31,862 matches
-
lulelei de tocul ciubotei. Pe urmă a scos suvacul să-i desfunde muștiucul. Apoi a încercat-o, de mai multe ori, așa „la rece”. Și abia după aceea a îndesat tutunul în cioata de lemn, dar cu mare grijă... Aprinsul bucății de iască a durat mai mult ca niciodată. Numai nu lua foc și gata! „Îmi face în ciudă, pezevenchiul. Ce? N-o mai aprins luleaua cu amnarul și iasca? O aprins-o. Da’ acu’ nu ia foc și gata” - continua
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
prin curte - au ieșit în poartă. Bine ați venit! Sau mai degrabă bine ați ajuns, gospodarilor! - i-a întâmpinat crâșmarul, cu bucuria fluturându-i pe chip. Bine v-am găsit - au răspuns moș Dumitru și Hliboceanu într-un glas. Ce bucate vă pregătesc pentru diseară, a intrat în vorbă și Măriuța. Cred că știi și tu ce tebuie la o zi mare. Așa că ia aminte, Măriuță - a răspuns Pâcu în locul lui moș Dumitru. Am priceput. Nu-i nevoie de alte vorbe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ceaun în care râdea o mămăligă cât o movilă de hotar. Mitruță a sărit să-l ajute să răstoarne ceaunul pe fundul de lemn. Moș Dumitru a dezlegat ața de la piciorul mesei și a tăiat bulgărele de aur aburind în bucăți dolofane... Pâcu și-a rotit ochii peste masă și a întrebat nemulțumit: Toate bune și frumoase, da’ udătura unde-i Costache? Îi pregătită și vine acum - a răspuns crâșmarul de lângă hornoaică, unde își ținea balerca cu rachiu. Până să guste
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
masă, și-a dres mustața cu dosul palmei și apoi a grăit către Mitruță: Ai uitat să aduci fluierul, mânzule. Fă bine și adu-l! Mitruță n-a mai așteptat alt cuvânt. S-a repezit afară și, după o bună bucată de vreme, s-a întors cu fluierul. De ce ai zăbovit atâta, flăcăul tatii? - a întrebat Pâcu mai grijuliu ca niciodată. Păi cum era să mă întorc fără să văd ce fac dobitoacele? Doar nu trebuia să mai meargă altul dacă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
gospodar. Și apoi suntem de-un leat. Nu s-a face el de rușine pentru o datorie la crâșmă”. Ca urmare, aducându-i țoiul cerut, s-a așezat și el la masă, cu un oftat de om ostenit. O bună bucată de vreme au tăcut amândoi. Apoi, Vasile Căpitanu a rupt tăcerea după o înghițitură de rachiu: „Seara asta îmi aduce aminte de vremea când eram ordonanță la căpitan... Pe cerdacul casei lui - că avea o casă mare și frumoasă - în jurul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
erau înșirate nume ale unor oameni din sat și o mulțime de socoteli. N-a priceput despre ce poate fi vorba și atunci l-a chemat pe perceptorul satului. După ce i-o pus dinainte un deț de rachiu și o bucată de pastramă, l-o întrebat ce-i cu șirul acela de nume și socoteli. Perceptorul s-o apucat să buchisească și până la urmă i-o spus: „Apoi aista-i un caiet în care bunicul tău, moș Pris...Prispă, sau cum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
au început să râdă, uitând pentru o clipă tristețea despărțirii... Cele două care - al lui moș Dumitru și al lui Pâcu - s-au pierdut pentru prima oară printre lanurile de porumb, urmând altă cale decât cea a șleahului... După o bucată de drum, bătrânii s-au oprit. Trăgându-și pălăriile pe ochi, au privit uitați de ei șirul carelor ce se depărtau în zare, până când Pâcu a rupt tăcerea: De ce taci ca mutul de la manutanță, Dumitre? Da’ ce aș mai avea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mare încetineală, a dus-o la gură, sorbind din ea cu vădită lene... Și ce răspuns a dat țiganul când s-a întors de afară? - a întrebat Mitruță. Stai să vezi. Intră țiganul în casă, după ce a zăbovit o bună bucată de vreme afară și, cu o mutră plouată, dând din cap a neputință, rămâne în pragul ușii... „Da’ ce-i cu tine? Stai așa întunecat de parcă ți s-au înecat toate corăbiile?” „Apoi, stăpâne, afară... afară îs nourele printre stele
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
că soarele îi sus... Au încărcat după regula știută și în scurtă vreme au pornit. Vremea frumoasă și umbra pădurii, colorată ca de sărbătoare, îi îndemna pe cărăuși la drum... Mergeau cu spor, dar... la un hop mai mare, o bucată din obada unei roți din spate a lui Iordache Cocoșitu stătea gata-gata să scape de sub șină. Primul care a băgat de seamă aceasta a fost Mitruță Ogaș. Hlibocene, oprește carele, că altfel... Ce-i? Ce s-a întâmplat? - a întrebat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
dată îi venim de hac - i-a pus la treabă Hliboceanu. Pâcu a luat comanda celor care au pus umărul să ridice carul. Cât ai clip, roata era culcată la pământ și moș Dumitru a făcut ce trebuia, ca să îndrepte bucata de obadă smintită din locul ei... Hliboceanu a fixat-o apoi, ca să nu mai scape de sub șină. Cei ce țineau carul - deși treaba era foarte grea - glumeau în surdină: Ar trebui să ne țină așa măcar până la amiază - a îndrăznit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ziua de azi. Eu am să merg la Aizic, să închei socotelile pe ziua de az, iar tu, Mitruță, direcția depozit! Așa voi face! Moș Dumitru și Pâcu au pornit în rând cu ceilalți cărăuși către locul descărcării. După o bucată de drum, Pâcu l-a întrebat pe Mitruță: Tu știi cât s-o încărcat dimineață? Cum să nu? Bob numărat. Am stat lângă cantaragiu, să văd cât arată cântarul și cât scrie el pe hârtii... Atunci îi bine, băiete. În timp ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
în moalele capului...M-am frecat la ochi, cu gândul că era o nălucire... Armăsarul sforăia cumplit clătinându-și capul și bătea din picior... Ochii mi-au rămas fixați pe pieptul lui...Cât era de mare, era rupt în patru bucăți de carne sângerândă... „Doamne!!! Ce s-a întâmplat??? - m-am întrebat și am alergat la armăsar, să văd de aproape despre ce poate fi vorba...Bietul animal! Cred că suferea cumplit! Și-a lipit botul de pieptul meu, căutând parcă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
în neștire. Parcă îmi pierise glasul...Într-o clipită, m-am gândit: „Da’ mama de ce nu-i aici? Ea știe ce s-o întâmplat?” Nu. Nu știa nimic de groaznica întâmplare! Din ce cauză și-a rupt calul pieptul în bucăți? - a întrebat Mitruță. Dacă ai răbdare, ai să afli. Pe lângă asta ai să afli și încă multe alte grozăvii... Un murmur al cărăușilor arăta că erau pătrunși peste poate de cele povestite. Pâcu a pornit să vorbească din nou: Îngrozit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
eu abia ținându-mi plânsul. Mama a alergat repede, să vadă ce-i. Când a dat cu ochii de pieptul calului, a îngăimat: „Săracul cal! Ce nenorocire! Adu căpăstrul cu zăbală, ca să-l putem ține, pentru că trebuie să-i coasem bucățile de carne...Altfel nu se mai prind niciodată”. Când am auzit așa ceva, am înlemnit! „Cum? Să-l coase?!” „Du-te fuguța, că dacă întârziem o să-l doară mai tare” - m-a trezit mama din groaza care mă cuprinsese. Când i-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
a trezit mama din groaza care mă cuprinsese. Când i-a pus căpăstrul cu zăbală, spre mirarea mea calul a stat cuminte. „Acum ține-l bine, până aduc eu ce îmi trebuie”. Îndată s-a întors din casă cu niște bucăți de pânză albă, cu un coltuc, cu un brâu și...cu un ac mare cu ață lungă pusă în el...În acea clipă, atâtea gânduri strașnice îmi treceau prin cap încât la un moment dat vedeam armăsarul sărind în două
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ori... însă nici vorbă să-l vadă. Până la urmă, s-a hotărât să se întoarcă că... cine știe? O fi căzut omul în vreo groapă de pe lângă drum sau să nu-i fie rău din cine știe ce cauză... A mers o bună bucată de cale, dar nici vorbă să-l zărească... „Doamne! Unde poate fi? L-o fi înhățat vreo jivină!... Hliboceneee! Mă auzi, Hliboceneee! Răspundeee! - a strigat Iordache cu înfrigurare. Nici un răspuns însă. A mai strigat de câteva ori, dar, degeaba. Fiorii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
lui. Eu zic ca lângă boi să rămână Amnar, Puicuță și Gavril Sloi, iar noi să pornim înaintea lui Iordache. Acoperiți boii cu țolurile și... după mine! - a hotărât Ion Cotman. Au pornit în direcția de unde venea strigătul. La o bucată de drum, Cotman s-a oprit și s-a bătut cu palma peste frunte: Ptiu! Că prost mai sunt! N-am luat felinarul! Și ne trebuie ca aerul. Alecule! Tu ești mai tânăr. Fuguța după felinar! Când s-a văzut
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
la unul ba la altul... Tocmai striga la Gheorghe, când glasul i s-o rupt dintr-o dată... Apoi nu l-am mai auzit și nici nu l-am mai văzut. M-am oprit să-l aștept, dar nici după o bucată bună de vreme n-o mai venit. Dacă am văzut așa, am pornit să-l caut... Am mers cât am mers și l-am tot strigat, dar n-am primit nici un răspuns... Atunci m-am întors cu chip să vă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pierdut până l-am găsit noi? Dar dacă nu-l găseam? Până dimineață îngheța, sărmanul - a vorbit cu tremur în glas Mitruță. Aista o fost norocul lui și bucuria noastră. Și acum, la drum, oameni buni! Mergeau de o bună bucată de vreme și toate se petreceau după cum au fost rânduite. Din ultima sanie însă s-a auzit strigătul lui Pavel Puicuță, căruia îi venise rândul să stea la căpătâiul lui Hliboceanu. S-o trezit! S-o trezit și cere apă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cu hainele lui Hliboceanu în brațe. Cotman l-a dezbracat până la jumătate, frecându-i mâinile și pieptul, cu gândul că își va reveni repede. În acest timp a intrat Măriuța, purtând ceaunul plin cu apă clocotită și sub braț o bucată de pânză albă. Când l-a văzut pe Hliboceanu - aproape despuiat - întins în crivat, i s-a tăiat răsuflarea. Întotdeauna l-a văzut numai îmbrăcat ca un haiduc: cămașă albă peste care se încolăcea chimirul lat plin de ținte strălucitoare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
îngrijindu se de bouleni. Potopul de afară i-a luat în furci și i-a scos pe poartă în săliștea vântului. Doar perdeaua de ninsoare repezită de furtună în toate părțile parcă își mai rărise țesătura... Mergeau de o bună bucată de vreme. Mitruță a mai contenit pasul, ca să-l ajungă Cotman din urmă. Se vedea limpede că ar vrea să-i spună ceva, dar parcă nu îndrăznea. Îl tot fura cu coada ochiului prin viscolul îndârjit. În cele din urmă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
tot am ajuns, spune-ne unde descărcăm? - a întrebat Cotman. Aici la magazie nu mai este loc. Hai să mergem la gară, să descărcăm de-a dreptul în vagon... După ce au scăpat de încărcătură, au făcut cale întoarsă. La o bucată de cale, Mitruță s-a urcat în sanie. În scurt timp, însă, a sărit jos, cu o durdă ca aceea în mână. Uite aici, Ioane - i-a arătat-o lui Cotman. Acesta a luat-o în mâini, a cumpănit-o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
se apleca tot mai mult pe gâtul calului... La un moment dat, s-a auzit chiar și un chiot tineresc, iar mâna dreaptă a prins a se roti în aer, ca și cum ar fi mânuit o sabie cu adevărat... După o bucată de drum, s-a oprit. Întorcându-se către Pâcu, l-a poftit să facă și el la fel... Cu oarecare teamă la început, apoi prinzând curaj, a ajuns și Pâcu la moș Dumitru. Ei! Cum ți se pare, Pâcule? Merită
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și de parcă prin acest contact se transmise undeva un semnal care dădu altundeva o comandă, care puse ceva În mișcare, iar acel ceva făcea ca ferestrele nu doar să vibreze, ci, iată, să se zgâlțâie de-a binelea, iar câteva bucăți de tencuială să se desprindă de ziduri, ei bine, când acest lucru se petrecu, cucul ieși din mica lui mansardă, iar sub el izbucni un cor de urlete. — Dumnezeule! — S-a făcut ora 9! — Fugiți! Vin asiaticii!!! Apoi chiar și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
-ne că la Roma era o vreme neașteptat de rece, cu unele intensificări locale ale vântului. Inexplicabilul este de mai multe feluri. De pildă, când asiști la un număr de iluzionism, e principala regulă a jocului. Vezi femeia tăiată În bucăți și apoi recompusă, cartea de joc e lipită pe partea cealaltă a geamului, elefantul dispare sub ochii tăi, dar mintea are o plasă de siguranță: știi că o altă minte a creat acest scenariu, iar firul acțiunilor e ascuns cu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]