6,191 matches
-
timp de o săptămână! Când se sculă Prințesa și se lungi, vecinul meu făcu ochii mari și rămăsese ca prostul încremenit, înlemnit, zăpăcit, cu mintea rătăcită; tăcea ca bolângul cu ochii holbați la ea. Fata sări ca o căprioară din căruță și de-abia acum își dezvălui adevăratul farmec, avea totul în ea la locul lui, și mâini, și cap, și picioare, proporții și rotunjimi care te uimesc și te fac să faci o mie de crime pentru ea, chit că
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
amețeau ca pe un nebun exaltat de închipuirile lui. Undeva, peste râu, în pădure, am dat de tatăl lui Ioniță, care înnebunise din cauza altuli copil, mort în război, pe nume Gheorghe, care se făcuse țăndări la Cotul Donului. Sărise cu căruța în aer și din el rămăsese, povesteau camarazii lui, numai câteva bucăți de carne. Tatăl își făcuse un pătuiag, se urcase în el și da să mănânce boabe la păsările cerului. Când ne văzuse pe noi începuse să strige tare
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
au fost pregătite toate materialele dinainte. Asta însemnând și faptul că a fost un timp de pregătire din partea constructorilor în care: și-au confecționat sistemul de pârghii, au adus piatra necesară (numai la câte tone ar presupune- fiind adusă cu căruțele din carieră), au daltat-o și confecționat-o pe măsuri și parametrii, și-au inventat și perfecționat un set de scule speciale pentru construirea bisericii etc.. Cu toate acestea tind să cred că în zilele noastre în ciuda unui ajutor enorm din partea
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
-tău n-a fost totdeauna așa.Târziu, după ce ai plecat tu la Brăila, s-a înhăitat cu niște derbedei, dați afară de la C.A.P. Lucrau pe la irigații. Toată ziua cu băutura-n nas, furau de pe câmp și veneau noaptea cu căruța încărcată, cu lucernă și porumb. Știi că aveam doi cai frumoși. Zi și noapte alerga Ghiță cu căruța...Când am văzut ce fac, le-am spus să se potolească. Taică-tău m-a snopit în bătaie. Ce era să fac
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
derbedei, dați afară de la C.A.P. Lucrau pe la irigații. Toată ziua cu băutura-n nas, furau de pe câmp și veneau noaptea cu căruța încărcată, cu lucernă și porumb. Știi că aveam doi cai frumoși. Zi și noapte alerga Ghiță cu căruța...Când am văzut ce fac, le-am spus să se potolească. Taică-tău m-a snopit în bătaie. Ce era să fac? M-am resemnat. Facă ce-o vrea! Și mi-am văzut de-ale mele. Asta a fost!..(iarăși
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
că cele 2,25 ha sunt împrăștiate în trei locuri. Știi pe unde sunt? --Nu ți-am spus? Două parcele sunt la câmp, la margine de tarlale. Niște amărâte de colțuri, probabil refuzate de toți, peste care oamenii trec cu căruțele și tractoarele.Am încercat noi să le lucrăm, dar nu am reușit să le ferim de cei care treceau peste ele. Atunci, am vrut să le dăm în arendă, dar toți ne-au refuzat. Așa că... --Și restul ăsta de 0
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
fie calm. --Bine, rezolv eu problema asta cu lotul din baltă, dar acum, hai să mi le arăți pe cele din câmp! Așa era cum îi spusese maică-sa. Terenuri nelucrate, cu buruieni, mărăcini, mult pelin și porțiuni bătătorite de căruțe și tractoare. Chiar atunci trecea unul cu tractorul. Mărășteanu a sărit în fața tractorului cu mâinile ridicate, amenințând cu pumnul și urlând: --Înapoi! Înapoi, nemernicule! Nu vezi că ai călcat pe o proprietate privată? Tractoristul a oprit, și-a făcut cruce
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
pierduse graiul de plâns și atunci tatăl meu mi-a zis: «Ori o iei și pe soră-ta, ori nu mai pleci nici tu.»... Firul poveștii continuă cu perioada liceului, absolvit la Beiuș, unde vedeai oamenii mergând la plug cu căruța, iar duminica erau îmbrăcați impecabil, ca niște domni adevărați de oraș, un oraș cu o istorie culturală bogată, care a pus o bază solidă în educația adolescentului cu gânduri și aspirații înalte pentru viitor. Legat tot de orașul ardelenesc este
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374846_a_376175]
-
uitată în amintiri, poate eu abătută și copleșită de multe, poate nevrerea, neputința ori platitudinea, poate trecerea prin timp prea repede, poate... Eu: Nu vreți să mergem amândouă la izvor? Eu cealaltă: Aș merge numai dacă înhămăm caii albaștri la căruța de lemn alb. Eu: Sigur, așa va fi. Luăm cănile de lut? Eu cealaltă: Apa de la acest izvor numai din cană de lut se bea, draga mea, sper că nu ai uitat. Eu: Nu, am verificat și eu, te-ai
INTERVIUL DIN MIERCUREA MARE de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374971_a_376300]
-
se ia poziția de zâmbet în poză, în fața camerelor de luat vederi. Dar imaginile de pe sticlă chiar asta fac, ne înșeală ochii, tulburând vederea. Încerc să găsesc explicația răbdării exasperante cu care funcționarii europeni încearcă în mod repetat să reabiliteze căruța împotmolită a grecilor, chiar și împotriva voinței inculpaților. Firește că sunt interesați să-și recupereze banii, dar mai mult decât atât le e teamă să nu se destrame visul de a avea o comunitate prosperă în Europa unită, adică să
BINE ŞI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374951_a_376280]
-
acesta nu vor mai face fasole cu cârnați că nu le dă isu aprobare să facă foc deschis sub ceaune, nu de alta, dar să nu ia incendiul foc, vorba unui general cu fruntea îngustă și cu cascheta cât roata căruței. desigur, iarna nu-i ca vara... dar de ce mama dracului ți-au ales golanii ziua ta la începutul iernii, că de vreun sfert de veac încoace, mereu ne prinde prima zăpadă nepregătiți, fără rezerve de gaz, că și ăsta vine
NU-I ZIUA TA, ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374981_a_376310]
-
întrebă Ionuț printre chicoteli. - Ce e, mă, ce vrai? - Să scherbem, că mamaie... - Ce știe ea? Tot cu nasu-n vatră... De-acu’ să face porumbu’!? Or’ și-a bătut joc de voi!? Și nu vă mai înghiontiți că acu’ opresc căruța și vă las de veniți pe picioare! - Păi știm locu’!? se apără Marius. - De-aia vă e vouă!? Cine caută, găsăște! Târrr! Jos cu voi! Hai! opri tata Nițu căruța brusc. Jos, nu s-aude? - Nu, tataie, nu mai fac
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
de voi!? Și nu vă mai înghiontiți că acu’ opresc căruța și vă las de veniți pe picioare! - Păi știm locu’!? se apără Marius. - De-aia vă e vouă!? Cine caută, găsăște! Târrr! Jos cu voi! Hai! opri tata Nițu căruța brusc. Jos, nu s-aude? - Nu, tataie, nu mai fac! sări Ionuț proptindu-se cu picioarele de loitră. Ionuț era Prâslea familiei, alintat de toți, un drăcușor și jumătate. Câte îi treceau prin cap, toate le făcea. - Nici eu... strigă
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
făcusă! - Știe mamaie ce vorbește! o ținu Marius pe-a lui. - I-auz’!? Citește-n stele!? Eu, una-doauă la câmp, și nu știu, ea, cu curu’ pe cămașă, știe! Măi, măi, măi... - Hai și și nu fii... sări din fundu’ căruței cumnată-sa Leta. - Ei, te trezâș’!? Du-ț’ vorba păn’ la cap... Și dacă sunt dat și neluat, ce!? Păn-acu’ unde-mi fusăși? Că nu-ț’ auzâi gura! Măi trăsăși un pui de somn, ai? Iar ai făcut oale-az’ noapte
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
câmp să vă mănânce bolimbozaurii! - Că de-aia s-o speria ei!? zise Leta. - Și tu ce te bagi!? Vezî-ț’ de somnu’ tău! o atinse tata Nițu. - Balaurii sunt în poveste! sări Marius. - Atunci, na-vă poveste! opri tata Nițu căruța. Hai, pas înainte, marș! Văzându-i încremeniți, izbucni: - Eu pen’ cine vorbesc? Nu s-aude!? - Și eu!? sări din fundu’ căruței cumnată-sa Leta. - Nu, că tu oi fi tușind!... - Așa repede- ajunsărăm!? se ridică ea dând cerga la o
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
somnu’ tău! o atinse tata Nițu. - Balaurii sunt în poveste! sări Marius. - Atunci, na-vă poveste! opri tata Nițu căruța. Hai, pas înainte, marș! Văzându-i încremeniți, izbucni: - Eu pen’ cine vorbesc? Nu s-aude!? - Și eu!? sări din fundu’ căruței cumnată-sa Leta. - Nu, că tu oi fi tușind!... - Așa repede- ajunsărăm!? se ridică ea dând cerga la o parte. - Da’ ce-ai fi vrut!? Să te leagăn păn’ desară!? Ei... - Nu, îngăimă Leta, frecându-se la ochi. Văzând că
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
se îngrijească de aspectarea estetică a orașului. Pe alocuri, în decorul stradal al orașului Buhuși se regăsesc arătări ciudate, cu toptanul, nu cu bucata, puzderii de troițe, țășnitori de apă, cruci..., construite și zugrăvite de o factură ochioasă, ca pe căruțele de la bâlci, despre care artistul plastic Mihai Chiuaru spune că sunt ,,bazaconii, opere ale meșterilor ambulatorii, care strică spațiul sacru”. Și, culmea, acești meșteri excită gustul amatorilor de chilipiruri, ce preferă kitsch - ul ieftin, demascat până la condamnare ca fiind „la
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
culturale ale României. Cântă cu nerepetabilă virtuozitate creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, doine, balade, cântece de joc din toate zonele etnofolclorice românești. Piesele concertate inegalabil cu fluierul său, „Hora stacatto” și „Hora spicatto” de Grigoraș Dinicu, „Ceasornicul”, „Călușul oltenesc”, „Sârba rândunelelor”, „Căruța poștei”, „Dans țărănesc”, de Constantin Dimitrescu, „Ciocârlia” și altele, urcă la sufletul publicului, nemăsurat de înfloritoare, zburate ca păsări exotice în paradisul melosului folcloric românesc, din micul fluier care este părinte sufletesc al unui artist unic. A cântat cuceritor pretutindeni
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
adevărat ritual. Biata mamă îl tăia cu secerea și-l făcea poloage, pe care eu le adunam pe o legătoare și le făceam snopi de grâu. Tatăl meu lega snopii și-i așeza în stive, cruciș, apoi îi încărca în căruță și-i căra la combina de treierat. Banda combinei îi transporta într-un mecanism de treierat, adică de separare a bobului grăului de paie și pleavă. Interesant și frumos, așa mi se pare astăzi... Am participat, copil fiind la toate
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
Dealurile mele, toate, împreuna. Pe cărări umbrițe, se aud sătenii, Măi străbat prin vreme, încă, idicenii, Turmele lor urca până-n coama rară, Ciurdele, alene, se întorc, spre seară. Caii scot pe pajiști icnete rebele, Călăreții urca dealurile mele, Se aud căruțe, glasuri minunate, Veșnicia, încă, bântuie prin sate. Coasele retează iarbă din vâlcele, Si miros a viața, dealurile mele, Stau la sfat vecinii, ca-în vremuri străbune, Când, pe după crește, soarele apune. M-au strigat din lume dealurile mele, Am simțit chemarea
DEALURILE MELE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375418_a_376747]
-
m-au costat pe mine bani, vreme și trudă ca să împac pe directorul Ministerului de Interne, Simion Mihăilescu, cu prietenul nostru [adică Cogălniceanu (precizează Eminescu)] fiindcă numai el era, nu Brătianu era, care împiedica această chestie... Eu voi avea oricâte căruțe va fi de trebuință pentru oricât transport și oriunde veți voi a transporta, măcar că până acuma cărăușii de bună voie tocmiți nu voiau a merge decât la Sistov; acum însă s-a schimbat chestia și merg siliți oriunde vreau." În urma
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
făcut pe patron să închirieze la Gărâna o casă de odihnă, unde puteau să meargă toți angajații fabricii. Casa era gratis, deci cazarea nu îi costa, dar trebuiau să-și plătească mâncarea și transportul. Iarna ajungeam cu săniile, vara cu căruța, că nu erau mașini. Am fost și noi trei ani la rând. Ce grozav a fost! A organizat prima creșă de fabrică gratis. GN: A fost membru de partid? Iudit: A fost membru de partid cu număr foarte mic[4
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
întreb mai multă lume. Unii au ajuns la Recaș, alții au ajuns la Lugoj. Prietena mea din America mi-a povestit zilele astea că au stat 30 de oameni într-o cameră, i-a găzduit cineva.Tata a organizat o căruță în care au încăput vreo 20 de oameni. O căruță cu platformă. Am ajuns la Recaș noaptea, ne-am cazat. Aveam câte o valiză, eu știu cu ce? Bijuterii, precis... De asta cumpărăm noi bijuterii, ca să putem pleca repede. Ne-
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
au ajuns la Lugoj. Prietena mea din America mi-a povestit zilele astea că au stat 30 de oameni într-o cameră, i-a găzduit cineva.Tata a organizat o căruță în care au încăput vreo 20 de oameni. O căruță cu platformă. Am ajuns la Recaș noaptea, ne-am cazat. Aveam câte o valiză, eu știu cu ce? Bijuterii, precis... De asta cumpărăm noi bijuterii, ca să putem pleca repede. Ne-a găzduit o țărăncuță; am dormit în paie, în pod
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
în propria trăire. Cum să spun (...) că fiecare zgomot al lumii are propriul cântec?” Așa își începe poeta pledoaria pro domo într-unul din răspunsurile sale pe facebook. Pentru că, da, așa este pentru sensibilitatea ei lirică are nevoie de o căruță de flori care să i se răstoarne în poarta sufletului și de un cor de menestreli care să îi pavoazeze cărările gândului cu simfonia culorilor. La marginea mea, se năștea iarăși lumea, în aceeași ordine, ochi, inimă, suflet. „Eu scriu
POVESTE DE TOAMNĂ, DE SUFLET ȘI DE DOR de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375624_a_376953]