6,690 matches
-
numărul redus al nivelurilor intermediare de conducere ierarhică, asigurarea coordonării prin mijloace de factură non-autoritară (standarde, norme, reguli de cooperare etc.). Diversificarea viziunilor asupra problematicii examinate a condus la un pluralism terminologic constând în utilizarea paralelă de noțiuni ca „organizație centrată pe memorie”, „firmă intelectual-intensivă”, „organizație inteligentă”. Ultimul deceniu al secolului XX a marcat producerea convergenței între perspectiva tehnologică și cea managerială, prin cuplare între necesitățile organizațiilor și facilitățile soluțiilor de asistare informatică. După 1995 apar primele rezultate semnificative în crearea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
figura 2.2 și tabelul 2.3 se prezintă, sub forma diagramelor de structură și, respectiv, a unei grile de comparație, principalele atribute ale modelului organizației ierarhice și ale alternativei non-ierarhice, ilustrată prin alte două modele: organizația anarhică și cea centrată pe memorie. Corespunzător criteriului funcțional, practicile manageriale din organizațiile bazate pe cunoaștere sunt cele din generația a V-a. A devenit evident că, date fiind natura și configurația lor specifice, ireductibile la forme anterioare, organizațiile bazate pe cunoaștere nu mai
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
inevitabilități esențiale. Ierarhia își generează premisele limitării, uneori până la blocare, a propriei funcționalități; organizațiile tradiționale își activează spontan pluralismul configurațional și se declanșează un proces de autoorganizare informală. În replică, la ineficiența propriei structuri oficiale, ele își construiesc un dual centrat pe cunoaștere, reprezentabil prin modelul organizării anarhice. Se ajunge, astfel, la soluții insulare de întemeiere pe cunoaștere, adoptate ad hoc și dificil de menținut prin integrare; asocierile labile și entropice între comportamentele de cooperare și cele de confruntare ale actorilor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
senectutea, feminitatea, copilăria - și potențate prin încadrarea într-un întreg virtual care le subordonează unei demonstrații („stăpânii” absenți sunt bărbații). Animale bolnave, probabil cea mai cunoscută dintre cărțile lui B., e un fals roman polițist, de fapt un roman dostoievskian, centrat pe sondarea literară a psihologiei abisale și năzuind aproximarea sensului existenței umane, într-o originală viziune metafizică. Cartea a impresionat, probabil, (și) prin aspectul ei de „roman polițist” perfect construit. Intriga în sine e, totuși, destul de banală. Autorul a fixat
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
faptului, ci cauza însăși care a determinat-o este impresionantă: Horea s-a născut în anul dramatic 1943. Singurătatea lui Horea amintește de război, de moarte, de jalea femeilor lăsate acasă, de mizeria în care se scufundă cătunul. Poezia este centrată, așadar, pe ideea că războiul înseamnă moarte, distrugere: Și-n anii cei grei n-au venit pe lume prunci. Dar poezia este intitulată Horea nu mai este singur. În partea a doua este exprimată o altă idee care o continuă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în care Artimon se comporta artificial, cu timiditatea și naivitatea unui adolescent (...). Neizbutind să cuprindă personalitatea eroului principal, a comunistului Artimon, autorul nu a reușit să prezinte o imagine a luptei organizate a pescarilor condusă de partid. Autorul nu a centrat subiectul pe conflictul principal, lupta de clasă, ci pe HYPERLINK "coriflicte.de"conflicte de familie, personale. Astfel romanul nu are o dezvoltare clară, deznodământul nu e firesc. Oamenii, cei înaintați ca Artimov, Toma sau Achim se aseamănă între ei, nu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care să cuprindă dezvoltarea unor poeți ca Dan Deșliu, Maria Banuș, Veronica Porumbacu, Victor Tulbure, Mihu Dragomir care toți au apărut în literatura noastră în ultimii zece ani. De asemenea, opera atât de originală, de personală a lui Alexandru Jar, centrată pe sentimente eroice, pe dramatismul cel mai ascuțit al vieții, apoi opera lui Eusebiu Camilar, discipol al lui Sadoveanu în privința limbii literare, în dezvoltarea ei de la mistica Avizuha la Neguri și Temelia, unde se vede nașterea agriculturii socialiste. Saltul calitativ
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
durată era convins că democrația liberală va avea câștig de cauză -, dar se gândea la momentele cruciale În care democrația liberală va fi atacată. Winston Churchill, după cum se știe, era conservator ca orientare politică - prin democrație liberală Înțeleg societatea deschisă, centrată pe drepturile individului și pe practici procedurale și legale Întemeiate pe principiul neutralității. Churchill spunea că atunci când lucrurile vor ajunge din nou la o confruntare decisivă, ne vom găsi probabil iar În situația de a avea de o parte democrațiile
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ci plastic, dramatizându-și adesea viziunile: mecanica repetiției pare ostentativă până la ironie. În volumul Leagăn de îngeri, poemele refac, în maniera pictorilor populari, imaginea icoanelor tradiționale, artificiosul fiind cultivat cu intenție. Grațiosul miniatural alternează cu metafora rară și asociațiile surprinzătoare. Centrată pe cuvânt, poetica lui A. înclină spre o artă combinatorie; poezia nu e hazard și gratuitate, ci relevare conștientă a virtuților magice ale cuvintelor. Ciclul Descântece, din volumul Jocul cuvintelor, valorifică specia folclorică doar pe latura grotescului și a virtuozității
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
sens, este necesar să înțelegem cum se construiește visul și de ce sensul lui nu se lasă ușor descoperit. Este exact ceea ce își propune să realizeze în doi timpi prezenta lucrare: Prima parte este consacrată înțelegerii mecanismelor onirice: - capitolul I este centrat pe abordarea psihanalitică și descrie diferitele funcții ale visului; - capitolul II vizează de abordarea neuroștiințelor, capitol pentru redactarea căruia i-am cedat condeiul lui Lionel Brunel, ale cărui studii în domeniu îl îndreptățesc mai mult decât pe mine să expună
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
o semnificație federatoare, care exprimă dorința de uniune și de împărtășire. Ca sinonim pentru inimă, centrul arată și importanța unei situații, a unui gând ori a unei emoții. În acest caz, visul ne recomandă să nu ne dispersăm, să rămânem centrați pe adevăratele probleme și să ne definim bine prioritățile. În sfârșit, centrul poate dezvălui o nevoie profundă de recunoaștere: cel ce visează dorește să fie în centrul conversațiilor sau să fie un centru de interes pentru ceilalți. Zmeu Zmeul este
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Postul de televiziune Național TV, aparținând fraților Micula, a fost amendat de CNA cu 100 de milioane de lei pentru publicitate mascată la o apă minerală produsă de aceiași frați”. La această scurtă știre, ziaristul putea adăuga un comentariu ironic, centrat pe ideea că amenda a fost împărțită frățește între cei doi patroni Micula și astfel știrea s-ar fi transformat într-un ecou, câștigând în dinamism și semnificație. Iată și alte câteva sfaturi simple și lesne de urmat: Folosiți cu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
argumentele și concluzia sunt obligatorii. Efectul este schimbarea dispoziției interioare a celui căruia i te-ai adresat. Drumul discursul, e aparent simplu: Premisă - Argument - Concluzie. Se poate și invers (să începem cu concluzia, de pildă). 5) Injoncțiunea Este un discurs centrat pe actul de a ordona, de a cere; tip de discurs imperativ (act alocutiv), care se folosește în avertismente, rețete, mod de folosire. 6) Predicția Dezvoltă un discurs anticipativ - din păcate, nestudiat temeinic de lingviști, de teoreticieni ai presei. Tipul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ca atare. (P. Charaudeau, 1997, p. 49) NOTE (1) Jose De Broucker (1995, p. 95) face o cuvenită legătură între lizibilitate și provocarea interesului de lectură, realizat prin corecta gestionare a unor elemente de scriitură. Iată câteva sfaturi: a) Atenție centrată pe mesajul esențial. Contează ceea ce vrei să spui. Dacă se poate, fă-o cât mai simplu, respectând cerința: o frază, o idee, o informație. Sau: un singur text, un singur unghi de atac. b) Crearea mai multor niveluri de lectură
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și a stilurilor proprii de abordare încalcă adesea rigorile oricărui plan. Recomandabil ar fi totuși planul mozaic (mixt). Să amintim una dintre variantele mai uzitate ale acestui plan: atacul - descrierea locului - introducerea personajului principal - dezvoltarea (povestea locului sau biografia personajului, centrată pe un eveniment anume, pe o experiență deosebită etc.) - revenirea în actualitate - finalul. Anchetă. Se recomandă planul narativ, câtă vreme cercetarea noastră urmărește reconstituirea drumului de la efect la cauză și are personaje, intrigă, acțiune. Foarte posibil în anchetă este și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de către un reprezentant al conducerii ziarului pentru a da o mai mare unitate stilistică publicației. Important într-un chapeau este stilul alert, nervos, plin de paradoxuri și formule memorabile. Mai scurt sau mai lung (nedepășind, totuși, două paragrafe), chapeau-ul se centrează asupra cuvântului sau ideii-cheie, subliniind noutatea, primejdia, nefirescul situației de la care pleacă articolul. Ar fi prea simplu să spunem că este un text de prezentare. El atrage spectaculos atenția asupra a ceva, dar poate fi și o duioasă introducere în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
știri dezvoltate. Fileul este o informație scurtă (nu depășește 20 de rânduri), fără comentariu, dar care, prin importanță, justifică un titlu separat și o dezvoltare ceva mai lungă. Dacă fileul răspunde mai ales întrebărilor: cum? și de ce?, știrea obișnuită se centrează pe întrebările: cine?, ce?, când?, unde?. Redactată cu mai multă grijă decât depeșa, știrea tip filet este adesea publicată ca atare de către clienții agenției, chiar dacă operează modificări de titrare. Mouture (un fel de montaj). Impune o muncă de birou și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fel de montaj). Impune o muncă de birou și constă în a reuni mai multe informații (din aceeași sursă sau din surse diferite) într-un singur articol. Caracteristici: nu se confundă cu sinteza; important este ca alăturarea știrilor să fie centrată pe același eveniment; chiar dacă în text se poate simți stilul casei, stilul trebuie să rămână neutru, strict informativ; presupune obligatoriu rescrierea știrilor adiționate; dimensiunea variază între 20 și 100 de rânduri. Dacă subiectul impune o dezvoltare mai amplă, indicată ar
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
În faptul divers, structura povestirii se deplasează spre dramatic. Aici, avem două resorturi principale care provoacă emoționalul: crima și excepționalul (apariția OZN-urilor în pădurea Baciu din Cluj). Philippe Gaillard (2000, pp. 79-81) subsumează reportajul de fapt divers unor fapte centrate pe pitoresc: nebunul orașului, escrocul escrocat, colecționarul de ciudățenii. Evenimentele în desfășurare, care implică dispute grave, cu semnificații sociale ample (aurolacii, drogurile în școli, pedofilia etc.) ies din zona faptului divers, impunând o abordare diferită și alte mijloace jurnalistice: ancheta
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
anumită lectură faptelor. 6.6.1. Cum poți rata o anchetă bună. Dușmanii investigației Într-o anchetă, totul pleacă de la modul de abordare a informației. Dacă reportajul reprezintă o „poetică” a efectului, ancheta susține o „poetică” a cauzei. Reportajul se centrează pe întrebarea: cine? și pe actorii evenimentului, în timp ce ancheta revine insistent la provocatoarea întrebare: de ce?. Fără a neglija contextul (unde?, când?, cum?), o bună anchetă trebuie să demonteze mecanisme și aparențe factuale, ajungând la informații deseori ascunse, greu accesibile. Nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Balotești. Ancheta de fapt divers Pare o formă a investigației de actualitate, dar nu se confundă cu ea nici măcar prin subiectul ales (uimitor, pitoresc, generator de emoții puternice). Pare o anchetă polițistă, dar nu este, câtă vreme efortul jurnalistic se centrează pe circumstanțe, și nu pe dovedirea vinovăției cuiva. Notând până și cele mai mici detalii ale întâmplării, ziaristul poate lansa ipoteze sau mari semne de întrebare. Restul aparține poliției și justiției. Să luăm cazul solistului vocal Ion Luchian Mihalea, omorât
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Specificitatea managementului acestor structuri reiese din particularitățile aduse de noile realități: mutarea accentului instituției emițătoare de pe determinarea de savoir pe autonomia educatului de a o cuceri și edifica, prin intermediul noilor tehnologii de comunicare și informare. Noua strategie managerială se va centra către câteva obiective: readaptarea conținuturilor la constrângerile educației virtuale, suplinirea raporturilor directe cu medierea indirectă, amânată, autoinstituită, revizuirea sau îmbogățirea evantaiului metodic de instruire și de evaluare, construirea și administrarea sistemului tehnic și informatic, formarea/recrutarea personalului tehnic și didactic
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sau mai multe obiective (Chiuță, 2002). Cu alte cuvinte, această realitate rezidă în acea procesualitate complexă de fructificare, de cogenerare și creare permanentă a unei dinamici a cunoașterii, care să o facă fertilă și aplicativă. La nivelul unei entități oarecare centrată pe căutarea și transmiterea savoir-ului (cazul școlii, de pildă), obiectivele fundamentale ar putea fi: promovarea inovației, antrenarea de noi idei și punerea în practică a gândirii creatoare a organizației respective; câștigarea de cunoștințe și de experiență pentru a le face
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
privind cunoașterea. Nu mai constituie un obiectiv acapararea de informații, cumularea simplă, stocarea mecanică a cunoștințelor. Dacă pedagogia de altădată era gândită pentru a-l ajuta pe individ să dobândească tot mai multă cunoaștere, astăzi aceasta ar trebui să se centreze pe competența accesării și gestionării ei. Pedagogia memorării trebuie înlocuită cu pedagogia căutării. Computerul, introdus în educație, constituie un „potențializator al informării” (Levy, 1995, p. 39), al angajării personale în informare. Cunoașterea scapă exigenței rarității drept criteriu al valorii (Serres
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
nu se realizează automat doar prin coprezența participanților. Există o distanță instituțională sau subiectivă chiar și în prezența împreună, după cum există o apropiere în interacțiunile decalate în timp și la mari distanțe. Demersurile de formare clasice, tradiționaliste, standardizante, transmisive și centrate pe actul de predare trebuie să-și schimbe obiectivele în profitul formulelor activizante, criticiste și centrate pe actul învățării. De o manieră contextualizată, educatul se cere a fi pus în situația să genereze singur cunoașterea și să-și supravegheze propriul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]