2,375 matches
-
fost considerată de către Paul Rezeanu ca fiind printre primele, dacă nu prima, din seria de desene - Macedonski - pe care le-a făcut Nicolae Petrescu în toată viața sa. Nicolae Petrescu a publicat în anul 1913 / 1914 al doilea album de caricaturi intitulat "Albumul meu", editat de către Ziarul "Seara". Tudor Arghezi a făcut în 1913 aprecieri cu privire la apariția albumului de caricaturi, considerând că acesta ar fi apărut într-o ediție restrânsă, pentru prieteni, și l-a prezentat pe caricaturist ca fiind "un
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
le-a făcut Nicolae Petrescu în toată viața sa. Nicolae Petrescu a publicat în anul 1913 / 1914 al doilea album de caricaturi intitulat "Albumul meu", editat de către Ziarul "Seara". Tudor Arghezi a făcut în 1913 aprecieri cu privire la apariția albumului de caricaturi, considerând că acesta ar fi apărut într-o ediție restrânsă, pentru prieteni, și l-a prezentat pe caricaturist ca fiind "un cunoscut al bucureștenilor de la Capșa, Imperial și (al) parlamentarilor". El i-a adus elogii importante calificându-l a fi
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
a adus elogii importante calificându-l a fi "...cel mai bun dintre artiștii bucureșteni... un artist adevărat, iubitor de culoare și forme priceput în gustul lucrurilor frumoase, armonie în judecăți și spiritual..." "Albumul meu" are în componența sa 42 de caricaturi executate în guașă și acuarelă, dar care sunt reproduse în album în alb-negru. Albumul a apărut în condiții grafice excelente și prezintă caricaturi ale unor mari personalități în artă și cultură precum și a oamenilor politici ai acelor timpuri. Coperta albumului
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
în gustul lucrurilor frumoase, armonie în judecăți și spiritual..." "Albumul meu" are în componența sa 42 de caricaturi executate în guașă și acuarelă, dar care sunt reproduse în album în alb-negru. Albumul a apărut în condiții grafice excelente și prezintă caricaturi ale unor mari personalități în artă și cultură precum și a oamenilor politici ai acelor timpuri. Coperta albumului îl are înfățișat pe Nicolae Petrescu-Găină în costum de arlechin trăgând o cortină de culoare roșu-grena în spatele căreia se află o galerie de
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
ale unor mari personalități în artă și cultură precum și a oamenilor politici ai acelor timpuri. Coperta albumului îl are înfățișat pe Nicolae Petrescu-Găină în costum de arlechin trăgând o cortină de culoare roșu-grena în spatele căreia se află o galerie de caricaturi. Cele mai importante lucrări din componența albumului sunt cele care îi reprezintă pe Alecu Bădărău în calitate de ministru de justiție rezemat de o bâtă electorală; Gheorghe Grigore Cantacuzino zis "Nababul" având o postură politică de președinte al Camerei cu o casă
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
generalul Alexandru Averescu îmbrăcat în ținută de gală cu o lunetă în mâna dreaptă, dar călare pe o gloabă; Alexandru Marghiloman călare pe un cal de curse, el fiind un mare pasionat al hipodromului; Take Ionescu comis-voiajor al Balcanilor și caricatura lui Titu Maiorescu, Ionel Brătianu trăgând de un tramvai sau Dimitrie A. Sturdza în caricatura intitulată "Documente vechi". O lucrare specială este cea intitulată "Arhitecți diplomați de guvernul francez". Ea este o compoziție constituită din 15 portrete pe care Nicolae
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
călare pe o gloabă; Alexandru Marghiloman călare pe un cal de curse, el fiind un mare pasionat al hipodromului; Take Ionescu comis-voiajor al Balcanilor și caricatura lui Titu Maiorescu, Ionel Brătianu trăgând de un tramvai sau Dimitrie A. Sturdza în caricatura intitulată "Documente vechi". O lucrare specială este cea intitulată "Arhitecți diplomați de guvernul francez". Ea este o compoziție constituită din 15 portrete pe care Nicolae Petrescu-Găină le-a făcut arhitecților Ion D. Berindey, Paul Smărăndescu, Nicolae Nenciulescu, Nicolae Ghica-Budești, Duiliu
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Ștefan Burcuș, Leonida Negrescu, Dorneanu, Daniel Renard, Scarlat Petculescu, Bacomei și Jean Pompilian. Arhitecții poartă machetele și planurile edificiilor reprezentative pentru fiecare. Lucrarea a fost executată de o mână ascultătoare, cu mijloace simple și este absolut remarcabilă. Reprezentative sunt și caricaturile lui Alexandru Bogdan-Pitești care este surprins umplând un curcan cu 20 de galbeni împărătești sau înfățișat într-o bibliotecă costumat în straie catolice (aluzie la faptul că acesta se convertise la catolicism) răsfoind un catalog cu nuduri; Iancu Kalinderu călărind
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
la pasiunea de colecționar); Mihail Șuțu, numismatul, privind printr-o lupă; Constantin Disescu uitându-și jobenul; Nicolae Titulescu pledând la un proces; Dinicu înfățișat în frac cu o vioară la subțioară (în ultimul plan se poate citi Vlaicu, Berlioz, Dinicu...); caricatura "Naționaliștii" care-i reprezintă pe A.C. Cuza în postură de Don Quijote, Nicolae Iorga și Sancho Panza; generalul Ioan Argetoianu la vârsta la care s-a apucat de politică și Ion Brezeanu care face echilibristică pe o bilă rostind "E pur
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
pe A.C. Cuza în postură de Don Quijote, Nicolae Iorga și Sancho Panza; generalul Ioan Argetoianu la vârsta la care s-a apucat de politică și Ion Brezeanu care face echilibristică pe o bilă rostind "E pur si move !..." Albumul de caricaturi are pe ultima pagină o lucrare care se intitulează "Așteptând apariția ziarului Seara" care reprezintă o mulțime aflată în fața editurii ziarului. Nicolae Petrescu participa adeseori la ședințele parlamentului îndeosebi atunci când membrii guvernului erau interpelați. Asistând la o astfel de ședință
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
martie a anului 1908, în care tema de dezbatere era legea privind repausul duminical introdusă pe ordinea de zi de către membrii Patriarhiei, Găină s-a inspirat din scenele pe care le-a văzut. Ca urmare, el a creat mapa-album intitulată „"Caricaturi. Repausul duminical la Senat"” care cuprindea pe lângă copertă și patru acuarele realizate impecabil. Prima lucrare reprezintă un țăran aflat în încurcătură neștiind pe ce drum să apuce la bifurcația dintre două drumuri: unul spre o cârciumă - aflată cel mai aproape de
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
apuce la bifurcația dintre două drumuri: unul spre o cârciumă - aflată cel mai aproape de el - și al doilea spre o biserică aflată în zare. Țăranul face pe loc alegerea spunând: „"- De, dacă stăpânirea îmi pune cârciuma în cale..."” A doua caricatură îl reprezintă pe Iosif mitropolit primat, pe mitropolitul Moldovei I.P.S. Partenie și pe episcopul Dunării de Jos, fugind disperați spre senat, în vreme ce Mitiță Sturdza încearcă să-i rețină trăgându-i de sutanele preoțești. I.P.S. Partenie strigă în gura mare: "- Dacă
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
cercul presei din acele vremuri. Decesul desenatorului și caricaturistului Constantin Jiquidi din anul 1898, a făcut ca Nicolae Petrescu să devină pentru câțiva ani unul dintre puținii caricaturiști importanți de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ținând cont că aborda în caricaturile pe care le făcea doar „oamenii zilei” cu apucăturile lor morale ușor de ironizat, și nu problemele social-politice majore cu care se confrunta societatea românească la final de secol, se poate înțelege de ce opera caricaturistului Petrescu a fost atât de
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
lor morale ușor de ironizat, și nu problemele social-politice majore cu care se confrunta societatea românească la final de secol, se poate înțelege de ce opera caricaturistului Petrescu a fost atât de apreciată în presa vremii. Astfel, a publicat desene și caricaturi în ziarul "Pagini literare", "Adevărul de joi", "Furnica", "Zeflemeaua", "Adevărul", "Războiul", "Drapelul" și "Țivil-Cazon". În perioada 21 ianuarie 1899 -- 30 martie 1900, Nicolae Petrescu-Găină a publicat pe prima pagină al ziarului "Pagini literare", în fiecare număr, desene și caricaturi care
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
și caricaturi în ziarul "Pagini literare", "Adevărul de joi", "Furnica", "Zeflemeaua", "Adevărul", "Războiul", "Drapelul" și "Țivil-Cazon". În perioada 21 ianuarie 1899 -- 30 martie 1900, Nicolae Petrescu-Găină a publicat pe prima pagină al ziarului "Pagini literare", în fiecare număr, desene și caricaturi care înfățișau personalitățile de frunte ale timpului. Cele mai bune caricaturi sunt cele ale lui Barbu Ștefănescu Delavrancea călare pe o mârțoagă; Constantin Dobrogeanu-Gherea în postură de bucătar care avea un meniu din capul lui Titu Maiorescu, aluzie la neînțelegerile
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Adevărul", "Războiul", "Drapelul" și "Țivil-Cazon". În perioada 21 ianuarie 1899 -- 30 martie 1900, Nicolae Petrescu-Găină a publicat pe prima pagină al ziarului "Pagini literare", în fiecare număr, desene și caricaturi care înfățișau personalitățile de frunte ale timpului. Cele mai bune caricaturi sunt cele ale lui Barbu Ștefănescu Delavrancea călare pe o mârțoagă; Constantin Dobrogeanu-Gherea în postură de bucătar care avea un meniu din capul lui Titu Maiorescu, aluzie la neînțelegerile dintre cei doi; C.I. Nottara în postură de "Omul șarpe", aluzie
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Alexandru Vlahuță care alege unul din talerele cântarului ce conține cărți, respingând decorația de pe celălalt taler; Ion Brezeanu în rolul cetățeanului turmentat și Alexandru Macedonski care se roagă la o icoană care-l reprezintă pe Dante. De remarcat sunt și caricaturile lui Grigore Tocilescu care descifrează o piatră funerară și V.A. Urechia care bagă pe gâtul unui subaltern pana istoriei. În paginile ziarului "Pagini literare", Nicolae Petrescu a publicat și o serie de compoziții cum este "Gruparea intelectualilor" în care
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
figurile personajelor. Alte compoziții sunt "Redacția ziarului Adevărul" unde redactorii sunt înfățișați bătând toba sau scriind, "Redacția Drapelului", "Redacția ziarului Războiul", "Redacția Secolului XX" și "Redacția Liberatorului", unde apare Alexandru Macedonski care ține un logos discipolilor lui. A mai apărut caricaturi în seria intitulată "Universitarii" unde apar portrete cadrelor didactice ale Universității din București și din Iași. Nicolae Petrescu-Găină a executat în perioada anilor 1898 - 1899 o serie de caricaturi pe care ulterior le-a publicat în ziarul "Adevărul de joi
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Alexandru Macedonski care ține un logos discipolilor lui. A mai apărut caricaturi în seria intitulată "Universitarii" unde apar portrete cadrelor didactice ale Universității din București și din Iași. Nicolae Petrescu-Găină a executat în perioada anilor 1898 - 1899 o serie de caricaturi pe care ulterior le-a publicat în ziarul "Adevărul de joi". Caracterul caricaturilor era unul politic, cele mai reprezentative dintre ele fiind intitulate "Fapte și Vorbe", "Rugăciunea trădătorului", "De la sate" și "Vin de la înmormântarea fostelor partide". O aluzie la evenimentele
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
seria intitulată "Universitarii" unde apar portrete cadrelor didactice ale Universității din București și din Iași. Nicolae Petrescu-Găină a executat în perioada anilor 1898 - 1899 o serie de caricaturi pe care ulterior le-a publicat în ziarul "Adevărul de joi". Caracterul caricaturilor era unul politic, cele mai reprezentative dintre ele fiind intitulate "Fapte și Vorbe", "Rugăciunea trădătorului", "De la sate" și "Vin de la înmormântarea fostelor partide". O aluzie la evenimentele zilei individualizează lucrarea "Cei doi trădători", în care regele Carol I îl aruncă
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
complicilor" și "Ziua de 28 martie 1899"; Contopirea cu liberalii" cu legenda „"Iosif Nădejde - Ia fetițo hapul c-o să-ți fie bine / Partida socialistă - cum îi zice șeful - Îl iau dacă vrei. Numai de l-aș putea înghiți"”. Toate aceste caricaturi tematice au ocupat întreaga primă pagină a ziarului "Adevărul de joi" și demonstrează o dată în plus orientarea politică a autorului. Personaje ca D.A. Sturdza și regele Carol I capătă prin modul de abordare individualitate, consistență și contur. Nicolae Petrescu a
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
nu numai un rafinament al desenului, ci și perspicacitate, bun simț, mult talent, o fină observație a modelului și nu în ultimul rând o inteligență de invidiat. La sfârșitul anului 1904, Nicolae Petrescu-Găină a publicat în revista Furnica mai multe caricaturi. Dintre ele se remarcă lucrarea care-l înfățișează pe pictorul Ștefan Luchian. Pictorul ține într-o mână pensula și în cealaltă paleta, iar în colțul gurii are o țigare aprinsă și pe cap o pălărie. Comentariul caricaturii este cât se
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Furnica mai multe caricaturi. Dintre ele se remarcă lucrarea care-l înfățișează pe pictorul Ștefan Luchian. Pictorul ține într-o mână pensula și în cealaltă paleta, iar în colțul gurii are o țigare aprinsă și pe cap o pălărie. Comentariul caricaturii este cât se poate de sugestiv: „"Pictorul Lukian care în momentul de față a deschis o admirabilă expoziție la Ateneu, ceea ce dovedește că Frumosul poate fi foarte bine reprezentat printr-un urât"”. Mitiță Sturdza are și el o caricatură remarcabilă
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Comentariul caricaturii este cât se poate de sugestiv: „"Pictorul Lukian care în momentul de față a deschis o admirabilă expoziție la Ateneu, ceea ce dovedește că Frumosul poate fi foarte bine reprezentat printr-un urât"”. Mitiță Sturdza are și el o caricatură remarcabilă; el este reprezentat "ducându-și crucea" atunci când "a fost alungat din paradisul puterii" (aluzie la căderea guvernului). Ambele lucrări au editate în revistă în două culori. Nicolae Petrescu-Găină a publicat caricaturi și desene în revista "Zeflemeaua" editată de către George
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
un urât"”. Mitiță Sturdza are și el o caricatură remarcabilă; el este reprezentat "ducându-și crucea" atunci când "a fost alungat din paradisul puterii" (aluzie la căderea guvernului). Ambele lucrări au editate în revistă în două culori. Nicolae Petrescu-Găină a publicat caricaturi și desene în revista "Zeflemeaua" editată de către George Ranetti. Revista "Zeflemeaua" a continuat seria publicațiilor cu tematică umoristică după dispariția revistei "Moftul român". În această revistă, Nicolae Petrescu a fost autorul unor desene grupate sub titulatura "Manevrele de toamnă". Ele
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]