2,570 matches
-
mic de la 1989 încoace. În cazul manifestărilor neplăcute, se recomandă sfatul medicului sau farmacistului". Și probabil că dacă vrem să cerem sfatul medicului, va trebui să-l căutăm, prin cele țări europene, unde medicii au migrat pe rând precum păsările călătoare. Dinspre farmaciști nu e vreo problemă, când fiecare bloc își are farmacia lui, numai că te costă mai mult decât „una mică” și în cazul acesta, omul cu cap alege „una mică”, fiindcă poate să mai lege o vorbă cu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
culoare galben aprins. Și Stridie pufnește pe nas, cu o mișcare rapidă care-i dă capul pe spate. Se uită lung la Mona și zice: — Nici un indian n-a avut vreodată parte de așa ceva. Pe vremea cowboy-lor nu existau ciulini călători, zice. Semințele de ciulini au ajuns aici abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, aduse din Eurasia în lâna oilor - scaieți rusești. Muștarul marocan a venit odată cu nisipul folosit drept balast pe nave. Copacii argintii care se văd acolo sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
poveștile Până răsar zorile, Alintă-mă cu-n sărut Să nu pot să te mai uit! Leagănă-mă, leagănă... Gândurile-mi vindecă, Luminează crucea nopții, Alungă norii tristeții! Leagănă-mă, leagănă... Toarce timpul iernile Toarce timpul în fuioare Printre stele călătoare, Norii-și plâng ninsorile Peste toate zările. Toarce timpul fir de lacrimi Peste câmpul plin de patimi; Cărările se sfârșesc, Sub zăpezi se-mpotmolesc. Toarce timpul pe la geam Lungi fuioare de balsam, Vântu-și strigă rănile Prin toate poienile, Iar a
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
vadă. 3 A doua zi și în zilele următoare, Victor reveni de mai multe ori la universitate, în speranța de a o reîntâlni pe Felicia. Dar fata nu mai reapăru, de parcă ar fi plecat pe meleagurile calde ca o pasăre călătoare sau n-ar fi fost decât o plăsmuire serafică a imaginației sale de adolescent, și nici nu dădu de cineva care să-i spună cum și unde ar fi putut să dea de urma ei. Avu, în schimb, ocazia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
întind, cerul ating, Sufletu-mi se scaldă în lumina caldă; Sunt liberă ca zarea fără nor, Sunt liberă să mă înalț pe culmi de dor, Sunt liberă să cad, să mă ridic, să zbor, Să mă las purtată de gândul călător. Joc Ne scăldăm în toate culorile Să încălzim zorile Să descrețim frunțile Să pictăm frunzele, florile Să încălzim inimile Să luminăm nopțile Să eliberăm visele, gândurile Să deschidem cerurile Să dezlegăm misterele. Copilărie Pășim ușor peste toamne și nori, Peste
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mișcare Valuri pline de scântei Și-o cuprinde-apoi pe toată În tablou scăldat de vrajă: Mândra Lună se coboară Pe neagra boltă cerească, Plină, mare și frumoasă, Strălucind ca o crăiasă, Luminând încetișor Gânduri mari de visător, Pași pe drumuri călătoare, Somnul lin pe-un cal călare. Iarna Ia te uită! Ninge-afară! Haide, dragă sănioară! Să ieșim și noi la joc Cu copiii la un loc; Să mergem la derdeluș, Să urcăm de jos în sus, Iar de sus în jos
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de ce tocmai lui i-a fost dăruită această sabie. Și mergând el așa mai departe, iată că-i iese în cale o arătare ce se sprijinea într-un toiag presărat cu mii și mii de cristale strălucitoare. Bună, dragul meu călător! Ce te aduce pe tine aici, prin mijlocul acestei păduri? Cu toate că această ființă nu prea îi inspira încredere voinicului nostru, acesta răspunde: Am venit să caut copacul fermecat! Știam eu! Cum te numești? David! răspunse băiatul cu vocea tremurândă. Dar
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
singur lângă băncuța de lemn care se odihnește la umbra unui nuc falnic, cocoțat de încercările mele de a ajunge în vârf. M-am așezat ghemuit, cu bărbia sprijinită de genunchi. Adia un vânt potolit care a adus o frunză călătoare de stejar. Obosită se așeză pe băncuță. Pe frunză văd cum o gărgăriță pictată cu un roșu intens se odihnea în bătaia lină a vântului. Am luat-o încet cu degetele din culcuș și am încercat să îi dau un
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Sîrbu Simona Cel dintâi vis al anului Cu mult vreme în urmă, când Timpul era prizonier al Metaforei, când balsamul dulce al florilor topea pătura de cristal a fulgilor de nea, când rugina toamnei șoptea florilor de cireș poveștile păsărilor călătoare ce colindau pământul însoțite de un vâslit de foșnete domoale, exista un anotimp misterios numit ”cel dintâi vis al anului”. Acest anotimp era deosebit, căci doar o singura clipă ascundea, iar sufletul oamenilor nu putea pătrunde în „clipa celui dintâi
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Crengu]a Docan • Lupino sau minunata legend\ a lupilor c\l\tori Grafica de RAZVAN VIERU Crenguța Docan, Lupino sau minunata legendă a lupilor călători (c) 2007 Institutul European, Iași www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, C.P. 161 euroedit@hotmail.com Descriere CIP a Bibliotecii Naționale a României DOCAN, CRENGUȚA H.B. Lupino sau minunata legendă a lupilor călători / Crenguța
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
și ești îndreptățit să le ai. Ascultă-mă cu luare-aminte: aveam un fiu; era un pui minunat, sănătos și viguros, care învăța repede și ne făcea fericiți, pe mine și pe mama lui. L-am numit Lupino, copil al lupilor călători care fuseserăm pînă atunci. Într-o zi, eu am plecat să vînez; ai rămas (băiatul meu pierdut și, mulțumesc cerului!, regăsit) cu mama ta, așa cum se întîmpla de fiecare dată cînd trebuia să mă îndepărtez mai mult. Fusese o zi
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
de la drumul cel drept ale soțului ei - atât a fost de mulțumită de conacul din Palm Beach, de avioanele private, de bijuteriile ei, de „căsuța“ cu șapte dormitoare din Southampton, de prezentările de modă din Paris și Milano, de bucătăreasa călătoare, de maseuza și de secretara ei, sau de reședința din Manhattan. Ăsta e stilul de viață al doamnei Randall Cox II. Pe de altă parte, mama și-a abandonat viața plină de privilegii a familiei ei pentru tatăl meu, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
de fân din țarină, geană de zori îmbrațișată de pomul înflorit asaltat de cocori, triluri de păsari, lacrimi de rouă curse în iarba cea nouă. Și mult, mult dor cântat de salcie verde, plângătoare, legănată ușor în adiere de vânt călător și aromă de floare. Mai vreau ceva oare?
A? vrea by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83231_a_84556]
-
așezară, legîndu-și pieptul și picioarele cu anumite curele pe care le avea fiecare scaun, Auta auzi un horcăit ușor și simți cum tremură totul. Apoi, zvâcnind pe neașteptate, această luntre mică a văzduhului sări de pe pământ și în scurtă vreme călătorul pământean înmărmurit văzu prin lunga fereastra din podea un fel de ceață destrămată, iar după alte câteva clipe, când această ceață se depărtă, își dădu seama că zburau deasupra norilor; zărea printre ei pământul negru, galben sau verde. După ce-i
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
O nouă aventură, doar așa îi spusese șoferul în vis. Trebuia să-i urmărească privirea, așa că se uită repede în oglindă. Fu ușor dezamăgită când văzu reflexia unui chip obosit, încruntat, nervos, care urmărea atent traficul și nu studia chipurile călătorilor grăbiți să ajungă cât mai repede la destinație. Coborî în apropierea magazinului în care intenționa să-și lase stilul sobru, asemeni blocurilor care nu-i făcuseră o impresie prea bună, schimbându-l cu unul vesel, colorat, așa cum avea de gând
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Să citesc din cartea lumii semne, ce mai nu le-am scris. 1300La nimic reduce moartea cifra vieții cea obscură - În zădar o măsurăm noi cu-a gândirilor măsură, Căci gîndirile-s fantome, când viața este vis. {EminescuOpIV 152} POVESTEA MAGULUI CĂLĂTOR ÎN STELE În vremi de mult trecute, când stelele din ceriuri Erau copile albe cu părul blond și des Și coborând pe rază țara lor de misteruri În marea cea albastră se cufundau ades; Când basmele iubite erau înc-adevăruri, Când
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
În cîte-o biată arfă din arcul sfărâmat. O arfă de aramă cu coarde ruginite, El sbîrnăie pe dânsa un cântec desolat. Strune-amorțite tremur de mâna lui trezite. El chiamă cu cîntarea-i o umbră ce-a visat. {EminescuOpIV 171} POVESTEA MAGULUI CĂLĂTOR ÎN STELE Ș-acum el sta în lună pe-o piatră risipită Și cîntecu-i în noapte sbura mult dureros, Părea c-așteaptă-în aer pe umbra lui iubită S-o vadă, astfel ochiu-i țintea întunecos. 640 Magul pe-o piatră seacă din
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
se simte blestemat De-a duce-n veci nevoi? O valuri ale sfintei mări, Luați-mă cu voi! {EminescuOpIV 396} DINTRE SUTE DE CATARGE Dintre sute de catarge Care lasă malurile, Câte oare le vor sparge Vânturile, valurile? Dintre pasări călătoare, Ce străbat pământurile, Cîte-o să le-nnece oare Valurile, vînturile? De-i goni fie norocul Fie idealurile, Te urmează în tot locul Vânturile, valurile. Ne-nțeles rămâne gândul Ce-ți străbate cânturile, Sboară vecinic, îngînîndu-l Valurile, vânturile. {EminescuOpIV 397} CU PÎNZELE-ATÎRNATE
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
aleargă după ea: N-o află nicăirea. {EminescuOpIV 398} DIN CERURILE-ALBASTRE Din CERURILE-ALBASTRE Luceferi se desfac, Zâmbind iubirii noastre Și undelor pe lac. De glasul păsărelelor Pe gânduri codru-i pus. O stelelor, stelelor, Unde v-ați dus? În turme călătoare Trec nourii pe ceriu, Ce seamăn pieritoare Duioaselor dureri. De strălucirea florilor E câmpul tot răpus. O norilor, norilor, Unde v-ați dus? Șoptiri aeriane Pătrund din mal în mal Ș-a stelelor icoane Pre fiecare val. De ochii tăi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-mpacă În umbr-adîncă de păduri, Eu stau unde pătrunde luna Pe alb ivor, sunând domol; De cântă păsările ntr-una De tine-mi cântă, dona Sol. {EminescuOpIV 428} Și pe oglinda mișcătoare Stau de privesc un straniu joc; E apa pururi călătoare Pe chipu-mi ce rămîne-n loc. S-au desprimăvărat pădurea Suspină păsările-n stol... Și numai eu, gândind aiurea Gândesc la tine, dona Sol. De ce doresc singurătate Și glasul tainic de isvor, De ce când codrul frunza-și bate Adorm pe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pe latura de vest a pieței. Grădini de prundiș presărat cu cactuși și suculente decolorate duceau către terasele umbrite, pe care mobilierul de plajă Își aștepta ocupanții umani de la ceas de seară, ca niște carcase chitinoase abandonate temporar de gîzele călătoare. — Charles, discret, uită-te-ncolo. Ca să vezi cu ce-avem de-a face... Apărîndu-mi ochii de soare cu palma, am aruncat o privire În interiorul uneia dintre Încăperile Întunecate. Pe sub marchiză se vedea o reproducere tridimensională după un tablou de Edward
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
pe urmă îl pierduse pe Dumnezeu. Acum îl recupera într-un fel aparte, păgân și misterios, simțindu-l când sub formă de porumbel, când sub formă de soare mitraic, care se topise în splendorile cultului lui Ahura. Devenise un adult călător, mai degrabă mistic decât credincios, sau poate un rătăcit. Când îl întrebau: „tu ești musulman?“, Omar răspundea: „sunt zartosht “, fără să mai știe prea bine cât și ce mai era în el asta. Ce nu regăsise în Europa de Est erau doar
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
miorlăind să iasă afară, că-i podidise și pe ei arșița înșelătoare a primei călduri. - O, că vin! făcea muierea din casă. În salcâmii lustruiți de crivăț se posomora cerul cât era el de albastru, numai cu niște floace albe călătoare, ca spuma mării. Pe poteci, dinspre groapă, sosea-sosea și baba Mița, în fusta ei de astăvară, numai flori, cu un batic negru legat sub bărbia ascuțită. Să se fi înțeles, și nu credeai că pică tocmai acum. Drumurile bătute, cum
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Caillavet și Bertrand de Fénelon (posibilele modele ale lui Saint-Loup). Al doilea chiar pe front. Tot atunci dispare pe câmpul de luptă un alt bun prieten, dandy-ul de mare clasă Robert de Humières: frumos, bogat, de o eleganță căutată, călător pe cele mai exotice meridiane ale lumii, fondator al unui teatru. Proust este chemat În fața unei comisii medicale pentru Încorporare și declarat inapt. „Mă gândesc zi și noapte la război, poate Într-un mod mai dureros acum, când nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Cairo să rămână atât de mult timp abandonată. Aș fi onorat dacă ai putea locui acolo în absența mea. Cum schițam o dublă mișcare, de mulțumire și de refuz, mă prinse de încheietura mâinii: — Nu-ți fac o favoare, nobile călător, căci, dacă locuința mea ar rămâne fără stăpân, ar cădea pradă jefuitorilor, mai cu seamă în aceste vremuri tulburi. Dacă ai primi, ți-aș rămâne îndatorat, iar tu ai rezolva o problemă care-mi stă pe inimă. În aceste condiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]