532,837 matches
-
lui Eminescu poartă, vor purta, în orice moment, pentru oricare cititor, surpriza necunoscutului. Lectura lui Eminescu e, în mai mare măsură decît a oricărui alt autor român, una hipnotică. În dublul înțeles al cuvîntului. Dar poemele din volumul editat de Casa Radio sînt necunoscute la modul propriu. În 1991, în primul număr al revistei Manuscriptum, Petru Creția publica un ansamblu de cincizeci și două de poezii eminesciene, dintre care douăzeci și patru vedeau pentru prima dată lumina tiparului, aceasta la mai bine de
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
vedere editorial, apariția acestora era cu siguranță un eveniment care nu putea trece nebăgat în seamă. Și totuși cam așa s-a întîmplat. Din textele publicate atunci, Mircea Cărtărescu alege astăzi douăzeci și trei de poeme pentru audiobook-ul editat de Casa Radio. Prefața îi aparține tot lui Mircea Cărtărescu, rostirea poeziilor înregistrate pe CD, lui Adrian Pintea. Fie și numai pentru faptul că volumul e un audiobook - specie de carte abia de curînd „inventată“ la noi - el nu poate trece nebăgat
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
diferite, aflate în manuscrise diferite - Ursitorile, Povestea Dochiei și Ursitorile, Mușatin și codrul, Dragoș Vodă cel Bătrîn - și unele elemente din variante. O precizare: doar cinci dintre poeziile publicate de Petru Creția în Manuscriptum sînt propriu-zis reconstituiri. Subtitlul volumului de la Casa Radio extinde nepermis această denumire și asupra celorlalte poezii. Oricît de seducătoare ar fi teoria lui Creția, oricît de reușite poeziile astfel alcătuite, procedeul în sine, trebuie spus, ridică probleme teoretice. Aceasta ar fi miza polemicii pe care, cred, ar
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
neterminate, decît cu soarta monumentelor ruinate. E poate ușor de intuit felul în care ar fi arătat, imposibil însă de știut. Mihai Eminescu, Poeme necunoscute reconstituite de Petru Creția, alese de Mircea Cărtărescu și rostite de Adrian Pintea, CD-Carte, Ed. Casa Radio, București, 2003, 64p.
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
Lovinescu, prezență emblematică din 1962 în 1992 la Radio Europa Liberă (dl Morariu scrie recenzia, coincidență!, exact în zilele în care se anunță încetarea funcționării postului de radio), a fost o țintă permanentă a regimului comunist. A fost bătută, în fața casei, de indivizi puși la cale de Securitate, din ordinul lui Ceaușescu. Responsabilii de ieri cu Europa Liberă și cu acțiunile de peste hotare ale Securității trăiesc, bine-merci, apărați de o imunitate de care d-na Lovinescu n-a beneficiat niciodată. Postului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
împotriva științei, singurele care l-ar fi putut apropia de esență. Deși fermecătoare, filozofia lui nu și-a căpătat împlinirea; acel “Dumnezeu a murit” semnat de Nietzsche s-a răzbunat peste un secol când studenții din Paris scriau pe zidurile caselor “Nietzsche a murit/ semnat Dumnezeu”. M-am gândit apoi că s-ar putea să fie vorba de relativismul moralei. Un profesor de la Massachusetts Institute of Technology dă, în cursul său de filozofie, exemplul legilor de circulație; ceea ce în Marea Britanie constituie
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
noi, e o performanță jurnalistică pe care nu și-o poate îngădui orice ziar. Pornind de la o investigație despre Palatele ștabilor PSD, Cornel Nistorescu scrie un comentariu intitulat „Urmașii urmașilor soacrei mele”, citînd cuvintele unui primar care a construit o casă de vacanță, a se citi o vilă, costisitoare pe numele soacrei sale: „O tură pe Valea Prahovei ne arată în ce fel a evoluat social-democrația, mai ales în materie de consecințe în viața privată a politicienilor noștri. În numai trei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
Irina Marin Reeditat de editura Casa Cărții de Știință din Cluj, romanul Marianei Vartic O lume fără mine urmează perspectiva carrolliană asupra universului copilăresc, propunând o povestire introspectivă, în care o nouă Alice explorează, cu aceeași uimire a predecesoarei, granița dintre lucruri și cuvinte. Senzația stranie
Înainte de a fi prea târziu by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13038_a_14363]
-
lui de lume și de sine. Punându-și masca copilăriei, autoarea scoate în evidență cauza nebănuită a destrămării ființei, înstrăinarea prin cuvânt, care vine, în mod fatal, dintr-o nevoie imperioasă de a numi. Mariana Vartic, O lume fără mine, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003, 122 p.
Înainte de a fi prea târziu by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13038_a_14363]
-
zis în calitate de psiholog al familiei: -Vecine, exact starea ta a avut-o socru-mi-o și, după trei zile, a murit fără lumânare, ca un păgân. În orișice caz, pe viitor e bine să nu mai vorbești de suspendare în casa reorientatului, iar dacă vrei să mai mănânci ciorbă de varză bruxelleză, administrează-i în mod justițiar condimente (antico)rupte de mâinile copiilor neadoptați... N-am priceput nimic, din zicerea lui, însă el e psiholog și știe cum să-și îmbărbăteze
De la extaz la agonie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13048_a_14373]
-
spusese că în Polonia decembrie este excepțional de geros și neplăcut. Cu o oră înainte s-a privit în oglindă la Heathrow și i s-a părut că arată ca un comis-voiajor; își amintea de ei din copilărie: umblau din casă în casă și vindeau Biblia. Școala psihologică pe care o reprezenta merita o astfel de expediție. Polonia este o țară de oameni inteligenți. Era vorba doar să semene sămânța și să se întoarcă acasă peste o săptămână. Să le lase
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
în Polonia decembrie este excepțional de geros și neplăcut. Cu o oră înainte s-a privit în oglindă la Heathrow și i s-a părut că arată ca un comis-voiajor; își amintea de ei din copilărie: umblau din casă în casă și vindeau Biblia. Școala psihologică pe care o reprezenta merita o astfel de expediție. Polonia este o țară de oameni inteligenți. Era vorba doar să semene sămânța și să se întoarcă acasă peste o săptămână. Să le lase cărți, că
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
Andrews se bucură acolo de mare considerație. Joi Auschwitz, singur a cerut asta. Să fii în Polonia și să nu vezi Auschwitz-ul, seara întoarcerea la Varșovia. Vineri și sâmbătă toată ziua ateliere de lucru pentru practicanții psihologi. Duminică - zborul spre casă. Abia acum își dădu seama că nu are geanta cu cărți și lenjerie. S-au întors repede, dar bagajul dispăruse. Fata pe nume Gosha a plecat undeva și s-a întors o jumătate de oră mai târziu. A revenit cu
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
sau puțin. Porni în căutarea locului unde ar fi putut să le schimbe, dar singurul magazinaș pe care îl găsi arăta cu desăvârșire părăsit. Era la urma urmelor duminică. Se gândi cu spaimă că nu a făcut bine ieșind din casă, ea sigur s-a străduit să-l găsească, poate chiar îl aștepta deja. Se hotărî să se întoarcă, dar își dădu seama că se rătăcise. Nu mai știa care era blocul lui. Nu-și amintea adresa. Câtă superficialitate! Ce țară
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
Câtă superficialitate! Ce țară! Zări o pereche de bătrâni care mergeau ținându-se de braț și porni în direcția lor. Dar despre ce să-i întrebe și în ce limbă? Au trecut pe lângă el privind în altă parte. Rătăcea printre case, din ce în ce mai înghețat și mai disperat. Nici măcar nu știa când se întunecase. Nimeri printr-o minune la tanc, lângă care ardea acum vesel un foc într-un coș metalic. Soldații, cu pușca pe spate, își încălzeau mâinile la el. Îl cuprinse
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
în valiză, stinse lumina, privi vestibulul pentru ultima oară și trânti ușa. Coborî cu liftul până jos și se strădui să arunce în cutia de scrisori cheia de la cameră. Era hotărât. Trebuia să găsească ambasada. Nu era altă ieșire. În fața casei dădu peste un bărbat obez și roșu la față, care în pofida frigului, curăța zăpada cu lopata. Bărbatul se înclină inobservabil și spuse ceva, desigur o urare. Profesorul Andrews se simți dintr-odată cuprins de un val de energie și, fără
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
pe care de-abia nu ajungem de obicei să-i folosim în mod util și plăcut, adică atunci cînd ne este viața mai dragă și puterea încă neștirbită de boală sau senectute; stîrniți de ispita de a fi posesorii unei case (mai degrabă ai cîtorva) care să ia ochii lumii cu prilejul unor inegalabile sindrofii onorate de oaspeții cei mai suspuși și rîvniți; ațîțați de imboldul de a ne achiziționa fără încetare ultimele noutăți ale tehnicii de mare performanță, veșmintele cele
Înainte de a fi prea târziu by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13057_a_14382]
-
biroul primarului tronează statuia poetului, sculptata de Monteverde. În fața primăriei În Piața Centrală (și de promenada) a orașului se Înalță un impozant monument reprezentându-l pe poet În mărime naturală, pe soclul căruia scrie: „Lui Giacomo Leopardi, concetățenii săi, 1898”. Casă poetului de fapt, trei palate unite printr-o fațadă comună se află pe strada Monte Tabor (la nr. 2), munte pe care, chiar dacă arată că o simplă colina, Îl urci cu greu până-i atingi piscul. Aici vibrează, poate, cel
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
palat al vistiernicului Alecu Balș, construit pe la 1815, unde aveau loc concerte și spectacole de teatru, nuclee ale viitoarelor instituții profesioniste, unde a concertat și Franz Liszt, inclus în Legea 5/2000 ca obiectiv patrimonial național, la fila 125, drept „Casa Balș”) e tot în schele; Teatrul Național stă pe un teren grav afectat de pânze freatice și lucrările de drenare n-au intrat nici în faza de proiect (fără ele, consolidarea temeliilor nu reprezintă o soluție durabilă); Casa Pogor, sediul
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
125, drept „Casa Balș”) e tot în schele; Teatrul Național stă pe un teren grav afectat de pânze freatice și lucrările de drenare n-au intrat nici în faza de proiect (fără ele, consolidarea temeliilor nu reprezintă o soluție durabilă); Casa Pogor, sediul Muzeului Literaturii Române, acolo, unde s-a întemeiat Societatea „Junimea”, încă mai este în grija - atunci când au banii cuveniți - zidarilor; bisericile mănăstirești „Trei Ierarhi”, „Sf. Sava” sunt, și ele, în schele, de ani buni. Cât privește Biserica Armenească
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
de pe Bd. Carol I, deși a găzduit zeci de ani un trust de construcții, palatul situat peste drum de Biblioteca Universitară „Eminescu”, ce fac parte, împreună, din ansamblul Fundațiilor Regale. Cu chiu, cu vai, lucrările la Muzeul Unirii și la Casa Cantacuzino-Pașcanu se apropie de sfârșit. Când vor fi redate circuitului public? Nu se știe. Dacă, însă, la câteva din aceste edificii s-au făcut barem lucrări de consolidare a temeliilor și în structura de rezistență, la Palatul Culturii, edificiu emblematic
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
un cutremur de peste 6 grade pe scara Richter nu va rezista. Să mai pomenm și de alte așezăminte de patrimoniu (Ansamblul ecleziastic Cetățuia, sec. XVII, Palatul Iordache Cantacuzino-Pașcanu din Pașcani, o bijuterie arhitectonică din sec. XVII, Palatul Sturzeștilor de la Miclăușeni, Casa Tăutu etc.) care așteaptă - mai bine zis așteptau - intervențiile palpabile ale domnului ministru? Mai este cazul? Consiliul județean și Primăria, sătule de promisiunile neonorate ale Minsterului Culturii și Cultelor, și-au asumat, în sfârșit, responsabilitatea terminării lucrărilor la Filarmonică și
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
Sorina Jecza. Cu desene de Adriana Lucaciu. A fost prezentat în cadrul programului Hommage Aglaja Veteranyi, realizat la Timișoara de către Centrul Cultural German, Fundația Interart Triade, Fundația Culturală Artmedia. Ne aflăm la sediul Fundației Triade. De fapt, reședința familiei Jecza. O casă a artei, ea însăși o piesă de artă. Aglaja a pătruns în casa lor: pereții sînt capitonați cu poezii însoțite de litografiile lui Jean-Jacques Volz. În salonul mare asistăm la un mic spectacol - colaj din textele ei - în duet cu
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
Aglaja Veteranyi, realizat la Timișoara de către Centrul Cultural German, Fundația Interart Triade, Fundația Culturală Artmedia. Ne aflăm la sediul Fundației Triade. De fapt, reședința familiei Jecza. O casă a artei, ea însăși o piesă de artă. Aglaja a pătruns în casa lor: pereții sînt capitonați cu poezii însoțite de litografiile lui Jean-Jacques Volz. În salonul mare asistăm la un mic spectacol - colaj din textele ei - în duet cu fragmente din poemul De-a Aglaja de Marie-Jeanne Jutea-Bădescu, prezentat cu vervă și
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
De-a Aglaja de Marie-Jeanne Jutea-Bădescu, prezentat cu vervă și emoție de trei actori de la secțiile de teatru maghiar și german din Timișoara. Din bucătăria imensă care respiră acea “Gemütlichkeit”, de netradus în altă limbă, se strecoară parșiv în toată casa miresme fierbinți de sarmale și pe mese dau năvală paharele cu vin roșu... unde ești Aglaja, acuș vin clătitele. Gazda îți cunoaște gusturile. Hier Himmel și un urangutan. Gura lui imensă își dezvelește dinții pe tot ecranul. Monstrul, destinul și
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]