6,961 matches
-
că în analiza sa istoricistă, lineară și deterministă, K. Marx a vorbit despre tranziția de la capitalism la socialism și apoi la comunism în termeni de inevitabilitate istorică obiectivă, întrucât s-ar conforma legii concordanței dintre forțele și relațiile de producție. Capitalismul, spunea Marx, ajunge în dezvoltarea sa la stadiul de a substitui acestei necesare concordanțe o contradicție fundamentală, care nu poate fi rezolvată decât prin „revoluția proletară”, menită a duce la înlocuirea relațiilor capitaliste de producție cu relațiile socialiste și apoi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fundamentală, care nu poate fi rezolvată decât prin „revoluția proletară”, menită a duce la înlocuirea relațiilor capitaliste de producție cu relațiile socialiste și apoi comuniste, ce vor redescătușa dezvoltarea forțelor de producție. Revoluția proletară victorioasă ar deschide epoca tranziției de la capitalism la socialism. Numai că „viclenia istoriei”, pe care chiar Marx o invoca, dar pe care n-a bănuit-o că ar interveni pentru a-i infirma predicțiile, a făcut ca țările central și est-europene să se confrunte nu doar cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Numai că „viclenia istoriei”, pe care chiar Marx o invoca, dar pe care n-a bănuit-o că ar interveni pentru a-i infirma predicțiile, a făcut ca țările central și est-europene să se confrunte nu doar cu tranziția de la capitalism la socialism, ci și cu cea inversă, de la socialism la capitalism. În ce măsură această ultimă tranziție ține de o inevitabilitate istorică „legică” sau de „viclenia istoriei” sau pur și simplu de o traiectorie a dezvoltării pe care societățile însele o construiesc
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe care n-a bănuit-o că ar interveni pentru a-i infirma predicțiile, a făcut ca țările central și est-europene să se confrunte nu doar cu tranziția de la capitalism la socialism, ci și cu cea inversă, de la socialism la capitalism. În ce măsură această ultimă tranziție ține de o inevitabilitate istorică „legică” sau de „viclenia istoriei” sau pur și simplu de o traiectorie a dezvoltării pe care societățile însele o construiesc istoric? Nu cumva organizarea socială și politică specifică modelului comunist n-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
asupra proceselor de individualizare. O astfel de opțiune se bazează pe două rațiuni importante. În primul rând, individualizarea actorilor sociali este unul dintre cele mai reprezentative procese ale modernității, cu rădăcini în îndepărtata Renaștere sau în epoca de geneză a capitalismului și mai ales în întreaga perioadă de tranziție de la societatea tradițională la cea industrială. Disoluția societății industriale și afirmarea celei postindustriale coincid cu forme noi de individualizare și cu o schimbare de proporții: individualizarea este atât de accentuată, încât toate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tuturor societăților actuale. Distribuția proprietății, construcția instituțională a pieței economice și a pieței muncii și chiar politicile statului bunăstării generează inegalități ale veniturilor și oportunităților, ale șanselor vieții și ale criteriilor de evaluare a realizărilor vieții. Pe scurt, în țările capitalismului dezvoltat, structura socială nu s-a schimbat și nu se schimbă în mod fundamental. Neschimbată cum este în contururile ei esențiale, această structură socială accentuează și multiplică inegalitățile. Totodată, structura socială a capitalismului emergent din țările în tranziție urmează aceeași
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a realizărilor vieții. Pe scurt, în țările capitalismului dezvoltat, structura socială nu s-a schimbat și nu se schimbă în mod fundamental. Neschimbată cum este în contururile ei esențiale, această structură socială accentuează și multiplică inegalitățile. Totodată, structura socială a capitalismului emergent din țările în tranziție urmează aceeași cale a consacrării și multiplicării inegalităților. Pe de altă parte însă, se produce o dezintegrare a grupurilor și claselor sociale și o afirmare tot mai puternică a individualității pe piața muncii. Piața capitalistă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu privire la controlul corupției, dar destul de lent și cu multă reticență, întrucât încrederea socială bazată pe reciprocitate se află încă la un nivel scăzut. Este de așteptat ca, din perspectivă istorică, substituirea relațiilor economice contractuale celor familiale să se facă în capitalismul de tranziție într-un interval de timp mult mai scurt decât cel din cadrul capitalismului tradițional. Parafrazând o formulă biologică evoluționistă clasică, putem spune că „ontogeneza” capitalismului de tranziție reproduce la scară istorică accelerată „filogeneza” capitalistă consacrată de secole pentru a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe reciprocitate se află încă la un nivel scăzut. Este de așteptat ca, din perspectivă istorică, substituirea relațiilor economice contractuale celor familiale să se facă în capitalismul de tranziție într-un interval de timp mult mai scurt decât cel din cadrul capitalismului tradițional. Parafrazând o formulă biologică evoluționistă clasică, putem spune că „ontogeneza” capitalismului de tranziție reproduce la scară istorică accelerată „filogeneza” capitalistă consacrată de secole pentru a-i conferi familiei locul ce trebuie să-l ocupe în cadrul structurii producției și al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ca, din perspectivă istorică, substituirea relațiilor economice contractuale celor familiale să se facă în capitalismul de tranziție într-un interval de timp mult mai scurt decât cel din cadrul capitalismului tradițional. Parafrazând o formulă biologică evoluționistă clasică, putem spune că „ontogeneza” capitalismului de tranziție reproduce la scară istorică accelerată „filogeneza” capitalistă consacrată de secole pentru a-i conferi familiei locul ce trebuie să-l ocupe în cadrul structurii producției și al reproducerii economice. Deocamdată, însă, tranziția postcomunistă acționează prin consecințele ei într-o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în unele țări și cu memoria proaspătă a pierderii autonomiei în altele, concomitent cu promovarea puternică a valorilor instrumentale, cultura academică a universității se vede din nou confruntată cu nevoia de a-și chestiona vocația critică și cea mediatoare dintre capitalismul pieței competitive, idealurile participative ale democrației liberale și individualizarea tot mai pregnantă. Este universitatea capabilă să construiască și să mențină o „distanță critică” între ea și societatea în care funcționează pentru a-și dezvolta propriul sistem de valori - desigur, congruent
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și funcțiile ei încă rămăsese, chiar și în secolul al XIX-lea, circumscris de aceiași termeni specifici abordărilor romantice și umaniste. Abia odată cu începutul secolului XX, schimbările din diviziunea muncii și a cunoașterii, odată cu expansiunea birocrației de stat și a capitalismului european și mai ales odată cu creșterea influențelor americane într-un spațiu al interdependențelor globale tot mai accentuate, se resimt și în organizarea și funcționarea studiilor universitare. Acestea din urmă încep să se schimbe pentru a face un loc mai extins
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu acuratețe: relațiile contractuale de muncă din universitate sunt aceleași cu cele din „întreprinderile «capitaliste de stat»”. De atunci, putem observa cum universitatea se schimbă în același mod în care se schimbă economia și birocrația de stat a vremii. Între capitalismul economic și cel universitar, public sau privat, apar corespondențe pe care timpul le consacră conform specificului său. Ritmurile însă variază de la o țară la alta. În spațiul american, de exemplu, schimbările de genul celor menționate de Weber și încă altele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să coopereze tot mai strâns și să construiască împreună laboratoare și întreprinderi. În felul acesta, universitățile ca organizații s-au schimbat, iar universitarii sau numai unii dintre ei au început să devină antreprenori. Începe astfel să se extindă un veritabil „capitalism academic”. O astfel de dezvoltare, cuplată cu scăderea relativă a fondurilor publice și creșterea ponderii celor private, a dus la transformarea universităților într-un gen distinct de corporații. Unele au început să funcționeze ca organizații pentru profit, altele se prezintă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Social Order, Polity, Cambridge. Beck, Ulrich, LAU, Cristoph, 2005, „Second Modernity as a Research Agenda: Theoretical and Empirical Explorations in the „Meta-Change” of Modern Society”, British Journal of Sociology, 56, 4, pp. 525-557. Bell, Daniel, 1976, The Cultural Contradictions of Capitalism, Basic Books, New York. Bell, Daniel, 1976, The Coming of Post-Industrial Society: A Venture in Social Forecasting, Basic Books, New York. Beverly, John, OVIEDO, Aronna, JOSÉ Michael (ed.), 1995, The Postmodernism Debate in Latin America, Duke University Press, Durham, Londra. Bok, Derek
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Paris. Evans, Peter, 1995, Embedded Autonomy. States and Industrial Transition, PUP, Princeton. Ester, Peter; Halman, Lock; De Moor, Ruud (ed.), 1992, The Individualizing Society: Value Change in Europe and North America, TUP, Tilburg. Eyal, G.; Szelenyi, I.; Townsley, E., 2001, Capitalism fără capitaliști: noua elită conducătoare din Europa de Est, Editura Omega, București. Featherstone, Mike, 1995, Undoing Culture: Globalization, Postmodernism and Identity culture, SAGE Publications, Londra. Frank, David John; Meyer, John W., 2002, „The Profusion of Individual Roles and Identities in the Postwar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Blackwell, Londra. Hobsbawm, Eric; Ranger, Terence (ed.), 1992, The Invention of Tradition, Canto, Cambridge. Inglehart, Ronald, 1997, Modernization and Postmodernization: Cultural, Economic and Political Change in 43 Societies, PUP, Princeton. Jameson, Fredric, 1991, Postmodernism, or the Cultural Logic of Late Capitalism, Duke University Press, Durham. Jencks, Charles, 1977, The Language of Post Modern Architecture, Rizzoli, New York. Kaufman, Jean-Claude, 2001, Ego. Pour une sociologie de l´individu, Editions Nathan, Paris. Kaufman, Jean-Claude, 2004, L’Invention de soi. Une théorie de l'identité
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și tipuri sociale în România, Editura Staff, București. Sandu, Dumitru, 1999, Spațiul social al tranziției. Editura Polirom, Iași. Simmel, Georg, 1989, Philosophie de la modernité. La femme de la ville, l’individualisme, Éditions Payot, Paris. Slaughter, Sheila, LESLIE, Larry L., 1997, Academic Capitalism. Politics, Policies, and the Entrepreneurial University, Johns Hopkins University Press, Baltimore, Londra. Sokal, Alan; Bricmont, Jean, 1997, Impostures intellectuelles, Éditions Odile Jacob, Paris. Spaargaren, G. et al., 2000, The Environment and Global Modernity, SAGE Studies in International Sociology, New York. Stănculescu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
I-II, Expert Project, Iași. Voicu, Mălina, 2005, Ce fel de bunăstare își doresc românii? Despre legitimitatea politicilor salariale din România, Expert Project, Iași. Wallerstein, Immanuel, 1979, The Capitalist World Economy, CUP, Cambridge. Weber, Max, 1993, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București. Williams, Raymond, 2005, Culture and Society, 1780-1950, Penguin Books, Londra. Wolf, Alison, 2002, Does Education Matter: Myths about Education and Economic Growth, Penguin Books, Londra. Zamfir, Cătălin, 2004, O analiză critică a tranziției: ce va fi „după
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
P., Oxford, 1976, p. 456. Emile Durkheim, Formele elementare ale vieții religoase, Editura Polirom, Iași, 1995 (publicată prima dată în franceză cu titlul Les formes élémentaires de la vie réligieuse în 1912). Max Weber, The Protestant Ethic and the Spirit of Capitalism, traducere de T. Parsons, Unwin University Books, Londra, 1971, p. 181. Philippe Corcuff, Les Nouvelles Sociologies, Nathan Université, Paris, 1995, pp. 13-61. J.-F. Lyotard, op. cit., p. 11. Cf. Jürgen Habermas, Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, Editura All Educational
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
op. cit., pp. 7-50. 19 Ulrich Beck, op. cit. 20 Anthony Giddens, Runaway World. How Globalisation is Reshaping Our Lives, Profile Books, Londra, 2002, p. 28. 21 Karl Marx, Opere alese, vol. I și II, Editura Politică, București. 22 Joseph A. Schumpeter, Capitalism, Socialism and Democracy, Harper Brothers, New York, 1950. 23 Daniel Bell, The Cultural Contradictions of Capitalism, Basic Books, New York, 1976. 24D. Bell, op. cit., p. 7. 25Ibidem, p. 7. 26 Ibidem, p. 15. 27Apud, D. Bell, op. cit., p. 18. 28D. Bell, op. cit
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Reshaping Our Lives, Profile Books, Londra, 2002, p. 28. 21 Karl Marx, Opere alese, vol. I și II, Editura Politică, București. 22 Joseph A. Schumpeter, Capitalism, Socialism and Democracy, Harper Brothers, New York, 1950. 23 Daniel Bell, The Cultural Contradictions of Capitalism, Basic Books, New York, 1976. 24D. Bell, op. cit., p. 7. 25Ibidem, p. 7. 26 Ibidem, p. 15. 27Apud, D. Bell, op. cit., p. 18. 28D. Bell, op. cit., pp. 21-22. H.R. Patapievici, Omul recent, Editura Humanitas, București, 2002, p. 477. 30 R. Inglehart
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Power, and the Neoconservative Legacy, Yale University Press, Profile Books, Yale, 2006. R. Rorty, Contingency, Irony, Solidarity, Cambridge University Press, Cambridge, 1989. D. Harvey, The Condition of Postmodernity, Oxford, Blackwell, 1989; F. Jameson, Postmodernism or the Cultural Logic of Late Capitalism, Verso, Londra, 1991. F. Jameson, op. cit., p. 417. 39 Peter Hedström, Richard Swedberg, Social Mechanisms. An Analytical Approach to Social Theory, Cambridge, Cambridge University Press, Cambridge, 1998, pp. 1-3. 40 D. Bell, op. cit., pp. 245-246. 41R. Inglehart, op. cit., pp. 321-322
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Meridiane, București, 1999; D.Owen (ed.), Sociology after Postmodernism, SAGE, Londra, 1997; St. Mulhall, A. Swift, Liberals and Communitarians, Blackwell, Londra, 1992. Sheldon Krimsky, Biotechnics and Society: the Rise of Industrial Genetics, Praeger, New York, 1991. S. Slaughter, L.L. Leslie, Academic Capitalism: Politics, Policies and the Entrepreneurial University, The John Hopking University Press, Baltimore, 1999. Communication from the Commission, Mobilizing the Brainpower of Europe: Enabling Universities to Make Their Full Contribution to the Lisbon Strategy, Bruxelles, 2005, COM (2005), p. 152. Communication
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
că au de câștigat în termeni economici, în urma aderării. Astfel, cei care consideră că situația lor economică se va îmbunătăți după integrare vor susține puternic acest proces. În general, persoanele care au avut de câștigat de pe urma tranziției de la comunism la capitalism și democrație vor fi mai suportive față de integrarea țării lor în UE, care reprezintă garantul economiei de piață și al democrației politice (Tucker, Pacek, Berinsky, 2002; Henderson, 2001). Conform studiilor menționate, perdanții tranziției, adică bătrânii, indivizii mai puțin educați sau
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]