3,834 matches
-
văzu întregul câmp de narcise înflorit și o fată care fugea în goana mare peste câmp. Se repezi după ea. Auzi jucând dinapoia lui tuspatru copitele cerbului, apoi tropotul care-l ajungea din urmă, apoi fuga-i ușoară alături de el. Cerbul își azvârlise capul pe spate, își răsfrânsese buza; râdea și vântul îi șuiera printre dinții verzi. Fata avea fusta largă. Alerga iute, cu zdravenele-i picioare desculțe. Sui pe malul șanțului de udat, coborî de cealaltă parte și se făcu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Alerga iute, cu zdravenele-i picioare desculțe. Sui pe malul șanțului de udat, coborî de cealaltă parte și se făcu nevăzută. Bobi ajunse drept în vârf. Dar înaintea lui nu mai era decât platoul pustiu, cu două-trei fumegări de pâclă. Cerbul, ridicat pe picioarele dinapoi, scutură din coarne și zvâcni spre stânga. Bobi îl urmă. Fata alerga colo, înainte, spre marginea pădurii 131. Am pus în italice fragmentele din planul secund; în mod normal, ele sunt interpretate ca percepțiile lui Bobi
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pare desprins dintr-un „cânticel“ de Alecsandri. I-ar fi stat bine lângă Nae Postuleanu, „paraponisitul“ din 1866, care-și „recomenda meritele pe altarul patriei spre a fi integrat în vreun cerbiciu public“ și-și semna petiția „umilit și respectiv cerb“. Deși pretinde a-și fi însușit la perfecție „slovele latinești și troposul obicinuit astăzi prin cancelerii“, solicitantul mai folosește, după cum se vede, unele litere cu valoarea lor chirilică: c în loc de s, b în loc de v... E un adept întârziat al alfabetului
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ritual specific populațiilor contemporane de vânători. Abatele Breuil a făcut celebră gravura numită "Marele Vrăjitor" din peștera Trois Freres, gravură incizată pe peretele peșterii și măsurând 75 centimetri înălțime. Desenul lui Breuil îl arată pe "Vrăjitor" cu un cap de cerb purtând mari ramuri de coarne, dar cu față de bufniță, urechi de lup și o barbă de capră sălbatică. Brațele sale se termină cu gheare de urs și o lungă coadă de cal îi atârnă la spate. Numai membrele inferioare, sexul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Vrăjitor" este mai puțin impresionant. Totuși, el poate fi interpretat ca un "Stăpân al Animalelor" sau un vrăjitor care îl personifică. De altfel, pe o placă de ardezie gravată din Lourdes se distinge un om înfășurat într-o piele de cerb, cu o coadă de cal și purtând pe cap coarne de cerb. La fel de celebră, și nu mai puțin controversată, este faimoasa compoziție recent descoperită la Lascaux, într-o galerie inferioară a peșterii, al cărei acces este extrem de dificil. Se poate
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Stăpân al Animalelor" sau un vrăjitor care îl personifică. De altfel, pe o placă de ardezie gravată din Lourdes se distinge un om înfășurat într-o piele de cerb, cu o coadă de cal și purtând pe cap coarne de cerb. La fel de celebră, și nu mai puțin controversată, este faimoasa compoziție recent descoperită la Lascaux, într-o galerie inferioară a peșterii, al cărei acces este extrem de dificil. Se poate vedea un bizon rănit, îndreptându-și coamele către un om în aparență
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
oferă istoricului religiilor un material considerabil. Pictura rupestră naturalistă a paleoliticului superior s-a transformat, în "Levantul spaniol", într-o artă geometrică rigidă și formalistă. Pereții stâncoși din Sierra Morena sunt acoperiți de figuri antropomorfe și teriomorfe (mai ales de cerbi și mufloni) reduse la câteva linii și cu diferite semne (panglici șerpuitoare, cercuri, puncte, sori). Hugo Obermaier a arătat că aceste figuri antropomorfe se aseamănă desenelor specifice galeților pictați din Azilian 5. Întrucât această civilizație derivă din Spania, reprezentările antropomorfe
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în timpul mezoliticului, cele mai importante fiind arcul și fabricarea funiilor, a plaselor, a cârligelor de undiță și a ambarcațiunilor pentru călătorii destul de lungi. Ca și celelalte invenții anterioare (unelte din piatră, diverse obiecte lucrate în os și în coarne de cerb, veșminte și corturi din piei etc.), precum și cele care vor fi executate în neolitic (în primul rând ceramica), toate aceste descoperiri au suscitat mitologii și afabulații paramitologice, și adeseori au întemeiat comportamente rituale. Valoarea empirică a acestor invenții este evidentă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
pe pereții dolmenelor și al menhirilor din Ibcria și din Europa Occidentală se află și alte semne și simboluri magico-religioase, de exemplu imaginea unui soare cu raze, semnul securii (specific zeilor furtunii), șarpele, simbolul vieții, asociat cu figuri de strămoși, cerbul etc. Desigur aceste figuri au fost descoperite în regiuni diferite și aparțin unor culturi de vârste diferite; dar ele au în comun faptul că sunt solidare cu același complex megalitic. Lucru care poate să se explice fie prin varietatea ideilor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
o servitoare, lambe, a izbutit să o facă pe zeiță să râdă de glumele ei nerușinate. Demeter nu a primit cupa cu vin roșu oferită de Metaneira, ci a cerut ciceon, un amestec din boabe de orz, apă și busuiocul cerbilor. Demeter nu 1-a alăptat pe Demophon, ci îl freca cu ambrozie și în timpul nopții îl ascundea "ca pe un tăciune" în foc. Copilul a început să semene din ce în ce mai mult cu un zeu: într-adevăr, Demeter voia să-1 facă nemuritor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
forme și stadii diferite: latent, secundar, nervos) tratați, lună de lună, la Dispensarul Serviciului Sanitar, ajunsese, în 1926, la 157, așadar de aproape trei ori mai mare ca al tuberculoșilor. Boala era răspîndită mai ales pe cîteva străzi mărginașe: Tirului, Cerbului, Tăbăcari, Neagoe Vodă, Bacău-Ocna, în primul rînd printre casnice (29), după care urmau agricultori/agricultoare (14), muncitori/muncitoare (8), servitori/servitoare (7), lucrători/lucrătoare(6), funcționari/funcționare (6), prostituate (5), chelneri/chelnerițe (4), frizeri (2), un șef de tren și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Peșterii Ialomiței, construirea unor pavilioane (cum au fost cele de la Vârful Cu Dor, Furnica Davila, Sgarbura de pe Calea Codrului, Caraiman, Vârful Omu, etc.) a constuit unele drumuri cum au fost cele de pe Valea Jepilor, Vârful Cu Dor - Peștera Ialomiței, Valea Cerbului, etc. În prim planul activității, a stat și organizarea unor excursii preponderent pe trasee din Munții Bucegi, la care a participat un număr impresionant de turiști. - Societatea Turistilor din Romania ( S.T.R.), Înființată În 1903 de un grup de intelectuali, iubitori
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
construierea unor cabane (la Grind În Piatra Craiului, apoi cea de pe Muntele Podeanu din Făgăraș, etc.) - Înființarea de secțiuni În Câmpulung Muscel, Turnu Severin și Iași; - realizarea unor marcaje turistice (de la Podeanu la Negoiu În 1903, Valea Jepilor și Valea Cerbilor În 1913, și Cabana Caraiman - Vârful Omu); - obținerea Încă din 1913 a unor reduceri de preț de la CFR, pentru membrii săi, care călătoreau În scop turistic pe diferite trasee montane etc. Anul 1918 - piatră de hotar pentru turismul românesc Atâta
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
publicate: Dans les Carpathes roumains (1906), În Bucegi (1907), Sinaia, Bușteni,Azuga, Predeal (1911), Umbletul pe Jos (1916), Dragi să ne fie munții (1916), Robinsonii Bucegilor (1916), Fermecătoarea natură (1924), O excursie la Rucăr În 1879 (1882), Zânele din Valea Cerbului (1904) etc. Spațiul predilect al călătoriilor sale, l-a constituit masivul Bucegi, unde fie de unul singur, fie cu fratele său Alceu Urechia, sau cu alte mari nume ale culturii noastre, a parcurs de nenumărate ori potecile acestuia. Ca și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Pădurea Borovăț, Pădurea de castani comestibili Polovragi, etc., a unei faune deosebite, cum rar mai poate fi Întîlnită În altă parte a Europei, ce poate fi apreciată ca o podoabă de mare preț a Carpaților cum ar fi: capra neagră, cerbul carpatin, ursul, rîsul, numeroase păsări etc. Prezența urmelor materiale, ce amintesc de civilizația strămoșilor noștri daci, din epoca daco - romană, din cea a formării poporului român, ca și din timpul invaziei popoarelor migratoare și pînă În zilele noastre este de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și pe potecile și pragurile Înguste pe care se cațără În căutarea hranei. Urmează apoi ca importanță antilopa de munte din Munții Șureanu, unicul loc din Europa unde trăiește, ursul brun (Ursus arctos) cel mai puternic animal sălbatic din Carpați, cerbul (Cervus elaphus) etc. Din rîndul păsărilor amintim doar mierla de piatră (Monticolo sauatilis), acvila (Acvilla crysasrhos), și cocoșul de munte (Tetrao urogallus). Preocuparea pentru protejarea florei, a faunei rare, a unor locuri deosebite ce se detașează prin elementele lor componente
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Flori (9 locuri), Moroeni (55 locuri), județul DÎmbovița; Novaci (Parîngul - 52 locuri), Tismana (Valea Tismanei - 44 locuri, Tismana - 59 locuri) județul Gorj; SÎntămăria (Orlea - 143 locuri), Petroșani (Gabrinus - 94 locuri), județul Hunedoara; Baia de Aramă (Cerna - 55 locuri), județul Mehedinți; Bușteni (Vadul Cerbului - 168 locuri), Sinaia (Izvorul Rece - 167 locuri), județul Prahova; Săliște (142 locuri) județul Sibiu; Călimănești (Cozia - 146 locuri), Lotrișor ( 70 locuri), Horezu (54 locuri), CÎineni (41 locuri), județul VÎlcea. Popasurile turistice reprezintă o structură de cazare impusă de evoluția explozivă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
instructiv - educative. Amplasarea acestora În Carpații Meridionali este următoarea: Sugag - 150 locuri, județul Alba; Dragoslavele - 100 locuri, Nucșoara - 400 locuri, Stoenești - 200 locuri, județul Argeș; Herculane - 100 locuri, Zăvoi (Poiana Mărului - 100) județul Caraș Severin; Moroeni (Căprioara - 300, VÎnătoru - 318, Cerbul - 318, Șoimi - 101) județul DÎmbovița; Novaci - 160, județul Gorj; Beriu (Sibișel - 100), Orăștioara de Sus (Costești - 220), Pui (RÎușor - 100) județul Hunedoara; Bușteni - 206, Sinaia - 137, județul Prahova; Săliște (I - 137, II - 220), Cisnădie (Cisnădioara - 95), Sadu (Sadu V - 189
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turistică să fie atașată o plăcuță cu un text În cel puțin trei limbi străine, care să cuprindă date despre etimologia numelui, scurt istoric, importanța științifică și turistică etc.; d) construirea unui sistem de vile tip familial În zona Valea Cerbului - Gura Dihan, lucru care se materializează cu o intensitate sporită după 1990; e) redimensionarea punctului zoologic de lîngă hotel Silva; f) amenajarea unui muzeu al muntelui etc., (care să cuprindă În principal date despre istoria alpinismului În România); g) asfaltarea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și punctul muzeistic de istorie a termelor romane de la hotelul Roman; - hoteluri: Internațional, Ferdinand, Golden Spirit, Sara’s Sons, Geta, Trandafirul Galben, Minerva, Apollo, Afrodita, Hercules și Claudia; - vile: Adonis, Adriana, Alexia, Ana, Anghelina, Bela Reca, Bellevue, Belvedere, Casa Codruța, Cerbul, Hercules, Hera, Jojo, Natura, Nina, Sakura și Tilia; - pensiuni: Adriana, Ambasador, Andreea, Anghelina, Argus, Casa Ecologică, Casa Maria, Casa Lorabella, Casa Trapsa, Casa Bianca, Charisma, Floarea de Colț, Jojo, Magic, La Jonny, La Dolce Vita, El Plazza, Nea Emil Brutaru
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Tătarului, Zănoagei); - m.n. - Peștera Ialomiței; - rezervația Peștera Ialomiței (225 ha), rezervația Zănoaga; - centrul pomicol și forestier; - hidrocentrala; - lacul de acumulare Scropoasa; - colecție muzeală sătească; - telecabina Peștera-Babele; - cabanele Peștera, Zănoaga, Scropoasa, Bolboci, Cota 1000, Popasul la cruce; - tabere școlare: Căprioara, VÎnătorul, Cerbul, Șoimii; - stațiune balneoclimaterică de interes local. PIETROȘIȚA. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului; - etnografie și folclor: atelier de țesut covoare, -producție de obiecte de artizanat; - muzee: casa Serb Popescu; - muzeu sătesc (din 1975 - etnografie și artă populară); - expoziție de carte
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la munte”, care se sărbătorește În luna mai cu participare interjudețeană (concurs de călărie pe măgari), - ape minerale și nămol În satul Pociovaliște, cătunul Hulubă, - m.n. - rezervația floristică; - m.n. - Cheile Gilortului; - m.n. - Grădina Botanică la RÎnca; - m.n. - faună rară ocrotită: cerbi și mistreți, - tabără școlară; - stațiunea climaterică și balneară la Novaci-sezonieră; - Hanul Parîngul la Novaci și Baba Novac; - stațiunea montană de odihnă de interes local RÎnca; - posibilități de practicare a sporturilor de iarnă: schilift, Închiriere echipament sportiv, etc. la RÎnca; - pensiunea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Cheile Sohodolului de Izvarna (2 km lungime); - m.n.: Peștera Fusteica; - m.n.: Peștera Pocruia; - rezervație naturală: pădure seculară de castani comestibili; - pădurea din Topești: fostă bază de rezistență a lui Tudor Vladimirescu; - cascade Înalte de 40 de m; - faună rară ocrotită: cerbi și mistreți; - păstrăvărie; - lac de acumulare. JUDEȚUL HUNEDOARA BARU. - descoperire arheologică: așezare din perioada de trecere de la neolitic la bronz; - monument arheologic: Villa Rustica, satul Valea Lupului; - m. arh.: Biserica Pogorîrea Sfîntului Duh, secolul XVII, sat. Baru; BĂNIȚA. - monumente arheologice
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
arh.: Biserica de lemn „Pogorîrea Sfîntului Duh” din Bărbăteni, secolul XIX; - schitul de la Straja; - stațiunea climaterică și pentru sporturi de iarnă ,,Straja”; - linie de telescaun; - pârtii de schi; - teleschiuri; - motel: Victoria; - Cabane: Montana II și III, Hudacu, Rustic, La Moșu, Cerbul, Vacanța, Platoul Soarelui, Buta; - Vile: Oana, Alpin, Maria, Harmony; - Pensiuni: Anca, Avati, Mesti, Teo, Casa Alpin, Casa Germană. ORĂȘTIOARA DE SUS. - m. m.: o cruce memorială Închinată eroilor din 1914-1918 În incinta bisericii din satul Orăștioara de Jos; - castru roman
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Mehedinților” În luna mai, sub numele de „TÎrgul de la Turbate”; - festival folcloric interjudețean - „Sărbătoarea Liliacului de la Nadanova”; - vatră folclorică; - formație de dansuri laureată; - elemente de port popular; - centru artizanal; - mari crescători de oi; - animale rare ocrotite de lege: ursul și cerbul carpatin. IZVORUL BÂRZII - OBICEIURI denumite ,, INSURATIT IN CARE martea dupa duminica Tomei copii se duc la un iyvor unde schimba intre ei coronite de flori si oua rosii legand prietenii durabile Malovăț Sapaturi arhjeologice: aseyare fortificata din epoca a doua
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]