3,622 matches
-
didactică, în cele două decenii interbelice se manifestă publicistic intermitent, de preferință în „Convorbiri literare”, cu note și studii, rareori cu poezii proprii și cu traducerea completă a poemului Mirèio al lui Frédéric Mistral, din care tatăl său transpusese doar Cântul IV. Mai tipărea primele două volume din lucrarea Istoria artei de la începutul creștinismului până în secolul al XIX-lea (1925-1937), reeditate în 1940, când se anunțau și următoarele cinci, dar care nu au mai apărut. În stadiu de proiect au mai
NAUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288376_a_289705]
-
colaborare cu Virgil Teodorescu); Ezra Pound, Cantos, îngr. și postfața trad., pref. Vasile Nicolescu, Iași, 1981 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); Marin Sorescu, Symmetries, Toronto, 1982 (în colaborare cu John Robert Colombo); John Robert Colombo, Poeme, București, 1983; Alexandr Amprimoz, Cânt solar, București, 1987 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); A. R. Ammons, Poeme, București, 1991; D. H. Lawrence, Apărarea Lady-ei Chatterley, București, 1993; Joseph Jacobs, Tom Degețel și alte basme englezești, București, 1995; Judith Gould, Niciodată prea bogat, București, 1995; Charles
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
reluată din „Concordia” - 1857), N. Densușianu, Miron Pompiliu, Th. Șerbănescu, Mihail Zamphirescu. Din scrierile în proză ale lui Alecsandri se republică O preumblare prin munți. B. P. Hasdeu tipărește mai întâi în P., sub titlul Răzvan-Vodă, „poemă dramatică în cinci cânturi”, drama Răzvan și Vidra. Grigore H. Grandea este autorul romanului Misterele palatului Valhala, imitație nereușită după romanele lui Eugène Sue. R.Z.
PERSEVERENŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288763_a_290092]
-
și sonore se înlănțuie în asociații de simboluri cu sensuri polivalente, al căror ultim mister poetul pare a-l proteja. Sugestia muzicală, simbolul întrețin tonul surdinizat, atmosfera vaporoasă, dar și obscura ambivalență a figurilor. Ciclul Fecioara în alb pare un cânt de slavă închinat unei iubite de o suavitate boticelliană (La creatura di bianco vestita era titlul dat de P. versurilor în „România jună”). Dar imaginea fecioarei se încarcă de semnificații mai adânci, purtând nostalgia unei purități inaccesibile și aproape inumane
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
Quebec, București, 1997; Sylvain Rivière, Lieux-dits - Locuri anume, ed. bilingvă, București, 1997, Jactance - Pălăvrăgeală, ed. bilingvă, București, 2002 (în colaborare); Jacques de Decker, Roata cea mare, București, 1998; Jean-Luc Outers, Locul mortului, București, 1998, Compania apelor, București, 2002; Michel Haar, Cântul pământului. Heidegger și temeiurile istoriei ființei, Cluj-Napoca, 1998; G. K. Chesterton, Orthodoxia sau dreapta credință, Pitești, 1999; D. H. Lawrence, The Rocking-Horse Winner - Căluțul câștigător, Pitești, 1999; Poeme. Cinci poeți portughezi, București, 1999; Poètes roumains contemporains, pref. trad., Quebec, 2000
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
Pastel), senzația claustrării (Sub zidul nopții, La umbra vremii și Gând sub lespede), dedublarea (Tremur de fântâni, Ogor sterp), pierderea crescândă a identității (Anotimp stins). În acest sens sunt și încercările de autoportretizare din Luptă fără sfârșit, din Cerșetorul orb („Cânt cu vremea surpată în ureche/ Azvârlit în prezent parodie/ Ca cerșetorul orb cu armonica veche/ Mereu aceeași melodie”) sau din Mecanicul orb. Cel de-al doilea ciclu, nepotrivit intitulat Lespezi, se circumscrie liricii erotice, trăsătura singulară, originală, fiind dată de
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
poemul Amintirea străbunilor, dedicat Elenei Văcărescu în numărul festiv, consacrat României Mari de „Illustration”, la 1 decembrie 1928, o anamneza pioasa a „tainei obârșiilor” în „țară aurita, cuminte, plină de candoare”, care îi va fi imprimat cel dintâi vis - un „cânt să fie, de pastori”, și ale cărei palate, biserici, morminte au „zămislit neștiutoru-mi suflet”. În țara are un public fidel, „mii de gingașe lectrițe române” (Paul Zarifopol), iar critică o indică drept reper pentru fizionomii literare autohtone că Hortensia Papadat-Bengescu
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
portretizări izbutite, în câteva tușe, mostre firești din graiul locului, relatări rapide, modulate, ale unor aparent aceleași întâmplări, aceste micronuvele relevă adevărata înzestrare a scriitoarei. Poemul dramatic (în proză) Legenda, o alegorie cu tablouri vivante, unde personajele sunt Viața, Legenda, Cântul, Mitul, Cicoarea, Fluturele, figuri ale mitologiei grecești, ambiționează să înfățișeze sensul lumii și al existenței umane. În genul său, oarecum anacronic, cu stângăcii și incongruențe, poemul rămâne totuși o încercare notabilă. Numeroasele tălmăciri făcute de N., multe prin intermediar, denotă
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
om de o fericire fără nume, salvându-l de prozaismul și lipsa de sens a existenței obișnuite. Proza lui N., expresie a unei sensibilități puțin obișnuite, capabilă să surprindă în evenimente și obiecte aparent neînsemnate dovezile apartenenței tuturor lucrurilor la „cântul universal” al luminii și vieții, al bucuriei de a fi în lume, prin ea și odată cu ea, se înscrie în ceea ce se numește literatura autenticității. Amintiri în uniformă (1952), Povestea vorbelor (1959) și Carte de vise (1968) alcătuiesc o adevărată
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
puțin accesibile. SCRIERI: Constantin Negruzzi. Viața și opera, Chișinău, 1969; Pagini din istoria literaturii și culturii moldovenești (în colaborare), Chișinău, 1971; De la cronografie la literatura modernă (în colaborare), Chișinău, 1974; Relații literare moldo-ruso-ucrainene în secolul XIX, Chișinău, 1977; Eu doina cânt... Omagiu lui Vasile Alecsandri, Chișinău, 1978; Costache Negruzzi, Chișinău, 1981. Repere bibliografice: Vasile Ciocanu, Prestigiul cercetării, „Nistru”, 1978, 3; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 274. V.C.
OSADCENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288595_a_289924]
-
sunt depliate, cu eficiență dramatică, efectele nefaste („azi, ieri sau mîine”) ale dictaturii, într-un regim totalitar. Cel ce schițează o împotrivire este anihilat în acest distrugător angrenaj care - temă recurentă - oprimă și izgonește iubirea. Dacă „tragedia într-un act” Cântul 35 („România literară”, 1968) era un exercițiu de teatru absurd, în turnură beckettiană, în Comme des cafards sur un plafond laqué (1998) precumpănesc înrâuririle din teatrul ionescian. Sugerat de mecanica schimbului de replici purgate de sensuri, „vidul” se încercănează de
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
se întâmplă după vizitarea muzeului dintr-un sat distrus de naziști - Lidice. Asemenea mai vârstnicului G. Călinescu, care schimbase lira clasică cu un „fluier simplu”, J. renunță la flautul care „scotea din ochii lumii doar lacrimi mute” și „fremăta de cânturi de nimeni pricepute” și, precum gorkianul Danko, își smulge din piept „ghiocul de rubin” pentru a „urni oștirile în urmă-mi” (Cântecul). Este semnificativ că poetul însuși, în ediția definitivă a operei sale, a renunțat la producția poetică a acestei
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
Munteanu-Bârlad, articolele lui Al. Bogdan (Din psihologia mulțimilor, Teatrul școlar în viața modernă), C. Z. Buzdugan (Ofensiva culturală) sau N.N. Lenguceanu. Mai semnează Emanoil Constantinescu, Ionel N. Ionescu, Grigore Mihail Cotlaru, Ovidiu Manițiu ș.a. C. Z. Buzdugan traduce primele două cânturi din Infernul lui Dante, precum și Albatrosul lui Baudelaire. Revista contribuie în mod substanțial la impulsionarea vieții culturale locale. M.V.
MOLDOVA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288213_a_289542]
-
zile de talentatul tenor italian Umberto Sorrentino. „Această metodă îți relaxează gâtul, îți eliberează vocea și te scapă de răceală”, susține el. Reflexologia este metoda prin care o cântăreață de operă își menține voceatc "Reflexologia este metoda prin care o cânt\rea]\ de oper\ `[i men]ine vocea" Domnișoara Mabel Garrison, o soprană de la Opera Metropolitană, a folosit această metodă nu doar în scop personal, ci și pentru a-i ajuta pe alți membri ai companiei. Ea le-a înlăturat senzația
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
spune că Titanii îngînau cîte o melodie cînd tăiau craterele pentru vulcani, iar groparul din piesa de teatru cîntă, cu sapa-n mînă. Tu nu cînți niciodată? Ă Eu să cînt, domnule? Păi, sînt prea nepăsător de felul meu, ca să cînt. Dacă groparul ăla cîntă, o fi pentru că sapa lui nu scoate nici o muzică domnule căpitan. Pe cînd ciocanul meu face o muzică! Ia ascultați! Ă Da, fiindcă izbește într-un capac sonor, iar lucrurile sonore sînt goale pe dinăuntru. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Maria Banuș (Bucurie, Fiilor mei), Dumitru Corbea (Doftana, Balada celor patru mineri), Nina Cassian (An viu nouă sute șapte, Sufletul nostru) și Victor Tulbure (Balada tovarășului căzut Împărțind Scânteia În ilegalitate și Holde). Alte cărți de poezii mai publică A.Toma (Cântul vieții), Radu Boureanu (Sângele popoarelor, ed. a 2-a), Eugen Jebeleanu (Scutul păcii), Vlaicu Bârna (Minerii din satul lui Crișan), Mihnea Gheorghiu (Primăvara În Valea Jiului. Două poeme), Petru Vintilă (Oamenii și faptele lor. Poeme), Mihai Beniuc (Versuri alese), George Dan
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ca o nouă și eficace armă de luptă. (Ă). La noi Alexandru Jar a creat o imagine sugestivă a eroului comunist În Închisoare. Iată-l pe Boezar din Înterogatoriul: «(Ă)». Un poem se va intitula Stau singur În celulă și cânt, ca cel al lui Radu Pădure din Cântece de temniță: «Stau singur În celulă și cânt despre soare, despre lumină, despre vânt și despre revolta ce o simt oricând În oamenii acestui pământ!» Se concentrează aci o categorică replică la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
imagine sugestivă a eroului comunist În Închisoare. Iată-l pe Boezar din Înterogatoriul: «(Ă)». Un poem se va intitula Stau singur În celulă și cânt, ca cel al lui Radu Pădure din Cântece de temniță: «Stau singur În celulă și cânt despre soare, despre lumină, despre vânt și despre revolta ce o simt oricând În oamenii acestui pământ!» Se concentrează aci o categorică replică la Florile de mucegai ale lui Arghezi (Ă). Tonul poemelor lui Radu Pădure (Ă) păstrează din gravitatea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poporului muncitor, fără să păstreze În fundul strofelor lui de nou trubadur, amărăciunea izolării intime, caracteristică multora din strămoșii lui, baladiști de „castel”. Bucuria lui e azi total eliberată În chiot, cum face Dan Deșliu: «Înainte să-i laud strălucirile-n cânt, Înainte să-mi chiui bucuriile-n strună, zăbovesc o frântură, Încercând să frământ amintirea vechimii de venin și minciunăă». Amintirea vechimii de venin și minciună» este În adevăr „frământată” și urmărită În toată sluțenia ei tiranică. Stoarcerea poporului de către fostele
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Contemporanul: nr. 118, 7 ian.: Lucian Mircea - Schiță pentru un poem; nr. 122, 7 febr.: Poeți maghiari din RPR: poezii de Kiss Jeno, Solomon Erno, Solomon Laszlo, Szemler Ferencz, Horvâth Istvan; nr. 123, 11 febr.: A. Torna. - Vive la Commune, Cântul vieții; nr. 124, 18 febr.: Veronica Porumbacu. - Noaptea răsvrătiților; nr. 125, 25 febr.: Petru Vintilă - Primăvara timpurie; nr. 126, 25 febr.: Maria Banuș. - Din Maramureșă; nr. 127, 11 mart.: Dumitru Corbea. - Doftana; nr. 128, 18 mart.: Alexandru Sen. - Poem despre
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lui A. Toma. Scrisoarea unui tânăr poet: Vintilă Ornaru; În Flacăra nr. 6 (110), 12 febr.; pagină supratitlată: Pilda unei Îndelungate și rodnice creații poetice. Alexandru Toma Împlinește 75 de ani, ilustrată cu portretul sărbătoritului de Florica Cordescu; *Sergiu Fărcășan - Cântul vieții * Dan Deșliu - Rânduri pentru sărbătorirea unui mare dascăl; * Silvian Iosifescu - y4.TIo/na, traducător * Eugen Jebeleanu - Un minunat strigăt de luptă și credință; * Dintre poeziile primite cu prilejul sărbătoririi a 75 de ani de la nașterea poetului: „Înăbușind un gând
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Drum prin țara mea. (Ă). Bate vântu-n spate Blând cum e zefirulă Acolo sub munte Muncește Cugirul - Sania În mersu-i Lin de căprioară, Spre tine ne duce Mândră Hunedoara - (Ă). Ce cântec ne vine; Din acea comună? Draga mea Mărie, Cânt de voie bună! E o horă nouă, Tinerii-o horesc Seara când se-adună La clubul sătesc! (Ă). Zgomotul e mare, Munca e fierbinte! Murgule, poetul Nu are cuvinte! (Ă). Peste tot se-ntinde Pătură de nea - Mândră ești Tu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
realității este Canalul, apărută În nr. 10 al Almanahului literar, sub semnătura lui Alexandru Andrițoiu. Poezia e o descriere În culori roze a vieții de la Canal, din care ar reieși că Întregul șantier e o oază binecuvântată, unde totul e cânt și petrecere. Aici se adună, parcă ar veni Într-un pelerinaj, oameni ai muncii din toate colțurile țării: «Vin maramureșenii codrilor, Vierii din Târnavele bogate, Oltenii horelor și-ai doinelor Și bănățenii holdelor bronzateă» etc. Munca văzută numai la suprafață
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
La rezervorul uriaș al vieții poporului le-au aflat poeții și despre aceasta vorbește cu dragoste patriotică și cu recunoștiință maestrul A.Toma: «Popor, izvor renăscător De viață și avânturi, Din tine vin, cu tine merg Și cresc a mele cânturi». (Popor, izvor renăscător) Cu dragoste și mândrie vorbește despre patria noastră liberă și poeții naționalităților conlocuitoare. Iată cum se străduiește să dea expresie artistică simțirii maselor, poetul de limbă maghiară Maytenyi Erik: «Strânge-mă-n brațe, patrie frumoasă, cel mai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ă). Scriitori Într-adevăr valoroși erau persecutați. Sahia murise de tuberculoză, cărțile lui Mihail Sadoveanu erau arse În piețele publice, iar Alexandru Toma era Împiedicat să publice. Din adâncul unui asemenea mocirle ne-am ridicat noi până la Mitrea Cocor și Cântul vieții, Lazăr de la Rusca, Ziua cea Mare, Bălcescu, Vântul nu se stârnește din senin, Nopțile din Iunie - lucrări distinse cu premiul de stat pe 1949. (Ă). Poporul nostru se mândrește cu contribuția adusă prin romanul Mitrea Cocor la dezvoltarea culturii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]