KorAP: Find »[drukola/base=brigadă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...90 91 92 ...434 >

10,836 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

directă a șefului D.G.P., impunând câteva schimbări organizatorice și noi norme de muncă. Grupele au fost transformate în secții, iar fiecare secție a primit în subordine câte un serviciu de informații, un serviciu de filaj și un serviciu de cercetări. Brigada Mobilă, condusă de inspectorul State Stratilescu, a devenit independentă și a primit misiunea să lucreze cu Direcția Poliției Judiciare în domeniul afacerilor pendinte, cu Corpul Detectivilor pentru serviciul de contrainformații și cu Direcția Poliției de Siguranță pentru orice problemă de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și a primit misiunea să lucreze cu Direcția Poliției Judiciare în domeniul afacerilor pendinte, cu Corpul Detectivilor pentru serviciul de contrainformații și cu Direcția Poliției de Siguranță pentru orice problemă de interes apărută în țară. Pentru o activitate pozitivă, șeful Brigăzii împreună cu inspectorul Corpului Detectivilor, Vintilă Ionescu, trebuiau să aleagă „cei mai distinși” funcționari dintre detectivi care să activeze în domeniul contrainformativ. Conform principiilor directorului general, Direcția Poliției de Siguranță și Corpul Detectivilor trebuiau să constituie un laborator în care materia

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
compromițătoare, corespondența cu Kominternul și legături cu omologii din Praga. În zona contrainformativă, o sursă „serioasă” a Secției I a interceptat un ordin al Centralei de la Berlin către Legația din București, care a cerut date privind situația oțelăriilor din România. Brigada Mobilă a identificat, la 6 mai 1937, instituții financiare germane care desfășoară activități de spionaj economic în România. Astfel, reprezentanții Societății „Soia” pentru cultura și exportul semințelor oleaginoase, filială a „Dresdner Bank”, au primit „însărcinări speciale” de a culege informații

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
profesionist va urma la conducerea Direcției Poliției de Siguranță, în perioada premergătoare și în timpul celui de-al doilea război mondial, în persoana lui Eugen Negulescu. Conducerea Inspectoratului Corpului Detectivilor a revenit lui Vintilă Ionescu, cel care a condus și Inspectoratul Brigăzilor Centrale. Acesta era un polițist care și-a început cariera în primul deceniu al secolului XX, acționând în domenii sensibile ale securității naționale. A fost unul din polițiștii profesionalizați de Ion Panaitescu și Romulus P. Voinescu, cărora le-a continuat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
nr. 1198/1918 a fost modificată Legea Jandarmeriei, iar prin Înalt Decret Regal nr. 1463/14 iunie 1918 a fost stabilită organizarea instituției. S-a instituit un Corp de Jandarmi, desființându-se titulatura de Jandarmerie Rurală, și s-au organizat brigăzi, regimente, batalioane, companii, secții și posturi de jandarmi. Astfel, Brigada 1 Jandarmi București a avut în subordine Regimentul 1 Craiova și Regimentul 2 București; Brigada 2 Iași a cuprins Regimentul 3 Galați și Regimentul 4 Iași, iar Brigada 3 Chișinău

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Înalt Decret Regal nr. 1463/14 iunie 1918 a fost stabilită organizarea instituției. S-a instituit un Corp de Jandarmi, desființându-se titulatura de Jandarmerie Rurală, și s-au organizat brigăzi, regimente, batalioane, companii, secții și posturi de jandarmi. Astfel, Brigada 1 Jandarmi București a avut în subordine Regimentul 1 Craiova și Regimentul 2 București; Brigada 2 Iași a cuprins Regimentul 3 Galați și Regimentul 4 Iași, iar Brigada 3 Chișinău a fost compusă din Regimentul 5 Cetatea Albă și Regimentul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
instituit un Corp de Jandarmi, desființându-se titulatura de Jandarmerie Rurală, și s-au organizat brigăzi, regimente, batalioane, companii, secții și posturi de jandarmi. Astfel, Brigada 1 Jandarmi București a avut în subordine Regimentul 1 Craiova și Regimentul 2 București; Brigada 2 Iași a cuprins Regimentul 3 Galați și Regimentul 4 Iași, iar Brigada 3 Chișinău a fost compusă din Regimentul 5 Cetatea Albă și Regimentul 6 Chișinău. În aprilie 1919 s-a înființat și Brigada 4 Jandarmi la Sibiu, ulterior

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
au organizat brigăzi, regimente, batalioane, companii, secții și posturi de jandarmi. Astfel, Brigada 1 Jandarmi București a avut în subordine Regimentul 1 Craiova și Regimentul 2 București; Brigada 2 Iași a cuprins Regimentul 3 Galați și Regimentul 4 Iași, iar Brigada 3 Chișinău a fost compusă din Regimentul 5 Cetatea Albă și Regimentul 6 Chișinău. În aprilie 1919 s-a înființat și Brigada 4 Jandarmi la Sibiu, ulterior Cluj, cu Regimentul 7 Cluj, Regimentul 8 Brașov și Regimentul 9 Arad, ulterior

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Craiova și Regimentul 2 București; Brigada 2 Iași a cuprins Regimentul 3 Galați și Regimentul 4 Iași, iar Brigada 3 Chișinău a fost compusă din Regimentul 5 Cetatea Albă și Regimentul 6 Chișinău. În aprilie 1919 s-a înființat și Brigada 4 Jandarmi la Sibiu, ulterior Cluj, cu Regimentul 7 Cluj, Regimentul 8 Brașov și Regimentul 9 Arad, ulterior Timișoara. În mai 1919, a luat ființă Batalionul independent de Jandarmi „Moldova”, pentru Bucovina, iar pe 1 noiembrie 1919 și-a deschis

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Batalionul independent de Jandarmi „Moldova”, pentru Bucovina, iar pe 1 noiembrie 1919 și-a deschis porțile Școala Militară de Ofițeri de Jandarmi Oradea-Mare. Din 1921, batalioanele din Bucovina și Dobrogea s-au transformat în regimente, iar pentru o perioadă scurtă Brigada 2 Jandarmi va fi contopită cu Brigada 3 Jandarmi. În perioada 1916-1918, Jandarmeria a pierdut 3 ofițeri, 64 subofițeri și 83 trupă, la care s-au adăugat 128 jandarmi din Mehedinți și Gorj, care au căzut prizonieri. La data demobilizării

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
iar pe 1 noiembrie 1919 și-a deschis porțile Școala Militară de Ofițeri de Jandarmi Oradea-Mare. Din 1921, batalioanele din Bucovina și Dobrogea s-au transformat în regimente, iar pentru o perioadă scurtă Brigada 2 Jandarmi va fi contopită cu Brigada 3 Jandarmi. În perioada 1916-1918, Jandarmeria a pierdut 3 ofițeri, 64 subofițeri și 83 trupă, la care s-au adăugat 128 jandarmi din Mehedinți și Gorj, care au căzut prizonieri. La data demobilizării, 1 aprilie 1921, Jandarmeria dispunea de 356

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
din 1 aprilie 1932. Dintre cei 17 suspecți, doi au fost descoperiți de organele contrainformative ale Regimentului (Ernest Fulop și Mihai Marier), alți 10 fiind comuniști cunoscuți datorită antecedentelor: Iohann Francisc Fried, Aladar Hirsch, Iosif Hodragy (dat în urmărire de Brigada de Siguranță Făgăraș), Iosif Cociș, Iosif Kovacs, Adrian Teglaș, Ioan Kiss, Iosif Blank, Adrian Daly, Sigfried Gabor, Samuel Senghel (urmărit de Direcția Poliției de Siguranță), Leib Braustein (urmărit de Direcția Poliției de Siguranță), Francisc Marier (urmărit de Direcția Poliției de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
519), urmați de germani (83), unguri și secui (62), ruși și ucraineni (43), evrei (29), sași (22), respectiv bulgari și găgăuzi (6). În cadrul Regimentului 2 Căi Ferate, suspecții au fost supravegheați informativ, iar rezultatul obținut a fost transmis eșalonului superior, Brigada de Căi Ferate. Astfel, la 5 iulie 1932, în cadrul Regimentului 2 Căi Ferate se aflau monitorizați un număr de 19 grade inferioare, între care nouă comuniști, patru iredentiști, trei „elemente dubioase”, doi criminali și hoți, respectiv un escroc. Din punct

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
la nivelul conducerii. În perioada 1929-1938, intelligence-ul militar autohton a avut parte de mai multe reorganizări și redimensionări, însă a reușit să-și păstreze liniile directoare de activitate nealterate. În 1930, Diviziunea a II-a era condusă de generalul de brigadă Dumitru Dragomir, iar în cadrul celor două secții din subordine activau, ca ofițeri superiori, patru locotenenți-colonei și 14 maiori. În întreaga perioadă analizată s-au succedat la conducerea structurii colonel Simion Florescu (1929-1931), colonel Alexandru Glatz (1932-1935) și colonel Aurel Moldoveanu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a C.F.R. Acesta din urmă a expus greutățile financiare ale instituției, care nu permit angajarea mai multor soldați pentru paza liniilor de cale ferată, astfel încât controlul a fost sporit cu cantonieri. Totodată, în urma calculelor s-a constatat că militarii din Brigada C.F.R. s-au dovedit „extrem de costisitori” față de randamentul profesional, astfel încât obiectivele pe termen scurt vor viza scăderea costurilor în același timp cu îmbunătățirea instruirii și creșterea profesionalizării față de sarcinile trasate. Eugen Bianu a arătat modul controlului similar efectuat în Germania

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
din 1938, în noul context politic intern, structurile securității naționale vor primi atribuții sporite, concomitent cu o recrudescență a amenințărilor interne și externe la adresa României. D.4. Paza și protecția demnitarilor Paza și protecția demnitarilor au fost atribuțiile exclusive ale Brigăzii a II-a din Direcțiunea Poliției și Siguranței Generale, în perioada 1919-1931, iar ulterior ale Grupei a IV-a din Corpul Detectivilor, care au acționat în două direcții principale pentru îndeplinirea sarcinilor: 1. O acțiune de ordin informativ, în scopul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
normele de colaborare între D.G.P. și I.G.J. pe acest palier. Conform noilor sarcini, măsurile de pază și ordine au fost atribuite Direcției Poliției Administrative și Serviciului Jandarmeriei din I.G.J., iar cele de siguranță au revenit Direcției Poliției de Siguranță și Brigăzii Mobile din Corpul Detectivilor, în strânsă legătură cu cele ale altor autorități. Prima aplicare practică a noilor Instrucțiuni a avut loc la începutul lunii noiembrie 1937, când regele Carol al II-lea a efectuat o vizită de două zile în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a fost ministru al Marinei (1919), a înăbușit răscoala de la Kronstadt (1920-1922), apoi a trecut pe la comanda Direcției Artileriei, Districtelor Militare Asia-Medie, Privolga și Leningrad. „Lipsit de valoare” a fost considerat și noul comandant al Districtului Militar Privolga, comandantul de brigadă Efremov, fost comandant de divizie, care s-a remarcat prin combaterea larvelor de lăcuste din regiunea Voronej. În fruntea Districtului Militar Transcaucaz a fost numit un civil, Nikolai Kuibîșev, fratele lui Valerian Kuibîșev, președintele Comisiei Centrale de Control, care l-

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
avea următoarele priorități: - să organizeze și să conducă acțiunea de spionaj, teroristă și de propagandă; - să studieze și să interpreteze informațiile primite. Secția a fost organizată pe patru birouri principale și două secundare. În teritoriu, la fiecare din cele șapte brigăzi mixte se afla în activitate Secția a II-a, cu atribuții identice ca ale Secției VII D, conduse de un ofițer sub acoperirea de referent de presă. Fiecare secție teritorială avea două birouri, unul ofensiv și altul defensiv. O altă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Serviciului de informații defensiv, care avea aceeași organizare teritorială ca și Serviciul de informații ofensiv. În punctele și zonele contrainformative considerate importante, Centrala de la Budapesta a detașat ofițeri superiori (K.A.T.T.I.) sau inferiori (K.A.T.I.), atașându-i pe lângă brigăzile mixte. Spațiul românesc a intrat în aria de acțiune a birourilor defensive de la Brigăzile 5 (Szeged) și 6 (Debrețin). Baza umană pretabilă la activitățile specifice nu a diferit de domeniul ofensiv, însă metodele au impus o permanentă monitorizare a persoanelor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ofensiv. În punctele și zonele contrainformative considerate importante, Centrala de la Budapesta a detașat ofițeri superiori (K.A.T.T.I.) sau inferiori (K.A.T.I.), atașându-i pe lângă brigăzile mixte. Spațiul românesc a intrat în aria de acțiune a birourilor defensive de la Brigăzile 5 (Szeged) și 6 (Debrețin). Baza umană pretabilă la activitățile specifice nu a diferit de domeniul ofensiv, însă metodele au impus o permanentă monitorizare a persoanelor, un control „riguros” la punctele de frontieră și o „strictă” supraveghere a călătorilor din

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
3. Paza și protecția demnitarilor Normele privind prevenirea și apărarea persoanelor aflate la conducerea statului nu au suferit modificări de substanță, însă după lovitura de stat a regelui Carol al II-lea măsurile de protecție au fost extinse și întărite. Brigada Mobilă din Corpul Detectivilor a informat, la 20 aprilie 1938, despre nerespectarea consemnelor de către jandarmii care alcătuiau cordoanelor de protecție, aceștia, în pofida ordinelor, prezentau arma către cortegiu, ceea ce „le distrage vigilența” și îi face vulnerabili. Structura a propus ca jandarmii

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Șase zile mai târziu, cancelarul german l-a informat pe generalul Antonescu, printr-o scrisoare, de data exactă a ostilităților. La 22 iunie 1941, România a participat la efortul antisovietic cu două armate, care aveau în subordine 13 divizii, 6 brigăzi și 672 avioane. Alături de Armata 9 germană, Armatele 3 și 4 române au declanșat ofensiva la 2 iulie 1941, au eliberat Cernăuți (5 iulie 1941) și Chișinău (16 iulie 1941) ajungând la Nistru (26 iulie 1941). A doua zi după

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Regional de Poliție Mureș-Alba-Iulia a raportat că s-au luat măsuri care „au întărit aparatul informativ”, prin recrutarea unor elemente umane „de toată încrederea”. Pentru o mai bună eficientizare, inspectorul Valeriu Popovici a propus D.G.P. să aprobe înființarea a trei brigăzi mobile cu rol informativ și represiv, pe lângă unitățile de poliție din zonă. Ministerul Afacerilor Interne a înaintat, la sfârșitul lunii mai 1941, o dare de seamă asupra activității serviciilor de poliție din D.G.P., în care D.P.S. a avut de rezolvat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de imobil; b. Biroul Emigrări, imigrări și statistică; c. Biroul Autorizațiilor, expulzări și controlul străinilor. 3. Serviciul Registraturii, Arhivei și Cazierului, cu trei birouri: a. Biroul Registraturii; b. Biroul Arhivei; c. Biroul Cazierului. Tot în subordinea D.P.S. se aflau Serviciul Brigăzilor centrale, care acționau exclusiv în Capitală și Biroul Buletinului de Informații. În atribuțiile sale au fost incluse centralizarea, sistematizarea și coordonarea tuturor informațiilor primite din teritoriu asupra problemelor politice, economice, sociale etc., care interesau ordinea și siguranța statului. A selecționat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]