56,840 matches
-
de negociere a statelor. Politica internațională diferă de politica internă nu numai în privința sferelor diferite în care ele operează, dar și în ceea ce privește mijloacele folosite, scopurile urmărite și grupurile sociale care particip la fiecare din cele două. În politica internă, principalul câmp operativ este statul. În politica internațională nu există un centru de putere și autoritate similar statului. Politica nu implică luptă, implică conflict, dar în timp ce în politica internă conflictele sunt supuse limitelor și coercițiunii care derivă din existența statului, conflictele de pe
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Într-o seară, după obiceiul ei, cioara iși puse În gând să fure ceva, așa că plecă de acasă, tare mândră de penele ei albe.Se Îndreptă spre gospodăria unui țăran bătrân care avea spatele Încovoiat și palmele crăpate de la munca câmpului.Văzuse și auzise multe la viața lui, dar o pasăre așa obraznică ca cioara, nu mai văzuse.Așa că, moșul Își puse În cap să o lecuiască pe cioară de trufia ei.Nu vroia s-o omoare, căci era creștin, vroia
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cu mare atenție, apoi călare și cu dulăul după el, porni În direcția unde dispăruse hoțul. Hoțul nu ajunse prea departe și când auzi vocea groasă a șefului de post și lătratul dulăului, se sperie.O luă la fugă pe câmp, căci nu vroia să ajungă la spânzurătoare pentru o pâine de secară.Își aminti Însă că șeful de post vine călare și imediat Îl poate ajunge din urmă, așa că speriat la culme, făcu repede o groapă cum putu și Îngropă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mulțumită de fiică-sa, că bine o mai crescuse.Știa să facă de toate cele.Bătătura Îi era mereu măturată, blidele ședeau curate În blidar, pânza Îi era albită. Cât era vara de lungă, nu o Întrecea nimeni la treburile câmpului:era prima la săpat, la udat și la seceriș.Iarna, cosea și țesea mereu, că zestrea Îi ajungea până În pod.Veneau și vecinile și Îi cereau ajutorul la unele treburi și ea niciodată nu se da Înapoi de la lucru. Și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
sora soarelui.Ei ii plăcea să hoinărească pe dealuri prin fâneșe, culegea flori care de care mai parfumate și le punea lui Ioan la pălărie.Era cea mai mândră fată din hora satului și cea mai aleasă dintre secerătoarele de pe câmpul Înverzit. Sânzâiana Îl tot ruga pe Ioan s-o Învețe și pe ea tainele vitejiei, rostul ei.Vroia să fie o fată curajoasă și să-l ajute atunci când era vorba de paza Sucevei. Ioan râdea de Îndrăzneala fetei, dar n-
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
aplaudată îndelung de cei prezenți. La Père Lachaise, Enescu odihnea într-o companie ilustră, vecin fiindu-i Chopin, mormântul acestuia fiind mereu încărcat cu flori. La Enescu fu surprins de marea panglică tricoloră și de un buchet de flori de câmp, "imortele", viu colorate. Aprinse și aici o candelă, zicându-și că și Enescu s-ar fi odihnit mai împăcat în țară, țara pe care o iubise și o servise exemplar. Gata cu cimitirele, își spuse! Ii era foame si după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
adâncuri. Mă întreb, uneori, cum de și-au înălțat zorelele clopoțeii albaștri până la mansarda mea, urându-mi "bună dimineața", când visez la masa de scris, cum și de unde au răsărit în livadă puzderie de albăstrele, flori de cicoare, garofițe de câmp albastre, inișor, încât și iarba pare acum albastră? De ce, de ce?... "Floare-albastră! Floare-albastră!..." București, 15 aprilie 2013 Vizitați site-ul Editurii Junimea: www.editurajunimea.ro Puteți beneficia de reduceri la cărțile comandate. Redactor: Viorel Dumitrașcu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
în note de bonitare este pentru majoritatea culturilor superior mediei pe județ. Cu toate că pe teritoriul comunei sunt terenuri bune pentru agricultură, producțiile sunt sub potențialul zonei. Mai mult de 50% din suprafața cultivată este destinată culturii porumbului, structura culturilor de câmp fiind dezechilibrată, ceea ce face imposibilă practicarea unei rotații corespunzătoare a culturilor. Suprafața maximă irigabilă pentru culturile de câmp este estimată la cca. 175 ha în condițiile refacerii acumulărilor. 3.2.2. Pomicultura În ceea ce privește pomicultura, în comuna Lespezi, suprafața cultivată cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bune pentru agricultură, producțiile sunt sub potențialul zonei. Mai mult de 50% din suprafața cultivată este destinată culturii porumbului, structura culturilor de câmp fiind dezechilibrată, ceea ce face imposibilă practicarea unei rotații corespunzătoare a culturilor. Suprafața maximă irigabilă pentru culturile de câmp este estimată la cca. 175 ha în condițiile refacerii acumulărilor. 3.2.2. Pomicultura În ceea ce privește pomicultura, în comuna Lespezi, suprafața cultivată cu pomi fructiferi este de 100,86 ha, reprezentând 2% din suprafața teritoriului administrativ al comunei și se practică
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și noi ocupații. Efecte asupra mediului, mai ales în sens negativ, au: bruma, înghețul, chiciura, viscolul, ninsorile bogate, poleiul, ceața. Aici, pe Valea Siretului, cele mai periculoase fenomene sunt brumele timpurii (septembrie) și cele târzii (mai), care afectează culturile de câmp, de legume, pomi fructiferi și viță de vie. Vara, în afară de ploile torențiale, sunt dăunătoare grindina, furtunile și secetele. Ceața este un element meteorologic care creează probleme serioase circulației. Cea mai mare secetă a fost în anul 1946, când nu a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
se mai înfruptau cu câte o bucățică de mămăligă, făcută din făină de porumb adusă cu mari sacrificii din Muntenia sau din alte locuri. Și trăsnetele uneori au făcut victime, precum soția lui Dumitru Baciu care a căzut răpusă pe câmp, la muncă. Interesant este faptul că părinții aceluiași D. Baciu au fost victimele viscolului din iarna anului 1952, când zăpada căzută de 4-5 m grosime i-a surprins pe Drumul Mănăstirii, venind de la o nuntă din Probota. Au fost găsiți
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
culoarea albastră. La mijloc, se purta brâu țesut cu patru ițe sau chimir din piele de vițel, în care bărbatul purta tutunul, banii și stricnelul, un cuțit cu care se lua sânge la animalele care se îmbolnăveau acasă sau pe câmp, nefiind cadre medicale pregătite. Bundița sau boanda era făcută din piele de cârlan (un miel de 6-7 luni) după ce a fost dubită cu zer și piatră vânătă, rasă și croită. Sunt cusute diverse motive florale atât în față cât și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei”, sub numele de „Drăgaică”. Fetele din sat o alegeau pe cea mai veselă și mai frumoasă, o împodobeau cu o cunună de spice și de panglici și îi dădeau cheile hambarelor. Fetele se întorceau de la câmp cântând și dansând. Coronițele pe care le împleteau la câmp din sânzâiene le aruncau pe acoperișurile caselor, sau le păstrau la streașina casei. - Paparudele se practicau în perioadele secetoase, având rolul de a aduce ploaia. Înaintea desfășurării obiceiului, se aleg
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din sat o alegeau pe cea mai veselă și mai frumoasă, o împodobeau cu o cunună de spice și de panglici și îi dădeau cheile hambarelor. Fetele se întorceau de la câmp cântând și dansând. Coronițele pe care le împleteau la câmp din sânzâiene le aruncau pe acoperișurile caselor, sau le păstrau la streașina casei. - Paparudele se practicau în perioadele secetoase, având rolul de a aduce ploaia. Înaintea desfășurării obiceiului, se aleg dintre copii viitoarele paparude și se realizează masca din frunze
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
al locuitorilor. A.R. 4.9. ACTIVITĂȚI SPORTIVE Sportul este o parte integrantă a procesului de educare a tinerilor, de dezvoltare armoniasă și a sănătății oamenilor. Locuitorii satelor noastre sunt obișnuiți cu efortul fizic de mici și dintotdeauna. Munca la câmp sau alte activități pe lângă casă, deplasările zilnice dintr-un loc în altul necesită efort fizic care călește organismele, mărindu-le rezistența la boli. Pe tăpșane, pe câmp, pentru a-și demonstra voinicia, tinerii obișbuiau să se ia la trântă, alergau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
satelor noastre sunt obișnuiți cu efortul fizic de mici și dintotdeauna. Munca la câmp sau alte activități pe lângă casă, deplasările zilnice dintr-un loc în altul necesită efort fizic care călește organismele, mărindu-le rezistența la boli. Pe tăpșane, pe câmp, pentru a-și demonstra voinicia, tinerii obișbuiau să se ia la trântă, alergau, călăreau, aruncau cu piatra sau cu mingea, jucau țurca, trăgeau cu arcul, înotau în Siret. Mai aproape de zilele noastre, săniușul, schiul, iar mai recent au început să
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
luăm loc. Era trei după-amiaza și razele soarelui de iarnă luminau, ușor, gazonul. La capătul scărilor ce duceau spre grădină era un heleșteu mic înconjurat de pruni și, dincolo de grădină, o livadă de mandarini. Se mai vedeau drumul de țară, câmpul cultivat cu orez, crângul de pini și, în zare, marea. Așa cum stăteam în sufragerie, linia orizontului părea la același nivel cu pieptul meu. Splendid peisaj! exclamă mama cu tristețe în priviri. — Poate și datorită aerului. Lumina soarelui de aici este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
tot trebuie să dispară, măcar să dispară elegant. Nu mi-aș găsi liniștea pe lumea cealaltă dacă ar trebui să-mi ispășesc astfel vina de a fi provocat un incendiu. De-a doua zi m-am apucat să muncesc serios la câmp. Mă mai ajuta fiica domnului Nakai din când în când. De la isprava cu focul, am senzația că la pieptul meu sălășluiește iar acea viperă oribilă, că sângele mi s-a mai închis la culoare, că mă abrutizez pe zi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
pieptul meu sălășluiește iar acea viperă oribilă, că sângele mi s-a mai închis la culoare, că mă abrutizez pe zi ce trece. Când stau cu mama pe verandă și tricotez, mă simt amorțită și sufocată, dar când ies pe câmp să sap pământul, parcă prind aripi. Muncă brută aș numi-o. Nu e prima oară când fac așa ceva. În timpul războiului am fost recrutată ca muncitoare. Pantofii cu talpă de cauciuc pe care-i port când muncesc la câmp i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
ies pe câmp să sap pământul, parcă prind aripi. Muncă brută aș numi-o. Nu e prima oară când fac așa ceva. În timpul războiului am fost recrutată ca muncitoare. Pantofii cu talpă de cauciuc pe care-i port când muncesc la câmp i-am primit de la armată. Era prima oară în viața mea când încălțam așa ceva, dar erau extraordinar de comozi. Acum, când umblu prin grădină cu ei, înțeleg voioșia păsărelelor sau animalelor care calcă pământul fără încălțări. Este singura mea amintire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
-n două zile, să-mi fac datoria. Mama era foarte îngrijorată din pricina sănătății mele. Munca m-a făcut însă mai rezistentă ca oricând. Sunt și acum o femeie care nu se sperie de nici un fel de efort, iar munca la câmp chiar nu mi se pare grea. Am spus că nu pot suferi să discut sau să aud despre război, dar m-am trezit spunându-vă totul despre „prețioasa mea experiență“. Oricum, aceasta-i singura amintire din război pe care am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
caraghios! Cu ce m-am ales eu din război: cu perechea de pantofi! Amintirea acestora mă împinge spre o altă digresiune dar, înainte de toate, vreau să adaug că această singură amintire a mea din război și faptul că ies la câmp în fiecare zi îmi mai potolesc neliniștea ce m-a cuprins. În ultima vreme, mama a slăbit văzând cu ochii. Ouăle de șarpe. Focul. Sănătatea mamei se șubrezește pe zi ce trece. Eu, dimpotrivă, parcă înfloresc și mă abrutizez totodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
și se-nvârte prin casă pentru a se asigura că totul este în ordine. Nu arată bine deloc. Uneori, chiar și mersul e un efort prea mare pentru ea. Și-a manifestat dorința de a mă ajuta la munca de la câmp. Cu toate că n-am lăsat-o, a ținut morțiș să aducă cinci-șase găleți cu apă de la fântână. În ziua următoare, spatele îi era atât de înțepenit, încât abia mai putea respira. A zăcut toată ziua, ceea ce a determinat-o să renunțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
ținut morțiș să aducă cinci-șase găleți cu apă de la fântână. În ziua următoare, spatele îi era atât de înțepenit, încât abia mai putea respira. A zăcut toată ziua, ceea ce a determinat-o să renunțe la muncă. Mai iese câteodată pe câmp, dar numai ca să privească atent la ceea ce fac eu. Azi, pe când mă privea cum muncesc, m-a șocat remarca ei. — Se spune că vara mor cei cărora le plac florile de vară. Oare o fi adevărat? Nu i-am răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
dragostea mamei mele, cel puțin într-atâta. Știam că mai târziu n-o să-mi iert vorbele. Mama și-a întors capul. Plângea. Voiam să-mi cer iertare, să mă agăț de ea, însă mâinile mele erau murdare de la munca de pe câmp. Îmi era jenă să o ating cu ele și nu m-am apropiat. — Totul o să fie bine dacă nu mai sunt aici. Plec. Am unde să mă duc. Spunând astea, am fugit în baie, m-am spălat pe față și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]