3,909 matches
-
aduceau o anumită notă de dezordine, ei n-au mai avut dreptul la același tratament. Fie că rezultaseră dintr-un prim mariaj al lui Iosif, fie că erau roadele recăsătoriei lui cu Maria (iar aici mai apare și problema vârstei canonice a moșneagului), ei au fost abandonați pe parcurs. Neconcordând cu ansamblul, frații din Sfânta Familie recompusă au fost îndepărtați din versiunea pentru marele public și, din acest decupaj, ea n-a avut decât de câștigat. În altă ordine de idei
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
text de G. Bernanos. (n. trad.) Keffieh = piesă vestimentară cu care palestinienii militanți își acoperă capul; este formată dintr-o bucată pătrată de țesătură care se poartă pliată în formă de triunghi și legată cu un șiret. (n. trad.) Legea canonică islamică. (n. trad.) Fetva: sentință juridică asupra unei probleme de religie la musulmani; decizia care rezultă este (uneori) condamnarea la moarte. (n. trad.) Izieu, localitate în Franța (departamentul Ain) cu un muzeu memorial în memoria a 44 de copii și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ipostaze autohtone ale mantalei vrăjitorești, cum este lecrul o vestă, sau căpeneagul. Mantaua aduce deplasarea momentană, într-un basm cules din Fundu Moldovei, Suceava, haina aceasta fiind mai degrabă atipică pentru funcția conferită, căci papucii, șolele și obiala constituie simbolul canonic pentru drum. Papucii au capacități nautice, dar numai în asociere cu biciul, o altă ipostază a bâtei puterii, în opinia lui Petru Caraman. Bogăția venită fără efort este adusă de nuca vulturului, de căpăstrul calului și, cel mai frecvent, de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
decenii de comunism trebuie lăsată doar pe seama timpului și pe uitare? Cine ar trebui să dea semnalul reevaluării? Crezi că trebuie să așteptăm mult trâmbițata intrare în Europa, să ne facă (altcineva) ordine și în curtea literaturii? Constat că "listele" canonice au rămas aproape neschimbate în comparație cu canonul oficial din perioada comunistă, chiar dacă în perioada postdecembristă au fost recuperați scriitorii români din exil și au apărut multe cărți valoroase ale scriitorilor afirmați din plin abia acum. E drept că au apărut unele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
se facă ordine în grădina în care bălăriile sunt declarate crini imperiali. Critica literară pare a fi comodă și lipsită din ce în ce mai mult de metodă. Foiletonismul, afinitatea electivă, fragmentarismul, preferențialitatea tematică sau personalizată nu pot duce la o sistematizare și ierarhizare canonică a valorilor noastre literare. Probabil Academia face eforturi, însă nu-i cunoaștem criteriile. Suntem singura literatură din Europa care nu are o istorie completă sau un dicționar tezaur. Nimeni nu se poate hazarda într-un vacarm ca acesta în care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ea ar trebui să se ocupe autorii de manuale alternative, dispuși să-l scoată pe Labiș din programe, dar nu renunță la un Păunescu. Opere tributare comunismului, precum cele semnate de Petru Dumitriu, se lăfăie la capitolul opere și autori canonici, iar I. D. Sârbu abia este amintit. Prima reevaluare ar fi a reevaluatorilor din sistemul educațional gimnazial, liceal și universitar. E greu de crezut că universitarii care au preamărit colectivizarea din literatură, ar putea avea privirea suficient de curată spre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
din ultimele luni ale anului 1604, din 1605, sau din cele dintâiu luni ale lui 1606”. Referindu-se la Scrisoarea lui Meletie Pigas din 3 noiembrie 1598, istoricul preciza că noul arhiepiscop, ca urmare a recunoașterii Mitropoliei Moldovei ca „arhiepiscopie canonică”, primise deja la această dată „mantia patriarhală cu patru închipuiri și cu patru izvoare”, precum și mirul. Nicolae Iorga atrăgea atenția asupra faptului că Meletie Pigas a plecat la Alexandria înainte de a se fi luat o hotărâre și de a se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
e de' suoi tempi, vol. 2., Le Monnier, Firenze, 1930, I, appendice, pp. cxij-cxxxj. Zaccagnini, Guido, Introduzione a Sozomeno, Chronicon universale, în Rerum Italicarum Scriptores, XVI:1, Città di Castello, Lapi, 1908. Zamponi, Stefano, "La duplice elezione d'Antonio Ippoliti canonico pistoiese", în Bullettino storico pistoiese, ser. III, XIV, 1979, pp. 91-94. Zorzi, Andrea, Aspetti e problemi dell'amministrazione della giustizia penale nella Repubblica fiorentina, Olschki, Firenze, 1989. Wallace, MacCaffrey, "Place and Patronage în Elizabethan Politics", în Elizabethan Government and Society
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
delegarea de puteri speciale către commissarius poate fi găsit în instituția ecleziastica a iudex delegatus, așa cum a fost descrisă în Decretaliile gregoriene 12. Cu toate acestea, motivul care a sta la baza unei conexiuni între commissarius și doctrina de drept canonic a delegării a rămas neclar. Putem chiar lua în considerare posibilitatea ca un commissarius să se fi dezvoltat din fideicommissarius, un agent personal care, în conformitate cu dreptul privat român, era împuternicit să efectueze diverse sarcini în numele altei persoane. Deși fideicommissarii au
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
neacceptabile" (De libris recipiendis et non recipiendis). Acest document presupus a fi redactat în 494 sub Papă Gelasius I a intrat în circulație doar din secolul al VII-lea. Pentru creștinătatea latină a funcționat că un timpuriu "Index" pentru lucrări canonice și eretice 12 . În secolele următoare cele Șapte Cărți de Istorie contra Păgânilor au devenit cele mai citite texte istorice non-biblice al Evului Mediu (von Den Brincken 1957, pp. 80-85). Conform unei liste publicată în 1961, există 245 de manuscrise
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
I, 1976, pp. 57-72. 62 Referitor la Panichi: Connell, Îl commissario, p. 591; și Id., Republican Territorial Government, pp. 175-178. Asupra lui Marchetti: Bizzocchi, Chiesa e potere, p. 190. Referitor la Ippoliti: S. Zamponi, "La duplice elezione d'Antonio Ippoliti canonico pistoiese ", în Bullettino storico pistoiese, ser. III, XIV, 1979, pp. 91-94. 63 Pentru informații despre Salvetti, care erau din Pistoia, dar aveau reședința la Florența: Martines, Lawyers and Statecraft, p. 501 și passim; împreună cu alte diferite scrisori private adresate lui
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
care se organizează în toate momentele ce îl preced. El este rezultatul unei dialectici a istoriei literaturii, al unei evoluții naturale a formelor, care-l fac posibil. Pe de altă parte, textul eminescian depășește, sub o serie de aspecte, modelul canonic romantic. Astfel încât simpla acreditare a textului eminescian ca simptomatic pentru romantismul românesc se dovedește insuficientă pentru a-l descrie în toate articu lațiile sale intime. Istoric vorbind, Eminescu corespunde modelului estetic romantic, dogmatic în esență (sub masca abilă a unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
o "parcurgere a dosarului receptării", traversând epoci și survolând mentalități: Eminescu. Negocierea unei imagini. Construcția unui canon, emergența uni mit. (Editura Cartea Românească, București, 2008). E "un exercițiu de recuperare a istoriei receptării" și în cadrul acesteia, descifrarea "imaginii unui autor canonic", pentru a putea efectua astfel o "lectură a operei eminesciene într-o anumită companie paradigmatică", totul având alura unui "studiu de caz". Domnia sa atrage atenția încă din primul moment că "receptarea lui Eminescu a angajat paradigme diferite și a traversat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
să fie purtător de sens, dacă avem în vedere că apariția unui scriitor deopotrivă ireverențios și inovator cu normele poetice, cum a fost Eminescu, survenea la limita de contact a unor "falii tectonice". Adică, în toiul celei mai angajate "bătălii canonice" a secolului al XIX-lea românesc, ce pune în coliziune posteritatea canonului pașoptist și emergentul canon junimist [...] La începutul secolului al XX-lea, exista deja un consens emoțional larg în legătură cu figura eminesciană și mutațiile de sensibilitate determinate de apariția poetului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
originalității geniului eminescian, care se mișcă cu dezinvoltură între diferite registre lirice". Situație pe care o consideră valabilă și pentru proza ca și pentru publicistica eminesciană. Într-un prim capitol este luat în discuție canonul estetic, raportat la alte tipuri canonice: canonul didactic, canonul moral ș.a., făcând observația că în cazul receptării lui Eminescu, școala de azi arată că "măsura canonului estetic din primele decenii de după 1900 nu mai concordă pentru generația secolului XXI", astfel că "trebuie regândit un canon alternativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Negru. Nu vom intra în amănunte de ordin istoric și arheologicteren al polemicilor și supozițiilor, deoarece ne interesează numai specificul și mentalitatea artistică in secolele XIVXV, în acel loc de răscruce a interferențelor stilistice în spatiul artistic autohton: arta bizantină canonică, al cărei mesaj a fost preponderent moral, arta occidentală, care a asimilat, se știe, raționalismul epocii și ezoterismul, arta islamică, cea armeană sau geordiană. Se pare că Vladislav, cavaler vasal al regelui Sigismund, avusese un veșmânt fastuos, asemănător modei impuse
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
cazurile penale, cum ar fi crimele și furturile, erau teoretic de competența sistemului juridic musulman, tribunalele ortodoxe le judecau adesea și ele, cu condiția ca în acestea să nu fie implicați musulmani. În împărțirea dreptății, biserica se baza pe legea canonică, pe legea statutară bizantină, pe cutumele locale și pe scrierile și tradițiile bisericești. Tribunalele ecleziastice puteau stabili pedepse ca întemnițarea, amendarea sau exilarea, ca și interdicția împărtășaniei și excomunicarea. Populația creștină prefera de obicei să apeleze la aceste tribunale, în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
articole se refereau la recunoașterea papei drept cap al bisericii, acceptarea descinderii Sfîntului Spirit atît din Tată cît și din Fiu și credința în existența purgatoriului.6 Ortodocșii puteau astfel să-și păstreze credința, dat fiind că liturghia și legea canonică rămîneau neatinse. Biserica unită a depus eforturi mari mai ales ca să cîștige de partea ei clerul ortodox, a cărui poziție era într-adevăr dificilă și umilitoare. Membrilor acestuia li se oferea cel puțin șansa de a obține poziția deținută de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și ne spălau scuipătorile. Dar, În afară de această uzură zilnică pe urma bleste maților de bani și iar bani, sărmanul nostru prieten mai Înnodase relații așa zicând Înalte, sau de societate, dar costând iarăși timp și osteneli, cu coconeturi de vârstă canonică vârâte prin fel de fel de asociații, mă rog!, culturale, unde n-aveau ce căta decât numai ca nepricepându-se sau alungate fiind de la alte rosturi ale muierii. și făcând Bucuța astea toate pentru ce?... De gura Eufimiei, cea cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și al Liei, care s-a culcat fără să-l doară capul cu Bilha, țiitoarea lui taică-său - Facerea, 35, [21].) Sunt atâtea și atâtea cucoane turmentate de gândul aventu rilor extraconjugale - motivat, Își spun ele sub ame nințarea vârstei canonice, de regretul de a nu-și fi trăit Îndestul viața - și care se prefac a ignora că majoritatea amanților lor, reali sau ipotetici, le preferă altora, sau „celor lalte“ din bordel pentru con siderente cu totul altele decât calitatea lor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu m-au răsplătit, precum Elsa de Brabant, cu acele priviri de gratitudine și recunoștință de care au fost În stare numai femeile oropsite de Dumnezeu și de oameni: fetele bă trâne, femeile prea urâte sau cele trecute de vârsta canonică, dar Încă neînrăite, pe care Încercam să le salvez cu un cuvânt amabil, cu o privire și un surâs din ungherul cel mai Întunecos al salonului unde ascultam, cu false și sleite zâmbete de parti cipare, sporovăielile și glumele nesărate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
densă de memoria trecutului de înlănțuire prin închisori, a unui număr însemnat de frați franciscani, iar în anul 1995 ar fi trebuit să apară o altă carte de memorii și autobiografii, cu ocazia jubileului de 100 de ani de la înființarea canonică a Provinciei Ordinului Franciscan Minor Conventual, „Sf. Iosif” pe pământ românesc. Prin anii 1992 - 1994, frații care au supraviețuit închisorilor și care mai erau în viață au acceptat, la invitația superiorilor, să descrie ceva din suferințele lor. Se pare că
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
timp în Arhivă și să adun aceste texte, mulțumindu-le și confraților care se ocupă de editarea lucrării de față, vă ofer spre amintirea confraților noștri o carte eveniment în anul acesta jubiliar al Provinciei (120 de ani de la înființarea canonică și 25 de ani de la reorganizare). Nădăjduiesc și sunt convins că frații ce dorm deja în pacea Domnului ne sunt mai aproape acum decât înainte, căci ne-au iubit și ne iubesc, și-au dat viața întru credință și speranță
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
explicativă, recomandație din partea Prea Cucerniciei Voastre nu știe ce și cum să facă și nu-mi poate da nici un răspuns și nici o soluție !!! În 1957 când am venit aici în Banat, fugind din fața prigonitorului, pentru ca să nu fiu în afara prevederilor Dreptului Canonic și să fiu legal în drumul meu de refugiu, am cerut de le P.C.S. Pr. Mihai Dămoc și mi-a acordat prevederea exclaustrațiunii în baza căreia am lucrat aici în via Domnului. Având în vedere starea gravă a sănătății mele
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
analizat-o cu toată atenția. Situația gravă a sănătății mele, în chip special artroza bilaterală a picioarelor mele care “tace” numai în acest microclimat submediteranean din sudul județului Caraș-Severin, cere aplicarea părții a doua a prevederii can. 686 din Dreptul canonic... exclaustratio imponi potest a Sancta Sede... ob graves causas... . Inima-mi plânge și sufletul geme în mine că forțat trebuie să fiu departe de mănăstirile Ordinului meu drag. Fiat voluntas Tua! Memento semper ad invicem. Pr. Gheorghiță (Gheorghe Coceangă) (scrisori
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]