50,919 matches
-
a avut nici o contribuție la debarcarea lui Ciorbea din funcția de premier și nici la izolarea sa în partid. Cît despre așa-numita tristețe a PSD că Andrei Marga a demisionat, ce puteau declara liderii partidului de guvernămînt? Că se bucură de această demisie? Ideea Simonei Popescu - potrivit căreia realizările guvernării Ciorbea sînt inatacabile - stă în picioare exact în măsura în care aceste realizări nu există. Altfel spus, premierul Ciorbea nu poate fi învinovățit de nimic, fiindcă n-a făcut mare lucru. Cronicarul nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
domeniul creației contemporane, publicistul Harry Halbreich, colaborator permanent al celebrei publicații pariziene "Le Monde de la Musique"; concertul a fost preluat de Radio Suisse Romande, programul Espace 2, și a cuprins, de asemenea, un extins cuvânt al artistului. Concertul s-a bucurat de participarea violoncelistei engleze Catherine Marie Tunnell, de asemenea de aceea a pianistei Dana Ciocârlie, actualmente stabilită la Paris. Numărul pe luna iunie al aceleiași reviste îi consacra compozitorului Horațiu Rădulescu trei pagini generoase, o convorbire amplă; erau cuprinse extrase
Singurătatea artistului de cursă lungă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15596_a_16921]
-
să ascult și să privesc, mai mult din profil, un spectacol cu Tango al cărui unic protagonist era Tompa. A spus tot textul, cap-coadă, nuanțînd rostirea replicilor fiecărui personaj și inducîndu-mi perspectiva lui asupra piesei. Am tăcut și m-am bucurat de privilegiul de a vedea această unică reprezentație. Prin ochelarii lui Mrozek (chiar titlul rubricii sale ținute săptămînal în Przekrój între 1953 și 1968), lumea se vede ca o caricatură. Cu bunele și cu relele, cu erorile și stupizeniile, ridicolă
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
un înțelept sufi, "ar fi ca și cum negustorul de fructe și-ar mânca marfa sub ochii tăi și nu ți-ar pune în palmă decât coaja"). Nu pot decât să-i îndemn pe toți cei care, la vremea potrivită, s-au bucurat de isprăvile lui Nastratin, Guha, de parabolele sufi, de învățăturile zen, de articolele "cu miez" din ziare, de povestioarele lui Martin Buber sau bancurile lui Bulă (pe care, vai, Carrière nu-l cunoaște), de, în fine, povestioarele filosofice budiste, evreiești
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
de parabolele sufi, de învățăturile zen, de articolele "cu miez" din ziare, de povestioarele lui Martin Buber sau bancurile lui Bulă (pe care, vai, Carrière nu-l cunoaște), de, în fine, povestioarele filosofice budiste, evreiești, indiene, irlandeze etc. - să se bucure și de această antologie. Ar putea fi leacul necazurilor de care vi se pare că nu știți cum să scăpați. Oferă libertatea individuală, stârnesc propria fantezie, răspuns pe măsura fiecăruia. "Suntem asemenea lui Balzac, care-l chema în ajutor pe
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
numeroase limbi, discutată, disputată cu pasiune, cartea lui Edward Said, publicată în 1978 și revizuită în 1995, a apărut și în românește, la Editura Amarcord din Timișoara. întîlnirea cu cititorul român e însă aproape ratată, cîtă vreme ediția nu se bucură de o introducere, iar prezentările de pe coperta a patra evită cu tenacitate orice lămurire ('[...] este o carte de referință în domeniu șcare? n.m.ț, redutabilă prin bogăția informațiilor, prin fermitatea argumentelor" etc.). Domeniul acesta, despre care nu se va afla
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
Gheorghe Grigurcu Nu ne putem decît bucura că dl Alexandru George vădește în continuare o conștiință fermă, chiar cabrată, în raport cu anomaliile epocii totalitare pe care unii încep a le uita - se conturează chiar programe de amnezie voluntară -, iar cei mai pudici din rîndul celor ce detestă revizuirile
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
ar putea replica cineva! Dar cum am putea uita că unii din corifeii sus-numiți ai ideologizării au sucit mințile multor promoții de studenți, că au rămas, vorba frumoasă a basmului, "pînă la adînci bătrîneți", la catedre universitare, că s-au bucurat nu numai de condiții de confort personal, ci și de măgulitoare poziții în viața culturală? Unul din ei a trecut cu arme și bagaje în tabăra putrefactului Occident, după ce se străduise a-și șterge amplul trecut propagandistic, așa cum fac anumiți
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
și că nu există România în general și vom înceta să mai vorbim despre poporul român cu aceeași suficiență atotcunoscătoare, ca și cum acest popor ar fi o persoană eternă, poate că anul viitor vor fi mai mulți cei care se vor bucura de Anul Nou. Iar cei care se rușinează, din cînd în cînd, că sînt români poate că se vor uita mai atent în oglindă înainte de a mărturisi public acest lucru. Poate că ar fi momentul să înțelegem că poporul român
Concertul pocnitorilor de Anul Nou by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15635_a_16960]
-
dincolo de puterile mele să încerc să înțeleg prin ce mecanism se dau aceste premii, cum atrag atenția asupra lor tinerii debutanți pentru a fi luați în considerare, unde se scrie despre ei înainte de competiția propriu-zisă. întrebări grele... rămîne să ne bucurăm totuși că un atare premiu face vizibilă o scriitoare despre care altfel am fi auzit poate mai greu. Cum n-am frecventat cu asiduitate cenaclul lui Mircea Cărtărescu, din puținele mele vizite nu-mi aduc aminte s-o fi auzit
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
ei, din poezie. Cine a scris măcar și un singur poem bun vreodată este poet și asta nu i-o poate lua nimeni. Citesc foarte multă poezie în continuare, îi citesc mai ales pe poeții tineri, ale căror reușite mă bucură cel mai mult. Cum închei anul 2001 și ce aștepți de la 2002? Îți pun această întrebare pentru că în Jurnal faci de obicei un bilanț literar-personal anual. N-am mai făcut de mult bilanțuri de felul acesta, dar o să fac o
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
Pentru că nu ni-l dorim. Pentru lumea literară, un premiu Nobel românesc ar fi o calamitate. Deodată un om, cu două mîini și două picioare ca și toți ceilalți, ar fi înălțat insuportabil mai sus decît toți. Cine să se bucure la noi de așa ceva? Scriitorii mai mărunți l-ar bîrfi pe la mese: pe ce filieră o fi ajuns acolo? Cea evreiască? Cea homosexuală? Autorii mai importanți ar fi distruși, siguri fiind că, măcar două-trei decenii de-atunci încolo, n-o să
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
în suplimentul lui New Yorker, se publica, lunar, un roman. Onorariul îi permitea autorului - debutant, tînăr și promițător - să stea un an acasă și să scrie încă un roman, care de obicei îl consacra. Truman Capote și alții s-au bucurat de această șansă. Tot experiența altora ne învață ce să facem. O altă soluție ar fi fundațiile de pe lîngă instituții serioase. Fundația Regală ,,Carol II" (apoi Mihai I) a editat Revista Fundațiilor Regale și a sprijinit o editură excepțională. Multe
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
acestea sunt cele care ne influențează viața și care, ca exigențe productive, aduc banii - nu invers. Fantasma înavuțirii ar trebui înlocuită, la modul cel mai pragmatic, cu reflecția activă asupra calității vieții. Dar românul a uitat să trăiască, să se bucure, să se odihnească. Dacă economia merge prost astăzi, este în primul rând pentru că el încă nu știe cum să-și cheltuiască salariul. Îl va menține la un nivel de subzistență până când își va reînvăța plăcerile și va fi capabil să
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
fi intrat în sînge. în unele orașe, primăriile au deschis robinetul de apă caldă. Pentru două zile. Ceaușescu făcea la fel. Cozile la bucătăriile militare organizate într-un sector al Bucureștiului, pentru costiță cu fasole și țuică fiartă, s-au bucurat de un succes imens. Românii se simt tot mai săraci și, între un discurs și o fasole, aleg leguma. Dar imaginea Zilei Naționale se degradează. Televiziunile - și cele private și cele comerciale! - ne-au oferit programe folclorice și de divertisment
Ziua Națională, Cartea și Johnny Răducanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15669_a_16994]
-
preferate de tinerii filologi; sigur că nu am în vedere aici pe cei realmente talentați, care - s-ar putea zice - au vocație pentru literatură (dar n-a fost și Perpessicius, întîi, un ,,literator"?). Apoi, mă întreb, de cîtă atenție se bucură în presa noastră de specialitate munca editorului, exceptînd cazul ediției operei lui Eminescu? Doar în România literară (prin ,,Breviarul" de altădată al lui Șerban Cioculescu și prin ,,Cronica edițiilor" a lui Z. Ornea, azi, din nefericire, încheiată) se urmărește consecvent
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
lui Nichita Stănescu în poezie. în momentele lui de inspirație, când nu-i mai ajung sunetele, recurge la nesunete. Face corp comun cu pianul - sau contrabasul - trăind la scenă deschisă bucuria de a cânta. Văzându-l și ascultându-l, te bucuri de bucuria lui. La concertele lui Johnny Răducanu, te gândești cu groază că feeria sonoră va lua sfârșit și că va trebui să te întorci în lumea zgomotelor de fiecare zi, în lumea țipetelor, pocniturilor și scrâșnetelor. Acest jazzman care
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
pe sprînceană de-a lungul celor, iată, șaptezeci de ani, aflați pe pămînt sau sub pămînt aceia printre care s-a învîrtit și se învîrtește ca un spiriduș ce prinde sufletele cu mii de sfori, aceia au știut să se bucure de devoțiunea lui. Totală și pînă la capăt, dincolo de bombăneli în barbă, de proteste, revolte sau ape liniștite, de vorbe care amestecă aiuritor tandrețea și ironia. Johnny Răducanu are vocația prieteniei. Relația cu cei pe care îi iubește poate fi
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
față de ontologia separată a politicii. Așa cum la fel de valoroasă și fertilă polemic (dar care polemică?) e o altă idee a autorului concretizată într-o fiziologie provocatoare, aceea a vulgarizatorului de profesie: "Nu trebuie să surprindă pe nimeni vizibilitatea de care se bucură vulgarizatori ai: principiilor relativismului cultural (Dl Lucian Boia), kremlinologiei și științei politice americane a anilor '60-'70 (Dl Stelian Tănase), idealurilor civic-comunitariene (D-na Ana Blandiana), ideilor liberalismului clasic (Dl H.-R. Patapievici) - și lista rămîne, evident, deschisă." Cîtă iconoclastie
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
în urmă. - Taică-meu s-a-mprietenit cu un producător, îi explicase el, ăsta cică a venit la Londra pentru un film, taică-meu i-a arătat ce-am făcut și-acum vrea să ne vedem. - Bravo, Kingsley, grozav. Zău că mă bucur pentru tine. Dar de ce-mi spui toate astea? - Fiindcă am nevoie de-un scriitor. Și, oricum, mă cheamă Joe. Joe Kingsley. - Tot nu văd care-i rostul meu. - Ești scriitor, nu? Asta faci, scrii cărți. - Mda, mă rog, dar
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
nepriceput, în acel moment al vieții mele. Pe de altă parte, din prima clipă când am citit un poem cu adevărat, am știut că vreau să fiu poet, iar acum aveam prilejul să fiu și pictor. Nu prea s-au bucurat părinții mei, dar am urmat facultatea de arte plastice, și anume pictura. Pe când eram student am cunoscut-o pe soția mea, Clarissa, pictor și ea (ea încă pictează), m-am îndrăgostit și am trăit o profundă revelație religioasă, creștină. M-
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
dată fiind dezlănțuirea indecenței din poezia Desperado. Cu pumnii strânși, desenezi imagini idilice. Cum îmbini intensitatea experienței de viață cu blândețea tonului poetic? Ești o fire domoală sau vrei să-ți eliberezi lectorul de vijeliile poetului, pentru ca el să se bucure de călătorie singur, neîndrumat? Dat fiind ceea ce tocmai ai numit, înțelegi de ce vreau să pun stavilă minții. Mi se pare că mintea e un motor prea stângaci pentru a explora ariile de interes pentru mine. Dar la fel e și
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
paralele ,, Noi orizonturi", trudesc să mențină flacăra interesului pentru cinema în Balcani. Dincolo de densitatea programului, originalitatea manifestării este conferită de ambianță - sediul plasat docurile portului ingenios modernizate, vizionările la alte elegante săli implicînd traversarea unui oraș ce știe să se bucure de toamna tîrzie la malul Mării Egee, într-o superbisimă cinetică picturală ce se constituie în preambul al proiecțiilor propriu-zise, al tuturor evenimentelor festivalului. Cum ar fi - de exemplu - prezentarea capodoperei lui Fritz Lang Metropolis, reconstituită și recondiționată prin efortul mai
Salonic 2001: satisfacții și frustrări by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15700_a_17025]
-
Mircea Mihăieș Nu e nici o noutate că, văzută din America, România nu prea există. Sunt printre puținii care se bucură că lucrurile stau așa, avînd în vedere că de fiecare dată cînd s-a scris despre noi s-a scris îngrozitor de prost. în afara episodului 1996, adică al Campionatului Mondial de fotbal, cînd ne-am bucurat de o reală simpatie în
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
Sunt printre puținii care se bucură că lucrurile stau așa, avînd în vedere că de fiecare dată cînd s-a scris despre noi s-a scris îngrozitor de prost. în afara episodului 1996, adică al Campionatului Mondial de fotbal, cînd ne-am bucurat de o reală simpatie în rîndul opiniei publice americane, politicienii noștri au avut grijă să compromită cu nerușinare tot ceea ce-ar fi putut semăna a onorabilitate sau măcar a normalitate. Așa încît, ar fi de preferat ca, mulți ani
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]