2,430 matches
-
de-a doua întâlniri cu locotenentul Ștefan domnul Nicole Petrașcu mi-a făcut o destăinuire de taină pe când îl păzeam pe Nuti să ațipească: Dragă Popicule, dacă Dumnezeu va voi să mor aici să nu mă lăsați în pământul ăsta blestemat al Jilavei, ci să mă aduceți în pământul de acasă. Așa mă legasem cândva testamentar și cuHoria Sima și cu cei 17 cu care am venit în țară în 1940, dacă va muri vreunul din noi în țară străină, să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
niciodată acolo. Are ceva malign în el. — Stai liniștită! Nu se întâmplă nimic dacă suntem împreună și dacă umblăm cu grijă. A clătinat puternic din cap. Nu știi cât e de înspăimântător pentru că nu l-ai văzut niciodată. Apa e blestemată. Nu-i apă normală. Ademenește oamenii. Te rog să mă crezi că nu te mint. N-o să ne apropiem prea mult, îți promit. Am luat-o de mână. Ne uităm de departe. Vreau să-i arunc doar o privire. După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
agriculturii în Cabinetul Alexandru Vaida Voievod, în anturajul elitei satului Burdusaci, printre altele, a rostit și cuvintele comunism și Stalin. După plecarea musafirilor, mama a rugat preotul să sfințească cerdacul ospitalier al colocviilor estivale numai pentru rostirea celor două cuvinte blestemate. Intr-o asemenea familie m-am născut, am crescut și am învățat să resping cu orice preț flagelul tumoral crescut din balta carnală a urii și prostiei. Sărut în genunchi lumina aprinsă perputuu în sufletul părinților mei, Niculina și Ghiță
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
pisica”, exclamă personajul când i se cenzurează filmul Croaziera. „Marele Timp al ruperii Marii Pisici”, exclamă el când este lăsat să concureze peste hotare: „Abia în momentele astea simți că ești de-aici și cari în spate, ca un melc blestemat, toți turcii, rușii, ceaușeștii, țiganii, toți minerii și hoții”. Odată cu Marilena și câteva voluptăți (1999), resentimentele se vindecă și iese la iveală în forță capacitatea de plasticizare a destinelor pe care scenariul de serial cu femei, de aici, o etalează
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
plecare pentru Noaptea de decemvrie a lui Al. Macedonski). Chiar dacă în cazul lui deseori este vorba de simplă poză, D. se numără între cei dintâi „nevrozați” ai literaturii noastre. El este un citadin și orașul îi apare drept un loc blestemat, spațiu al singurătății și căderii, unde oamenii se metamorfozează în soboli (Cetate). Grotescul, închipuirile macabre, hidoase, bizare, toată figurația poeziei decadente pătrunde în poezia erotică și chiar în poezia naturii. Poetul imaginează o Orgie a florilor în care beția înfloririi
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
Poezii, îngr. și pref. Emil Manu, București, 1984. Traduceri: Paul Bourget, Contesa de Candale. Simona, București, 1886; Balzac, Liturghia ateului, București, 1911, Neamul Marana, București, 1916, Jupân Cornelius, București, [1943]; Vicente Blasco Ibañez, În pădurea de portocali, București, 1913, Coliba blestemată, București, 1918, Floare de mai, București, 1919, Flămânzii. La Horda, București, 1923, O tragedie de pomină, București, 1930, Don Rafael, București, [1937]; Shakespeare, Hamlet, București, 1913, Macbeth, București, 1936; Guy de Maupassant, Horla, București, 1914, Răzbunarea, București, 1916; D. Merejkovski
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
cu destin vitreg, iar autorul ciclurilor Mlaștina cu nuferi, Antares, Paznicul florilor, Alcool și Edgar Allan Poe își mărturisește aderența la o poetică a cotidianului, a notației autobiografice, a tristeților provinciale, totul privit din perspectiva epatantă a boemului, a „poetului blestemat”: „Pe strada Griviței, /poetul renegat de intelectuali / colindă toate străzile și se salută / cu hingheri, căruțași și hamali”. Mediul surprins de el e cârciuma sordidă, unde „Toți bețivanii sunt murdari, soioși / Toți poeții au păduchi și sunt pletoși”. Mesajul tânărului
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
Piteștiul, locul celui mai sinistru experiment de „reeducare” a deținuților politici, care va constitui tema uneia dintre scrierile exemplare ale lui G., Patimile după Pitești (publicată inițial în limba franceză, în 1981): „Taci! Nimeni n-are voie să rostească numele blestemat... - Tu i-ai binecuvântat blestemul. - Nu! N-a fost cum crezi. N-ai fost acolo, deci nu știi. Numai cei care au trecut prin ce-au trecut pot să vorbească, iar ei nu pot să vorbească, au uitat, tac. Despre
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
literatură și extrageți În cele din urmă doi, cinci, zece scriitori sau un curent pe cale de canonizare: misiune imposibilă). Nu-i mai puțin adevărat că, la 42 de la moartea lui Rimbaud, În 1933, un doctor În litere Îl prezintă pe “blestematul” poet ca “talent vigoureux qui excelle à trouver des images violentes et étranges, d’un goût parfois douteux” (Ch.-M. Des Granges, Histoire illustrée de la littérature franșaise). A doua rațiune care Îndrituiește convingerea că obiectul adecvat teoriei literare nu mai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
premiul France-Culture-Télérama. Tel quel-ist de tînăr, avid așadar de o literatură care se scrie În vreme ce se admiră scriindu-se, Înzestrat cu o curiozitate culturală alternativă, cu un simț bine exploatat al morbidului, animat de crezul Într-o literatură a Părții blestemate, după un celebru titlu al lui Georges Bataille, Régis Jauffret rămâne marcat, mai mult poate decât orice, de acea gândire rizomatică a lui Gilles Deleuze pentru care sensul nu e o operă de realizat și de Închis Între acolade, ci
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
creștin absolut, de Dostoievski În Crimă și pedeapsă: care este limita umană a libertății? Dostoievski răspunsese Dumnezeu și problema era rezolvată. Dar Camus redescoperă umaniatea În aspirația ei spre totalitate, În propensiunea ei criminală, În gregaritatea ei - jumătatea ei vitregă, blestemată, nesățioasă, nelimitată, programatic fascinantă pentru intelectualul francez al secolului XX, iar Lorette Nobécourt reface traseul descoperirii camusiene cu un bagaj Îmbogățit: experiențele liminare ale sexualității des-frînate, maternitatea - o altă posibilă tragedie a cărnii (Irène Își provoacă un avort În tinerețe
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Echenoz, În 1999, la 20 de ani de la debut, recompensat cu cel mai prestigios premiu francez pentru unul din romanele lui medii. Anul trecut, acordarea premiului lui Jean-Christophe Rufin a produs nemulțumiri, premiul fiind oarecum prins la ananghie de acel blestemat 11 septembrie. Astfel că a fost ales un roman istoric, ceea ce Înseamnă aproape Întotdeauna un tom voluminos al unui autor prolific. 11 septembrie 2001 trecut, Goncourt-ul Își strînge aripile acum pe soclul unei viitoare statui de marmură, Umbrele rătăcitoare, carte
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
legende relatate. O atitudine etică Îl desparte pe Pascal Quignard de tot ceea ce Înseamnă civilizația tehnică, dictatura drepturilor omului, filoperisabilitatea contemporană, tirania Unu-lui. Aici, scriitorul se Întîlnește cu spiritul aristocratic-libertin al unui Bataille, pe care-l citează cu Partea blestemată, al lui Deleuze sau al lui Barthes. Mai mult; nu atît al unor gînditori, cît al unei morale anti-puritane. Poziția lui Quignard față de ipocrizia puritană este patentă. În capitolul XLVI există o enumerare a ceea ce Părinții puritani au adus cu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
domnie este prezentată în cele mai întunecate culori, se înconjoară numai de greci, folosind tălmaciul pentru a se înțelege cu oamenii țării, și persecută boierimea moldoveană. Un rol nefast are sfetnicul de credință al lui Nicolae Mavrocordat, grecul Spandoni, „un blestemat”, care trăiește din colportaj și intrigi. În a treia domnie a lui Mihai Racoviță sunt prezentate faptele de bravură ale domnitorului: luptele cu austriecii de la mănăstirile Cașin și Mira, incursiunea în Ardeal, ciocnirile cu tătarii. Cronicarul urmărește succint și evenimentele
CRONICA ANONIMA RACOVIŢEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
cu părul roșu, București, 1962 (în colaborare cu H.R. Radian); Elsa Triolet, Sufletul.Vârsta de Nylon, București, 1964; Boris Polevoi, Pe țărmul sălbatic, București 1964 (în colaborare cu M. Cardaș); Henri Perruchot, Viața lui Cezanne, București, 1967; Maurice Druon, Regii blestemați, I-III, București, 1971; M. Droit, Ostașii din Pădurea Neagră, București, 1972. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 164-168, V, 49-52, VII, 128-130, XI, 240-245, XII, 374-389; Adrian Maniu, Romanul lui Anton Pann, RP, 1929, 3400; Octav Șuluțiu, Sergiu Dan și
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
mlaștinii iese cu gura căscată, plină de spumă amestecată cu sânge închegat, cu ochii înotând într-o flacără roșie. Deși sfâșiat de turbare și de foame, totuși mai mult îl mână turbarea. Căci nu se mulțumește să-și astâmpere foamea blestemată ucigând câțiva boi, ci rănește toată cireada și așterne cu furie totul la pământ. Chiar unii dintre noi, răniți printr-o mușcătură funestă, pe când ne apăram, suntem dați morții. Malul și marginea apei sunt roșii de sânge și mlaștina răsună
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
SF-ul are și povești în care extratereștrii încearcă să se folosească de specia umană în propriile lor scopuri. Este cazul acelui fel de inseminare sau de viol colectiv pe care-l vedem petrecându-se în The Midwich Cuckoos / Orașul blestemaților (John Wyndham, 1958). Inseminate toate în aceeași noapte de niște extratereștri minusculi, femeile din satul Midwich nasc copii mai mult sau mai puțin asemănători între ei, care trăiesc într-un fel de comuniune telepatică, ca o specie diferită, mutantă și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
texte/nr47 DumitruVacariu.html, accesat 9 septembrie 2014. 12 Dumitru Vacariu, Psalmii fiului rătăcitor, Editura Junimea, Iași, 2007. Pe lângă această carte, Dumitru Vacariu mi-a mai dăruit și Mărturii din viața de apoi, Editura Junimea, Iași, 2012, precum și Cronica Regatului Blestemat, Editura Timpul, Iași, 1996. 1 http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/a-avut-regele-carol-al-ii-lea-o-sosie-la-iasi-un-fost-detinut- politic-sustine-ca-tatal-sau-a-fost-sosia-regelui--71800.html, accesat septembrie 2014. 2 Revista Timpul, An III (CXVI), Nr. 26 (102), august 1992, p. 8. 3 Din Dosar nr. 372/1958, Sentința nr. 354 din 30
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
I, p. 174). Și în altă parte („Opinia" 14 aprilie 1912) Ghibănescu continuă după 38 de ore cât a rămas la Cernăuți, referindu-se la Prut și albia lui: „Dar câtă jale de neam nu curse pe acest Prut, rău blestemat, care a fost sortit să ne rupă neamul în două! De pe podul ce trece Prutul în valea Cernăuțului, stând, gândul îți fuge departe la vale și în tot drumul lui adânc îți vin în urechi șoapte, plânsete și cântece de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care își plânge soarta că e slut la Prut, și slutul începe de la Cernăuți și ține până la Reni. Dacă cei vechi au făurit fluviul Stix, peste care trecând te duci la iad, aievea așa e pentru noi și Prutul - râu blestemat, face-te-ai adânc și lat! În apele sale își plânge un popor restriștea lui și vitregia vremurilor prin care am trecut". Mai departe profesorul vorbea despre ce a fost Boianul de la răsărit, acolo unde până mai ieri fusese inimă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
I. Cuza și împroprietărirea țăranilor, de la desființarea clăcii, monopolului dijmei, podvezilor și zilelor de meremet, în 1888, urmare tot a marei moșii care o îneca pe cea răzășeașcă au loc primele răscoale țărănești, imortalizate de Vasile Alecsandri în poezia „Plugarul blestemat" în care acuzatul nu este altul decât M. Sturdza, domnul stăpânitor al Țării Moldovei: „Vecină cu moșia bogată și domnească Se-ntinde o câmpie mănoasă, răzășească, Pe care o pândește avarul domnitor Cu poftă nesățioasă, cu ochi adunător. El vrea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și vă rog iarăși, Ce păcat c-atâția tineri Să rămână ne-ntinată Au dat satul de rușine!... Când al patimilor ropot Ah!... părinții poartă vina Și când lumea păcătoasă Și de-o parte și de alta!... Vă îndeamnă la urgie, Blestemați vor fi pe lume... Fiți cu mintea sănătoasă!... Și-n aceasta... și-n cealaltă Fericiți veți fi în ziua, Sunt scârbit... și-l rog pe Domnul Când, venind la cununie, Să ne apere... să facă Veți da mâna cu iubire
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și Occident, Luce Irigaray Însemnări pentru un tratat de cocotologie, Miguel de Unamuno Jurnal de călătorie al unui filosof (vol. 1, 2), Hermann Keyserling Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare, Corin Braga Memoria colectivă, Maurice Halbwachs Omul dezrădăcinat, Tzvetan Todorov Partea blestemată, Georges Bataille Prin țările unei utopii apuse. Pledoarie pentru Europa Centrală, Rose-Marie Lagrave Revelațiile morții, Lev Șestov Scrisoare despre Insule, Costache Olăreanu Semnele Timpului, Thomas Carlyle Suferința ca identitate, Esther Benbassa Teoria rîsului, Henri Bergson Unduire și moarte, Dan Botta
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o necesitate”, zice Mimi. „Știu că e fără rost tot ce scriu. Nimeni nu va citi ce am scris, iar eu, dacă voi scăpa cu viață de aici, voi arunca în foc tot ce îmi va aduce aminte de timpul blestemat petrecut în Djurin.” „Toate sunt zilnic la fel, pe care nici nu e nevoie să le scriu deoarece le voi ține minte, cu siguranță, toată viața.” Scrierea alungă timpul, timp care curge foarte greu și foarte dureros; scriind, Mimi se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Plimbare-n cimitir Lume neagră și tăcută De atâția ani stătută Umbre albe ce sărută Viața dură și pierdută. Pe morminte blestemate Două lumânări uitate Vântul să le stingă, bate, Dar nu poate... Noaptea neagră ca o plasă Peste mii de cruci se lasă Trece moartea, umbră ștearsă Slujitorii și-i veghează. Păsări stranii, cor ce cântă Peste-această lume strâmbă În
A doua oară unu by Gorgan Adina Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92944]