3,434 matches
-
Mergeam Încet, ca să nu tulburăm liniștea sanctuarului sălbatic cu care acum ne reuneam. Am străbătut pîrÎul, iar atingerea lui pe glezne mi-a amintit În mod neplăcut de degetele de gheață pe care le urăsc atîta; am ajuns la adăpostul cabanei pădurarului. Acesta a fost atît de amabil Încît ne-a dat mate cald și piei de oaie pe care să dormim pînă dimineața următoare. Era 12.35 noaptea. Am condus Încet pe drumul de Întoarcere, pe lîngă lacuri de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Alberto s-a dus pînă În Angostura ca să repare cauciucul, iar eu am crezut că voi petrece noaptea sub cerul liber, nemaiputînd să cer adăpost Într-o casă În care eram considerați criminali. Din fericire, motocicleta noastră se afla lîngă cabana altui muncitor, iar acesta m-a lăsat să dorm În bucătărie, cu un prieten de-al lui. În puterea nopții, m-am trezit În zgomotul ploii și aveam de gînd să mă duc să pun prelata peste motocicletă. Dar, Înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Acolo am trăit una din experiențele tari ale vieții noastre: ne-am dezbrăcat și am trecut înot lacul glacial - un botez de foc care, parcă, ne-a unit și mai mult pe unul de celălalt... După două-trei zile petrecute la cabana lacului Bâlea și după ce am făcut o plimbare la Bâlea Cascadă, am purces la ultima etapă a periegezei noastre montane - escaladarea Negoiului. Din câte îmi aminteam de această parte a Făgărașilor, făcută cu ani în urmă în tovărășia lui Popingham
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
pe drumul cel mai pieptiș al Negoiului - Strunga Dracului, care ne-a încântat prin ineditul și neprevăzutul său. Într-o jumătate de ceas eram pe unul din vâr furile cele mai semețe ale României! Ajunși, după o lungă coborâre, la cabana Negoiul, nu mai știu exact cum au evoluat lucrurile. Fapt este că din întregul grup care venise de la Bâlea și care, pesemne, pornise mai departe înspre Poiana Neamțului, am rămas în acea noapte la cabana Negoiu numai noi trei: Mihai
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
după o lungă coborâre, la cabana Negoiul, nu mai știu exact cum au evoluat lucrurile. Fapt este că din întregul grup care venise de la Bâlea și care, pesemne, pornise mai departe înspre Poiana Neamțului, am rămas în acea noapte la cabana Negoiu numai noi trei: Mihai, eu și nepoata. Timpul se schimbase în rău, cabana era pustie, aveam loc berechet și, cu toate acestea, nu știu cum se face, dar doctorița, Ciza, zisă Nana, a aranjat să doarmă împreună cu noi, în camera cu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
lucrurile. Fapt este că din întregul grup care venise de la Bâlea și care, pesemne, pornise mai departe înspre Poiana Neamțului, am rămas în acea noapte la cabana Negoiu numai noi trei: Mihai, eu și nepoata. Timpul se schimbase în rău, cabana era pustie, aveam loc berechet și, cu toate acestea, nu știu cum se face, dar doctorița, Ciza, zisă Nana, a aranjat să doarmă împreună cu noi, în camera cu mai multe paturi în care mă stabilisem cu Mihai. Era clar că Mihai îi
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
care mă stabilisem cu Mihai. Era clar că Mihai îi plăcea. Poate chiar și eu... Dar tot așa de clar era că vom dormi cu toții ca niște copii cuminți ce eram. A doua zi, se pare că Nana-Ciza a părăsit cabana cu pro misiunea de a ne revedea la București. În ziua în care la rândul nostru urma să coborâm de la munte la șes, sculându-mă mai devreme și întristat, pesemne, de apropiatul sfârșit al vacanței, am scris următoarele rânduri, care
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
viziune: „Zorile, acele bătrâne curioase cu păr cenușiu, ce par a privi din altă lume, zori posomorâte, neîncrezătoare în lumina soarelui ce o să vină, zori triste...“ Fără să mai pierdem timp, am plecat la drum întins - 24 de kilometri - de la cabana Negoiu până la satul Porumbacu de Jos, unde își petreceau vacanța Ticki și Gilda... Ni se închiriase o cameră în apropiere de a lor, așa că ultimele zile de vacanță le-am petrecut împreună într-un dolce farniente. Făceam plajă și baie
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cu totul nouă mă aștepta, cu grijile și cu preocupările ei necunoscute, despre care însă nu îndrăzneam să vorbesc cu Mihai, dat fiind că el nu vedea cu ochi buni această nouă reprofilare a mea. Pe înserat am ajuns la cabana Capra neagră. Am cinat și ne-am culcat cu grija zilei de mâine. Primul autobuz spre Câmpulung pleca dimineața și trebuia să ne sculăm foarte devreme. Era încă întuneric când am pornit din nou la drum. Mergeam în tăcere prin
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
niciodată nu aveam destui bani, deși făceam tot felul de acrobații cu diverși străini care aveau rude în România. Am locuit în tot felul de condiții în străinătate, de la hoteluri ultraelegante, când aveam invitații oficiale, până la locuințele studențești YMCA, până la cabane cu priciuri și până la o casă de toleranță, unde am nimerit la Florența - un hotel care închiria cu ora și unde am petrecut o noapte. Neplăceri aveam doar în România, până să obținem pașapoartele, și cu raportul pe care trebuia
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
de mai bine de 50 de metri. Înainte însă, de a ajunge la această splendidă lucrare de artă a naturii, săpată într-una din treptele glaciare ale muntelui Bâlea, drumețul are posibilitatea să se oprească spre odihnă și desfătare la Cabana «BâleaCascadă». Multă vreme după prima ei apariție în decorul sălbatec, al masivului Făgărașului, cu mai bine de o sută de ani în urmă, mai precis începând din anul 1882 această cabană era numită de locuitorii satului nostru «Casa Domnilor», pentru că
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
posibilitatea să se oprească spre odihnă și desfătare la Cabana «BâleaCascadă». Multă vreme după prima ei apariție în decorul sălbatec, al masivului Făgărașului, cu mai bine de o sută de ani în urmă, mai precis începând din anul 1882 această cabană era numită de locuitorii satului nostru «Casa Domnilor», pentru că ea era căutată și cu precădere solicitată, pentru cazare de turiștii orășeni ce tot mai frecvent băteau potecile acestor minunați munți. Se știe că primul loc de refugiu din acest punct
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
casă, tot din lemn, cu 6 camere de dormit, cu toate ale ei. Dar din păcate și aceasta a avut aceeași soartă ca și înaintașele, fiind încendiată în timpul primului război mondial. Abia în 1924, s-a realizat în sfârșit o cabană din zidărie de piatră cioplită și lemn, temelia celei de azi, căreia la diverse etape i s-au adăugat alte și alte lucrări de dezvoltare și modernizare. Mai târziu, după darea în folosință în 1970, a noului hotel pe care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cioplită și lemn, temelia celei de azi, căreia la diverse etape i s-au adăugat alte și alte lucrări de dezvoltare și modernizare. Mai târziu, după darea în folosință în 1970, a noului hotel pe care-l vedem astăzi, această cabană a fost demolată integral. Pornind mai departe, turistul va observa cum Transfăgărășanul cu fiecare metru pe care-l urcă devine tot mai aspru, tot mai sălbatec, mai agresiv și mai periculos. În serpentine largi, în bucle frumos proiectate, de peste 50
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Transfăgărășanul a fost înzestrat cu responsabile lucrări de protecție împotriva avalanșelor și a intemperiilor. Drumul trece în peregrinarea sa de câteva ori pe sub cablurile de oțel ce duc pe turiștii grăbiți în cabinele rapide și moderne ale Telefericului, sus la cabana «BâleaLac», ca mai apoi, odată ajuns pe malul lacului să vireze prin partea de vest a acestuia, să pătrundă în tunelul practicat în stânca șeii Paltinului de unde poate fi admirată priveliștea de dincolo, din partea de sud a țării, având și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
modest urca muntele împreună cu domnii veniți dela orașe, fericite că au ocazia să facă rost de un ban. Abia în anul 1902 un grup de muncitori italieni prefigurează, dând o formă acceptabilă plaiului dela Pietrele Albe până la Casa Societății Carpatine - Cabana Bâlea Cascadă - porțiunea cea mai dificilă, cea mai periculoasă din traseul nostru. În anul 1931, luna iunie, sub supravegherea lui Mock Anton s-a prefigurat și construit plaiul ce pleacă din Fundul Luncii, adică de lângă Glăjărie și duce până la Pietrele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Anton s-a prefigurat și construit plaiul ce pleacă din Fundul Luncii, adică de lângă Glăjărie și duce până la Pietrele Albe, de muncitori localnici, din Streza și Oprea Cârțișoara. Tot în acelaș an, aceeași echipă desăvârșește și plaiul ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă la Piatra Dracului. Abia peste câțiva ani, mai precis în 1934 se dă formă și se construiește plaiul ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă la cabana Bâlea Lac, iar în anul următor, adică în 1935 se realizează și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Streza și Oprea Cârțișoara. Tot în acelaș an, aceeași echipă desăvârșește și plaiul ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă la Piatra Dracului. Abia peste câțiva ani, mai precis în 1934 se dă formă și se construiește plaiul ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă la cabana Bâlea Lac, iar în anul următor, adică în 1935 se realizează și plaiul ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă pe Valea Doamnei, ambele cu muncitori din Cârțișoara. Mai există un crâmpei de plai ce duce din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Tot în acelaș an, aceeași echipă desăvârșește și plaiul ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă la Piatra Dracului. Abia peste câțiva ani, mai precis în 1934 se dă formă și se construiește plaiul ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă la cabana Bâlea Lac, iar în anul următor, adică în 1935 se realizează și plaiul ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă pe Valea Doamnei, ambele cu muncitori din Cârțișoara. Mai există un crâmpei de plai ce duce din Valea Bâlii în Valea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Dracului. Abia peste câțiva ani, mai precis în 1934 se dă formă și se construiește plaiul ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă la cabana Bâlea Lac, iar în anul următor, adică în 1935 se realizează și plaiul ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă pe Valea Doamnei, ambele cu muncitori din Cârțișoara. Mai există un crâmpei de plai ce duce din Valea Bâlii în Valea Doamnei. Acesta a fost realizat în anul 1950 cu muncitori aduși din Vâlcea. Actuala Casă de Vânătoare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din Valea Bâlii în Valea Doamnei. Acesta a fost realizat în anul 1950 cu muncitori aduși din Vâlcea. Actuala Casă de Vânătoare de lângă cantonul pădurarului a fost construită în anul 1965 prin grija Ocolului Silvic Arpaș. Telefericul ce duce dela cabana Bâlea-Cascadă la Bâlea-Lac, a fost construit în anii 1967 - 1968. După cum în octombrie 1969 a fost construită de trupe militare cabana comitetului central al partidului comunist român, cu care ocazie se efectuează și primul zbor cu elicopterul de la bază, cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Vânătoare de lângă cantonul pădurarului a fost construită în anul 1965 prin grija Ocolului Silvic Arpaș. Telefericul ce duce dela cabana Bâlea-Cascadă la Bâlea-Lac, a fost construit în anii 1967 - 1968. După cum în octombrie 1969 a fost construită de trupe militare cabana comitetului central al partidului comunist român, cu care ocazie se efectuează și primul zbor cu elicopterul de la bază, cu materiale de construcție, sus pe creastă la Bâlea. Îngrijitorii acestor popasuri turistice, angajați de autoritățile vremii, rămași în memoria localnicilor au
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
comunist român, cu care ocazie se efectuează și primul zbor cu elicopterul de la bază, cu materiale de construcție, sus pe creastă la Bâlea. Îngrijitorii acestor popasuri turistice, angajați de autoritățile vremii, rămași în memoria localnicilor au fost în ordine : Pentru cabana Bâlea-Cascadă - Francisk Matzineuer în calitate de îngrijitor de prin 1878 până în 1895, bine cunoscut ca pădurar al contelui Teleki la vremea aceea și care locuia într-o casă a pădurii ceva mai jos de Glăjărie. - Anton Mock, fiu vitreg al lui Francisk
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aceea și care locuia într-o casă a pădurii ceva mai jos de Glăjărie. - Anton Mock, fiu vitreg al lui Francisk Matzeuner în calitate de îngrijitor și cabanier din 1895 până în 1935. - Anton Mock jr., în calitate de cabanier între anii 1939 - 1946. Pentru cabana Bâlea Lac arătăm că: - din 1902 până în 1946, aceasta a fost îngrijită și administrată de cei doi Mock, tată și fiu. În 19 august 1933, la solicitarea lui Anton Mock, locuitorul Trântor D. Matei (Matei lui Patriche) din Streza, a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
explicat, colonelul în rezevă Victor Budac, cândva cabanier la Bâlea-Lac la 2 kilograme bucata. După părerea unor pescari amatori, oameni de încredere, se știe că aceștia niciodată nu mint, dar întotdeauna exagerează, chiar la 4 kilograme. Datele referitoare la administrarea cabanelor Bâlea în perioada arătată au fost culese dela doamna Filomena Mock, soția lui Anton Mock jr. domiciliată la data informării (24. 11. 1968) în comuna Cârța. Se poate observa că oamenii acestor locuri au fost întotdeauna foarte activi, și din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]