2,397 matches
-
de Hölderlin", 1957 și "Pathmos de Hölderlin", 1975 (în limba spaniolă); "Opera lirică a lui San Juan de la Cruz", 1978 (în limba română) "Cinci sute de ani de la căderea Bizanțului", 1953; "Reflexiones de un seglar e la espera", 1954; "Ion Budai Deleanu, poet și gânditoe", 1968; "Umorul negru și absurdul în literatură și folclor",1975; "Timp și literatură", 1977; "Români și Germani",1980; "Nimicirea conștiinței prin aculturare", 1981; "Cincizeci de ani: 1931-1982", 1982; "Misterul Mioriței", 1982; "Comportamentul Românilor în istorie", 1984
Horia Stamatu () [Corola-website/Science/318717_a_320046]
-
se ocupa de problemele financiare. În Dietă a apărut un partid liberal, care reprezenta interesele micii nobilimi, sub conducerea lui Lajos Kossuth. Vezi și Legile din Aprilie Revoluția a început pe 15 martie 1848, cu evenimente sângeroase în Pesta și Buda (demonstrații în masă care l-au forțat pe guvernatorul imperial să accepte toate cele cele 12 puncte ale actului revoluției), urmate de diverse răscoale în țară, care au permis reformiștilor maghiari să formeze noul guvern condus de primul ministru Lajos
Revoluția Maghiară din 1848 () [Corola-website/Science/318740_a_320069]
-
Buda (în , transliterat Buda, în și în ) este un sat în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Mahala. Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 185 metri, în partea de vest
Buda, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316083_a_317412]
-
Buda (în , transliterat Buda, în și în ) este un sat în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Mahala. Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 185 metri, în partea de vest a raionului Noua
Buda, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316083_a_317412]
-
în ) este un sat în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Mahala. Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 185 metri, în partea de vest a raionului Noua Suliță. Localitatea Buda a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi
Buda, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316083_a_317412]
-
care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Buda a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Buda a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci
Buda, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316083_a_317412]
-
sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Buda a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Buda a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români. Ca urmare a Pactului expansionist Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie
Buda, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316083_a_317412]
-
fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența republicii sovietice RSS Ucraineană. Începând din anul 1991, satul Buda face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.168 (8+1.160), reprezentând 90,33% din populație . În prezent, satul
Buda, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316083_a_317412]
-
recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.168 (8+1.160), reprezentând 90,33% din populație . În prezent, satul are 1.452 locuitori, preponderent moldoveni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Buda era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Buda, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316083_a_317412]
-
sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 152 metri, în partea de sud-vest a raionului Noua Suliță. De această comună depind administrativ satele Buda, Cotul Ostriței și Prut. Localitatea Mahala a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia
Mahala, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316084_a_317413]
-
Pasat (în , în și în ) este un sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Buda Mare. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 240 metri, în partea de vest a raionului Herța. Localitatea Pasat a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859
Pasat, Herța () [Corola-website/Science/316218_a_317547]
-
1235-1270) a restaurat puterea regală, dar regatul său a fost devastat în timpul invaziei mongole (1241-1242). După retragerea mongolilor, din ordinul său au fost construite sau întărite mai multe cetăți. A acordat privilegii orășenești mai multor așezări din regat, între care Buda, Trnava, Banská Štiavnica și Pesta. Regele Béla al IV-lea a reușit să ocupe ducatul Stiriei pentru o scurtă perioadă (1254-1260), dar a trebuit să-l abandoneze în favoarea regelui Ottokar al II-lea al Boemiei. În ultimii săi ani, a
Dinastia Arpadiană () [Corola-website/Science/320566_a_321895]
-
de la Țara Românească, precum și Silistra de la Țaratul de Târnovo. I-a expulzat pe genovezi care au păstrat doar portul Licostoma (azi Periprava). Noul stat a capătat numele de Dobrogea, după Dobrotici. În 1366 Ioan V Paleologul a vizitat Roma și Buda, pentru a încerca să capete ajutor pentru viitoarea campanie a sa împotriva Dobrogei (în cursul căreia a fost capturat la Varna). O nouă campanie condusă de Amadeus al VI-lea de Savoia și sprijinită de Veneția și Genova, a încercat
Despotatul Dobrogei () [Corola-website/Science/320619_a_321948]
-
profesională specifică tipografilor. Deși a activat numai 13 ani în slujba cărții românești, el a reușit să imprime 37 de lucrări. Comparând activitatea sa cu numărul de cărți imprimate în acea perioadă în alte centre (18 la Viena, 10 la Buda, 22 la București, 7 la Râmnic, 26 la Blaj și 32 la Iași) remarcăm că tipografia Barth a fost cea mai activă dintre toate cele care, în acei ani, tipăreau românește. Munca lui a fost continuată de fiul său, Johann-Andreas
Familia de tipografi Barth () [Corola-website/Science/320682_a_322011]
-
(n. 6 ianuarie 1982, Tîrgu-Mureș) este un poet și critic literar român contemporan. Lector universitar la Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș, Catedra de Filologie. Este fiul Georgetei și al lui Mircea Buda, profesori de muzică. După încheierea studiilor gimnaziale la Liceul de Artă din Tîrgu-Mureș (secția pian), urmează cursurile Colegiului Național "Al. Papiu Ilarian" din aceeași localitate, liceu absolvit în anul 2000. În același an devine student al Facultății de Științe și
Dumitru-Mircea Buda () [Corola-website/Science/321511_a_322840]
-
Ștefan, aceștia luând parte la Bătălia de la Vaslui, încheiată cu istorica victorie a aliaților creștini. La 12 iulie 1475, în fața unui iminent atac otoman, Ștefan cel Mare a recunoscut suzeranitatea lui Matia Corvinul. Drept răspuns, printr-un act emis la Buda în data de 15 august 1475 regele Matia s-a obligat să-l sprijine pe Ștefan contra otomanilor și i-a dat drept locuri de adăpost la Cetatea Ciceu din Țara Secuilor, și Cetatea de Baltă.
Bătălia de la Baia () [Corola-website/Science/320819_a_322148]
-
capitala Ungariei. Este situată pe ambele maluri ale Dunării, care rezultă, că orașul este format din două părți. În partea de est a Dunării se află Pesta, care ocupă două treimi din suprafață, iar pe partea de vest se află Buda cealaltă treime a orașului.
Turismul în Ungaria () [Corola-website/Science/317373_a_318702]
-
1905, în Ocna Dej, din județul Cluj, ca fiu al lui Grigore Zegreanu, proprietar de brutărie și de cârciumă, poreclit (Pecul). În perioada 1923 - 1924, ca elev al Liceului „Petru Maior” din Gherla (alături de Emil Giurgiuca, P.V. Hanea, și Ion Budai) a fost redactor al revistei „Scînteia” (revistă literară, științifică și de folclor al Societății de Cultură „Ion Creangă” al elevilor liceului „Petru Maior” din Gherla - condusă de Prof. Dr. Claudiu Percec), în același timp a fost și Președinte al Comitetului
Aurel Zegreanu () [Corola-website/Science/321411_a_322740]
-
lemn, în același an cu cea din Râșca și purtând hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil". Odată cu sătenii din Râșca strămutați la Slătioara, s-au stabilit acolo și ardeleni refugiați din calea persecuțiilor religioase din Ardeal care au întemeiat satul Buda, pe care au denumit-o după capitala Regatului Ungariei, orașul Buda (astăzi Budapesta). De-a lungul timpului, în această biserică au slujit atât ieromonahi de la Mănăstirea Râșca, cât și preoți de mir. Pe o Evanghelie tipărită în 1794 există următoarea
Biserica de lemn din Slătioara, Suceava () [Corola-website/Science/316951_a_318280]
-
Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil". Odată cu sătenii din Râșca strămutați la Slătioara, s-au stabilit acolo și ardeleni refugiați din calea persecuțiilor religioase din Ardeal care au întemeiat satul Buda, pe care au denumit-o după capitala Regatului Ungariei, orașul Buda (astăzi Budapesta). De-a lungul timpului, în această biserică au slujit atât ieromonahi de la Mănăstirea Râșca, cât și preoți de mir. Pe o Evanghelie tipărită în 1794 există următoarea însemnare: "“Aceasta Sfântă Evanghelie s-a cumpărat de satul Valea Slatinei
Biserica de lemn din Slătioara, Suceava () [Corola-website/Science/316951_a_318280]
-
Slătioara care a efectuat toate demersurile necesare și a obținut aprobarea forurilor competente (Ministerul Cultelor și Mitropolia Moldovei), la data de 1 ianuarie 1930, Biserica Slătioara a devenit Parohia Slătioara, care urma să aibă jurisdicție asupra a trei sate: Slătioara, Buda și Dumbrăveni. Printre preoții care au slujit în Parohia Slătioara sunt menționați următorii: Traian Giosu din Păltiniș - Dorohoi (1930-1931), Ilie Anisescu din Târpești - Neamț (1931-1935), Dumitru Grigoraș din Orășeni - Botoșani (1935-1939), Alexandru Zaharescu din Rucăr - Muscel (1939-1947), Dumitru Popa din
Biserica de lemn din Slătioara, Suceava () [Corola-website/Science/316951_a_318280]
-
ea. Din inițiativa lui Vargha, căsnicia a luat însă sfârșit după numai câteva luni. În 1936 tânăra recent divorțată a început să ia lecții de teatru de la Ernő Tarnay, apoi cu Artúr Bárdos. La unul din cluburile de noapte din Buda, talentul ei a atras atenția lui Zoltán Egyed, ziarist și editor, care a ajutat-o să se impună în lumea spectacolelor. Le propunerea lui Egyed ea a adoptat numele artistic "Karády", sub care a devenit cunoscută. Egyed i-a făcut
Katalin Karády () [Corola-website/Science/327002_a_328331]
-
caracterului posibil bisexual al relațiilor ei intime. Cunoscută este astăzi dragostea dintre Katalin Karády și un șef al serviciilor secrete ale lui Horthy, colonelul István Ujszászi, care i-a achiziționat o vilă pe calea Muvészút 6 în districtul 12 din Buda, clădire care a slujit ulterior drept reședință primilor miniștri ai Ungariei post-comuniste, József Antall și Gyula Horn. În 1940 el i-a cerut mâna. După invadarea Ungariei de către trupele germane în martie 1944 și instalarea guvernului extremist pro-nazist al generalului
Katalin Karády () [Corola-website/Science/327002_a_328331]
-
mâna. După invadarea Ungariei de către trupele germane în martie 1944 și instalarea guvernului extremist pro-nazist al generalului Döme Sztójay, logodnicul ei, Ujszászy, era căutat de Gestapo și de unitățile Ministerului de interne. Împreună, ei s-au ascuns o vreme la Buda într-o casă pe Felső Zöldmáli út 29. Karády nu a mai putut fi auzită la radio, filmul „Machita”, în care intrepreta o Mata Hari maghiară, ca si celelalte filme la care a luat parte, au fost coborâte de pe ecrane
Katalin Karády () [Corola-website/Science/327002_a_328331]
-
diplomatic european, a fost lansat la 1 decembrie 2010. A fost ambasador al României de la Beijing în perioada 2002-2010, un record, având în vedere că un ambasador este păstrat la post timp de un mandat de patru ani. Viorel Isticioaia Budară și-a obținut licența în limba și literatura chineză chiar în Chină. Intrat în serviciul diplomatic în 1978, el a mai deținut funcții în ambasadele României în Coreea de Sud, Japonia și Marea Britanie. Diplomatul român este ginerele lui Romulus Budura, fost ambasador
Viorel Isticioaia-Budura () [Corola-website/Science/323644_a_324973]