse în cale, ieniceri plini de îngâmfare, obișnuiți cu războiul și cu biruința... Ștefan se încumetă să ducă în fața unei oștiri atât de puternice, mai mult muncitorii pământului strămoșesc: oameni de sapă și de plug, care aveau drept podoabă minteanul și sumanul zilelor de sărbătoare. -„Cu Dumnezeu înainte, dragii mei oșteni, căci de la
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
iar Sultanul a luat-o la fugă în josul țării către Dunărea bătrână pe unde venise. Iar Ștefan s-a întors fără mândrie în târgul Vasluiului, tot așa cum pornise, și a înge- nunchiat înaintea altarului, aducând lui Dumnezeu laudă pentru acea biruință. A chemat în jurul său pe toți vitejii de la Podul Înalt, le-a dat ranguri mari în oștire, făcând boieri pe plugarii săi. Le-a poruncit să postească toți, cum va face și el timp de patru zile, numai cu pâine
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
oștire, făcând boieri pe plugarii săi. Le-a poruncit să postească toți, cum va face și el timp de patru zile, numai cu pâine și cu apă. A dat veste în toată țara, ca nimeni să nu-i dea la biruința aceea, ci numai lui Dumnezeu, că el - Ștefan - nu poate să se mândrească cu așa minune. A postit Moldova toată după porunca lui Ștefan-Vodă și l-a numit poporul său drept credincios „Sfântul Ștefan” așa cum i se cădea.
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
flăcări prin vine, gata să săvârșească nemaiauzite fapte de viteaz, i se părea că de-acum e binecuvântat și sfințit. Dar nu putu să scoată o vorbă, așa de tare-i bătea inima. Celălalt zise: - Am venit să v-aduc biruință, ca întotdeauna; de câte ori mă vei zări în luptă lângă regele tău, să știi că nu i se va întâmpla nimic și veți birui! - și cu aceste cuvinte Ștefan se făcu nevăzut în cortul regelui. Stan rămase pe loc, și trecutul
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
trecutul trecea pe dinaintea ochilor săi, se gândea la toate acele strașnice războaie ale lui Ștefan cel Mare, cum în 50 de ani s-a luptat și mai totdeauna a fost biruitor și a zidit 40 de biserici, pentru fiecare biruință un altar! De aceea-i cinstit ca un sfânt, marele Ștefan cu brațul puternic, cu inima tare și cu neînfricată credință în Dumnezeu. Stan se gândea la toate acestea, până când veni schimbul gărzii și cum mărețul oaspete încă nu plecase
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
cort. -„Nimeni!” zise ofițerul de serviciu. -„Dar eu am văzut...” zise regele și tăcu. Se gândea că a visat că Ștefan a stat multă vreme cu el de vorbă, despre chipul cum ar putea cârmui mica sa oștire pe drumul biruinței. Regele ar fi putut să jure că a vorbit aievea cu marele viteaz, dar nu spuse nimic și credea că visul i-a fost trimis ca să-l întărească și să-l mângâie în ceasul de grea cumpănă. Ce se petrecu
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
-i largă câmpul de bătălie și ori de câte ori veneau zburând gloanțele și ghiulelele, ridicând mâna liniștit, parc-ar fi putut să le abată din drum și să-l apere pe prinț, pe care avea să-l ducă la biruință. Toată lumea spunea că prințul Carol se prea bagă mult în bătaia gloanțelor, ca un comandant ce este și care nu trebuie să cadă, dacă vrea ca oștirea lui să fie învingătoare. Dar Stan știa că nu încape nici o primejdie. Stan
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]