3,702 matches
-
Habsburgic constituia o problemă permanentă. În timpul războiului cu Veneția izbucnit în 1645, albanezii catolici sperau că venețienii vor învinge. În 1689, în timpul războiului Ligii Sfinte, aceștia s-au revoltat. Majoritatea convertirilor forțate au avut loc în perioada aceasta; mulți foști catolici au fost recolonizați în zona Kosovo, care avea să devină ulterior un puternic centru al sentimentelor albaneze și musulmane. Cea mai mare parte a convertirilor au avut loc în ținuturile joase din jurul rîului Shkumbî, unde presiunea otomană putea fi mai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
centru al sentimentelor albaneze și musulmane. Cea mai mare parte a convertirilor au avut loc în ținuturile joase din jurul rîului Shkumbî, unde presiunea otomană putea fi mai ușor exercitată. În secolul al optsprezecelea, Albania prezenta deci un tablou religios complex. Catolicii, pe vremea aceea cel mai slab grup, erau concentrați într-o enclavă din nord, al cărei centru era orașul Shkodër (Skadar, Scutari). Ortodocșii puteau fi găsiți mai ales la sud de Shkumbî și în districtele Korçë (Koritsa) și Gjirokastër. Musulmanii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cărei centru era orașul Shkodër (Skadar, Scutari). Ortodocșii puteau fi găsiți mai ales la sud de Shkumbî și în districtele Korçë (Koritsa) și Gjirokastër. Musulmanii locuiau pe tot cuprinsul țării, dar mai cu seamă în zona centrală și în Kosovo. Catolicii se așteptau la sprijin în primul rînd din partea Imperiului Habsburgic, care reclama dreptul de protecție asupra acestora. Ortodocșii făceau parte din arhiepiscopia Ohridului înainte de desființarea acesteia; după aceea, ei s-au aflat sub o puternică influență culturală grecească. Educația accesibilă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
războaielor secolului. Situația socială din ambele țări era și mai tensionată de faptul că, deși aveau poziția dominantă în cadrul clasei conducătoare, musulmanii constituiau doar 33% din populație. Atît în Bosnia cît și în Herțegovina, ortodocșii dețineau o majoritate de 43%, catolicii alcătuind o minoritate de 20%. Pe beilîkuri și agalîkuri, țărănimea ortodoxă slavă era deci în mare parte subordonată moșierilor musulmani de origine slavă. În ceea ce privește loialitatea, musulmanii erau desigur de partea dominației otomane, cu condiția acordării unei puternice autoguvernări în provincii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
musulmanii erau desigur de partea dominației otomane, cu condiția acordării unei puternice autoguvernări în provincii, în vreme ce ortodocșii se simțeau atrași de vecinii lor sîrbi și muntenegreni o situație care crea dificultăți atunci cînd popoarele acestea erau în conflict cu Poarta. Catolicii erau atrași de ținuturile habsburgice și de Croația catolică. Monarhia de la Viena pretindea dreptul de protecție religioasă asupra lor. Ca provincie situată la periferia unui imperiu tot mai slab, Bosnia purta o foarte mare parte a poverii militare și a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a stabilit o graniță care, cu unele reajustări, avea să dureze pînă în 1908, dar războiul a lăsat țara într-o stare de haos. Nu numai că au sosit refugiați musulmani din ținuturile pierdute în favoarea Imperiului Habsburgic, dar și unii catolici au emigrat din Bosnia, plecînd mai ales în Slavonia. În 1703, capitala a fost mutată de la Sarajevo la Travnik, care a devenit un important centru meșteșugăresc și comercial, dar și un bastion militar. S-a acordat o atenție specială problemei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de sîrbi. La apogeul puterii otomane, teritoriile acestea se aflaseră firește sub o jurisdicție politică unică. Victoriile habsburgice și venețiene au divizat zona din punct de vedere politic, dar granițele religioase s-au menținut. Majoritatea locuitorilor din teritoriile cedate erau catolici, nefiind deci supuși autorității ortodoxe. În perioada stăpînirii otomane, Patriarhia de la Peć s-a considerat moștenitoarea regatului sîrb și era perfect conștientă de misiunea ei națională. Cu tot caracterul lor religios și etnic divers, teritoriile aflate sub jurisdicția ei ecleziastică
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
preluat prompt ideea că stăpînirea otomană era un fenomen efemer și că va trece, considerînd biserica catolică drept cel mai serios rival al ei, ceea ce fără îndoială aceasta și era. Cele două religii au intrat în conflict în Bosnia, presiunea catolicilor din Imperiul Habsburgic asupra populației ortodoxe fiind constantă și puternică. Cu toate deosebirile religioase, poziția geografică a fost cea care a impus colaborarea cu Imperiul Habsburgic. Sîrbii, care au luptat ulterior cu trupele austriece, sperau cel puțin să instituie o
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de fiul ei Pavel. Adversar declarat al politicii agresive a mamei sale, în special în privința intențiilor ei de împărțire a teritoriului otoman, noul țar voia să aibă relații bune cu Poarta. El s-a implicat și în problemele ordinului religios catolic al Sfîntului Ioan al Ierusalimului, care-și avea reședința în Malta, și s-a simțit jignit personal atunci cînd francezii au cucerit insula aceasta în drum spre Egipt. Astfel că, după izbucnirea războiului, Rusia a acceptat să poarte discuții cu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a ridica biserici fără nici o opreliște pe tot cuprinsul imperiului. Multe dintre restricțiile impuse evreilor au fost de asemenea abolite. Toate inițiativele acestea, care nu includeau alte culte în afara celor menționate, erau în favoarea protestanților și a ortodocșilor și în detrimentul intereselor catolicilor. Joseph a luat măsuri și împotriva unui mare număr de mînăstiri, considerînd că multe dintre ele nu-și îndeplineau funcția reală de a asigura servicii sociale. El a desființat între 1782 și 1786 aproximativ 700 de mînăstiri; toate ordinele pur
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dietei, instituirea dominației habsburgice în regatul ungar a fost un proces dificil. Diferențele religioase provocau multe fricțiuni. Cea mai mare parte a nobililor maghiari se alăturaseră reformaților, fiind deci calviniști sau unitarieni, și se opuneau eforturilor pline de rîvnă ale catolicilor din regiunile recucerite de la otomani. Condițiile cumplite de trai cauzate de războaie în mediul sătesc au provocat multe răscoale țărănești. Situația aceasta, alături de opoziția permanentă a unei părți din nobilii unguri, a dus la izbucnirea în 1703 a unei revolte
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și de sași, care au devenit luterani. Începînd din această perioadă, ungurii erau atît catolici cît și luterani, iar secuii catolici, luterani și unitarieni. Către sfîrșitul secolului al șaisprezecelea, bisericile protestante aveau în provincie un statut egal cu cel al catolicilor și reprezentanți în dietă. Cele patru religii recunoscute sau admise erau deci catolicismul, luteranismul, calvinismul și unitarianismul. Reprezentanții clerului tuturor acestor credințe aveau aceleași privilegii ca și nobilii. În general, provincia era organizată în mare parte ca și alte ținuturi
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mult, convertirea la un cult protestant nu oferea nici un avantaj social sau politic. Fie că renunța sau nu la credința lui, românul rămînea privat de drepturi politice sau la reprezentare. La sfîrșitul secolului al șaptesprezecelea, în goana lor după convertiți, catolicii au apelat la metode mai subtile, concentrîndu-se nu asupra convertirii la catolicism, ci la biserica unită sau la cea greco-catolică. Condițiile cerute pentru a deveni membru al uneia dintre acestea erau simple, ortodocșilor impunîndu-li-se foarte puține schimbări doctrinare. Cel convertit
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
le prezenta noua biserică s-au dovedit a fi copleșitoare pentru cea mai mare parte a clerului ortodox, care a acceptat-o, sperînd să-și îmbunătățească situația personală și să dobîndească cel puțin un simulacru de drepturi egale cu cel catolic. Unirea a fost acceptată în 1697 în cadrul unui sinod ținut la Alba Iulia prezidat de mitropolitul Teofil. După moartea lui, succesorul său, Atanasie Anghel, a dus la bun sfîrșit negocierile. În schimbul acceptării Actului de Unire din 1698 de către fostul cler
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
la bun sfîrșit negocierile. În schimbul acceptării Actului de Unire din 1698 de către fostul cler ortodox, Leopold I a emis un decret, Diploma din 1699, care legaliza unirea și acorda clerului bisericii unite aceleași drepturi și privilegii ca și cele ale catolicilor. Preoții erau scutiți de obligații sub formă de muncă și de zeciuială. În 1700, un sinod general al bisericii a acceptat articolele Conciliului de la Florența. Ulterior, Leopold I a dat un al doilea decret prin care erau reînnoite asigurările date
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sprijine numirea unui episcop ortodox era antipatia față de influența exercitată asupra românilor transilvăneni de organizațiile ortodoxe din afara țării, mai ales a celei de la București. Alte consecințe ale acestei acțiuni au provocat și ele o mare neliniște, mai ales în rîndul catolicilor. A apărut o revenire în masă la biserica ortodoxă în detrimentul celei unite. Chiar și împăratul a fost obligat să fie de acord cu luarea unor anumite măsuri pentru a se pune capăt unei astfel de tendințe. Odată cu moartea lui Joseph
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pe tratatele internaționale. Rusia a avut pînă în 1856 dreptul de a interveni în Principate și în Serbia; cele trei puteri protectoare ale Greciei au rămas teoretic pe poziții pînă în 1923. În afară de aceasta, Austria și Franța puteau vorbi în numele catolicilor, iar Rusia în cel al ortodocșilor din peninsulă, deși criteriile exacte pe care le implica această protecție nu fuseseră niciodată precizate. După 1856, toate semnatarele Tratatului de la Paris erau puteri garante ale statelor din Balcani, dar nici în acest caz
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cu Buda și respingea orientarea iugoslavă mai vastă. O altă opoziție față de principiile ilire provenea din rîndurile celor cărora nu le plăcea noua limbă literară și preferau dialectul kajkavian, sau erau chiar dispuși să accepte limba maghiară. Unei părți dintre catolici îi displăcea orice legătură mai strînsă cu sîrbii ortodocși. Membrii vechii nobilimi nu erau de acord cu principiile revoluționare asociate cu această mișcare. Cu toate acestea, influența iliră domina pe la 1848 activitățile culturale din Croația. Victoria ei în politică nu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în cadrul unei monarhii comune. Cea mai influentă figură care susținea ideea iliră în perioada aceasta a fost episcopul Iosip Strossmayer, care colabora strîns cu Franjo Rački. Numit în 1849 episcop de Djakovo, Strossmayer a jucat un rol important în activitățile catolicilor. Crezînd cu ardoare în cooperarea slavilor sudici, el prefera termenul de iugoslav celui de ilir. Ca lider al Partidului Național, Strossmayer a avut un rol major în formularea deciziilor luate în privința aceasta. Să ne amintim că Patenta din februarie 1861
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și militarii musulmani deținători de pămînturi reprezentau firește doar o minoritate a locuitorilor creștini și musulmani la un loc. Lipsită în mare parte de influență politică, populația creștină a fost apreciată ca alcătuind aproximativ 43 % ortodocși sau sîrbi și 22 % catolici sau croați. Dat fiind că Bosnia era o regiune de graniță, ambele grupuri aveau legături peste frontieră. Croații erau la curent cu evenimentele de la Zagreb. Unii dintre ei erau familiarizați cu opiniile susținătorilor ideii ilire și cu cea a cooperării
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
într-o federație de state în cadrul căreia Rusia să dețină poziția dominantă. Ei puneau accentul pe slavii ortodocși: sîrbii, bulgarii și muntenegrenii. Partizanii panslavismului nu erau firește în favoarea eliberării teritoriului polonez de sub stăpînirea rusească; de fapt, ei îi tratau pe catolicii polonezi cu foarte multă neîncredere și îi considerau drept trădători ai cosîngenilor lor slavi. În relațiile externe, ei aveau tendința de a fi mai mult antihabsburgi decît antiotomani. Au existat multe discuții relativ la drumul spre Constantinopol care trecea prin capitala
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Diviziei 5 infanterie pe front, ne-am întâlnit deseori acolo, în cadrul misiunilor ce le-am avut cu marile unități și unitățile operative respective și, în plus, i-am solicitat și el mi-a acordat asistența religioasă necesară, fiind și eu catolic. Ofensiva sovietică din 19.11.1942, cu ruperea frontului de la Cotul Donului - Stalingrad, ne-a găsit tot împreună, la Comandamentul Diviziei 6 infanterie (g-al Lascăr) (linia Szrednij Zarizinskij - Golowskii) și tot împreună am fost, tot timpul, până la ieșirea din
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
mă educe ca pe un fiu al lor, deși nu m-au înfiat legal pe numele lor. Așa am ajuns la Butea... Acolo, ei au fost pentru mine ca niște părinți adoptivi, m-au crescut și educat în spiritul religios catolic pe lângă preot și biserică, slujind de mic ca ministrant la biserica din localitate. Cursurile școlare elementare (primare) le-am absolvit în anul 1936, când am dat examen de admitere la seminarul Franciscan romano-catolic din Hălăucești. Dar nereușind la examenul medical
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
vorbeau contra Prea Sf. Fecioare Maria, că acum Ea nu e în cer, pentru că Ea a fost o femeie ca și oricare, că ar fi avut mai mulți copii și deci Ea nu e Fecioară, nici Neprihănit Zămislită așa cum cred catolicii sau ortodocșii. Tot în mod deschis vorbeau împotriva Papei și a preoților pe care-i considerau aidoma cu preoții templului, care L-au condamnat pe Isus Cristos. De aceea, evitam orice discuții cu ei. Făceam rugăciuni să-i lumineze Duhul
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
nou în Transilvania activând ca vicar la Oradea, Sanislău și ca paroh la Bilbor. După desființarea Bisericii greco-catolice m-am retras în Moldova stabilindu-mă în parohia Fărăoani. După cum se știe în Moldova s-a declanșat o aprigă prigoană în contra catolicilor și mai ales în contra preoților franciscani, care s-au opus introducerii în biserică a limbii maghiare. După prima perioadă de detenție 1949-1955, am activat ca vicar la Luizi-Călugăra, Galați, Gherăiești și ca paroh la Iugani și Pustiana. Iar din toamna
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]