11,711 matches
-
alogeni), în constituirea clasei feudale românești rezultă din mai multe împrejurări: influența slavă asupra limbii române (marele număr de cuvinte slave în limba română), toponimia slavă răspândită în toate regiunile românești, importanța slavilor în alcătuirea nobilimii locale. Un lucru este cert: în ciuda dominării lor, în ținuturile de la Dunăre și Carpați, timp de câteva secole, slavii instalați aici au fost asimilați (romanizați) în întregime, pierzându-și treptat limba și trăsăturile proprii în mijlocul majorității românești. Pentru ca acest proces etnic să fi fost posibil
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Jos au fost integrate în istoria și civilizația Europei sud-estice și est-centrale. Avem în vedere aici, Dobrogea, la sfârșitul secolului al X-lea, și Banatul, la începutul secolului al XI-lea. Includerea ambelor maluri ale Dunării sub autoritatea Bizanțului este certă în perioada menționată și efectele în plan social-politic și cultural-bisericesc au fost evidente. Evenimentele din Paristrion-ul dobrogean (vezi capitolul IX) au avut influență pe malul nordic al Dunării, în străvechea lume românească. Acestă lume dunăreano-dobrogeană se situa pe axa drumurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nici o dovadă că s-ar fi desemnat un episcop-vicar dintre români. Scrisoarea amintită atestă existența unor episcopi ortodocși în teritoriile extra-carpatice (acei "pseudo-episcopi"), ca și rezistența românilor ("schismatici") în fața prozelitismului catolic. În același timp, este vorba despre prima atestare documentară certă a existenței unor episcopi ortodocși români la începutul evului mediu. Acești episcopi își aveau reședința undeva la sud și est de Carpați, și se aflau în preajma acelor conducători de formațiuni politice, cnezate și voievodate. Diploma Ioaniților datată 2 iunie 1247
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolului al XI-lea, astfel, viitorul împărat Roman Digenis își face stagiul militar la Dunăre și ocrotește autonomia lor. P. P. Panaitescu zugrăvește și el starea complexă, paradoxală din această zonă, unde locuitorii preferă pe "stăpânitorul de la nord", în mod cert, hanul pecenegilor liberi din câmpia munteană, care a luat sub apărarea lui orașele dunărene și le-a dat pământ în țara lui, din nordul Dunării. Avem de-a face cu o populație locală, autohtonă, dar amestecată, pe ambele maluri ale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
teritorială a sașilor nu se cunoaște prea bine, ei au venit din regiuni întinse ale Germaniei. Emigrările germane spre Ungaria au început încă din secolul al XI-lea, dar ele au crescut în amploare în secolul al XII-lea. O dată certă a începutului colonizării este anul 1148, în timpul domniei lui Geza II (1141-1161), de când se cunoaște numele țăranului Hazelo-primul sas cunoscut. În privința originii sașilor, se impune precizarea că dialectul săsesc se aseamănă cel mai mult cu cel din Luxemburg, de aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
considera pe Olaha între ducii ruteni supuși tătarilor. Pe de altă parte, Rubruck, în descrierea sa, amintește trecerea spre curtea hanului a "rutenilor, blacilor, bulgarilor, a locuitorilor din Soldaia (Crimeea), a circazienilor și alanilor". Acei numiți "blacorum" sunt, în mod cert, români, dar nu știm dacă sunt cei din nordul Dunării sau din sudul ei, din statul Asăneștilor. Dar faptul că, în 1247, anul Diplomei Ioaniților, la numai câțiva ani de la invazie, Cumania nu mai era în stare de dependență față de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
rutenii din imediata vecinătate a Ungariei, care însoțeau pe mongoli în atacurile lor de pradă sau le organizau ei înșiși, fapte consemnate în izvoarele vremii. Cu privire la participarea românilor la incursiunile mongolilor din Transilvania și Ungaria nu avem, până acum, dovezi certe, dar ținând seama de dependența lor politică față de Hoarda de Aur, a celor din sudul Moldovei mai ales, faptul nu ar fi imposibil (V. Spinei). Interesată de progresele catolicismului, papalitatea a susținut activ, moral și material, politica est-carpatică a regilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
preluar misiunea unificării formațiunilor politice de la est de Carpați.24 Moldova înainte de descălecat Dacă tradiția istorică a întemeierii Țării Românești de către Negru Vodă este controversată, contestată, tradiția despre nașterea Moldovei nu a întâmpinat nici o obiecție, aceasta este "cu mult mai certă și mai precisă", spune D. Onciul, în Originile Principatelor Române (Scrieri istorice, p. 69). Informația despre descălecatul Moldovei, înregistrată de cele mai vechi letopisețe scrise în limba slavonă (Letopisețul de la Bistrița, Letopisețul de la Putna și Cronica anonimă) este pe deplin
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
militară regală" (p. 245, apud Brătianu). Abia revolta lui Bogdan, care coboară și ea din Maramureș și alungă pe "stăpânul legiuit și credincios al mărcii", înseamnă a doua descălecare. Este limpede că, în ceea ce privește Moldova, tradiția descălecatului, confirmată de mărturii contemporane certe, constituie un temei indiscutabil al întemeierii acesteia. Analizând închegarea celor două state medievale românești putem concluziona că tradiția istorică a descălecatului cuprinde trei elemente temeinice: 1. Existența unor formațiuni politice locale (voievodate), unificate prin întemeiere, menționată de relatarea "descălecatului lui
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Românească. Faptul istoric se află pe linia logică a unei dezvoltări ce include atât procesul intern cât și contextul extern regatul ungar și relațiile cu mongolii (Hoarda de Aur). 3. Tradiția istorică a întemeierii (descălecatului) aduce, în ceea ce privește Moldova, o mărturie certă a creațiunii politice românești, pe care o reprezintă existența acestei țări. Aici sunt originile acelei "ordini constituționale", ce n-a fost concretizată în nici o "chartă" de privilegii sau libertăți, dar constituie o latură esențială a obiceiului pământului (cutumei) și un
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lui Lațcu, îngăduia reușita în privința teritoriilor din sud-est. Însă măsurile concrete ale domnului în scopul extinderii autorității sale spre gurile Dunării și Mare, ca și data extinderii nu le cunoaștem. În aceste condiții, în absența unor izvoare concludente, prima mențiune certă privind extinderea Moldovei până la Mare datează din 30 martie 1392cf. actului domnului Roman I (1392-1394). Titlul nu mai apare ulterior la alți domni, dar este de la sine înțeles că teritoriile aparțineau Moldovei. Ceea ce mai putem deduce din actul din 1392
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bătrânii” de 30-35 de ani și tinerii de 20-25 s-a reaprins, în ciuda apelului noului grup la solidarizare. În deceniile următoare, nereconstituită cu rigoare documentară, istoria criterionismului a pendulat între ignorare/contestare și mitizare. O serie de informații sunt totuși certe. Grupul a adoptat modul de manifestare cel mai prizat în anii interbelici, prelegerile publice, prin care se exprima pretutindeni în țară o rețea socioculturală de ligi, asociații, atenee, uniuni școlare și studențești. Majoritatea membrilor noului cerc activaseră în Asociația Studenților
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
90”, revista se remarcă prin bogata documentare literară, căutând să valorifice tezaurul arhivistic și iconografia muzeală locală. Rubrici ca „Biblioteci junimiste” sau „Documentar junimist” îi prilejuiesc lui Liviu Papuc aducerea la lumină a numeroase scrisori și documente cu valoare culturală certă. Prezența lui Paul Miron și a lui Matei Vișniec, la început în calitate de corespondenți, apoi integrați în colectivul redacțional, facilitează legăturile cu literaturile străine, remarcabile fiind în acest sens și numerele dedicate interferențelor culturale. Cu această ocazie se vor publica traduceri
DACIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286638_a_287967]
-
cartierele periferice ale orașului Y. Magazinele au avantajul unui vad comercial favorabil, poziționarea fiind realizată pe vechile amplasamente ale magazinelor alimentare din perioada socialistă. Deși magazinele au fost reamenajate și dotate cu echipamente moderne de depozitare și vânzare, există semnale certe ale unui declin al rezultatelor economice. Cifra de afaceri prezintă o relativă stagnare, asociată cu o ușoară scădere a volumului vânzărilor, iar indicatorii de profitabilitate au marcat o scădere cu aproximativ 50%. Firma înregistrează presiunea concurențială a lanțurilor de supermagazine
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
fi ca profitabilitatea să fie mare, iar barierele să fie scăzute în momentul aderării, pentru ca apoi să devină înalte pentru ceilalți aspiranți la intrarea în grup. De regulă, trecerea dintr-un grup în altul atrage după sine costuri semnificative și certe, în timp ce avantajele sunt ipotetice. Riscurile și le pot asuma doar organizațiile mari, celelalte realizând ajustări incrementale în intervale lungi de timp, tocmai pentru a diminua aceste riscuri. 4. Constituirea unui nou grup strategic ar echivala cu ocuparea unui loc liber
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cernită, grea și mută”), îl încearcă dramatismul scurgerii timpului și al pierderii urmelor mereu troienite „de ani, de vreme și soroc”. Versurile încercate în limba franceză nu au altă tonalitate, nici altă cotă valorică. Cel mai important manuscris, cu valoare certă de ordin literar, care a rămas de la C. este jurnalul său, publicat în 1998, adevărat „roman” documentar asupra exilului românesc. Început în mod sistematic în 1952 și susținut cu consecvență, din păcate, doar vreme de câțiva ani, jurnalul surprinde momente
CONSTANTINESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
evoluție -, pronunțându-se, asemenea lui E. Lovinescu, pentru romanul de analiză. În epocă, E. Lovinescu remarca la C. „probitatea intelectuală, senzația irecuzabilă a unei conștiințe literare inflexibile, punct inițial al autorității critice”. Lui Șerban Cioculescu îi vorbea portretistul, criticul de „certă filiație lovinesciană”, întrunind „sagacitatea analitică cu năzuința spre sinteză”; dar lovinescianismul său nu excludea „familiarizarea cu spiritul thibaudetian”. Sub aparențe amabile, G. Călinescu era,în fond, reticent: „Un foarte bun cronicar, exponent al unei excelente generații de profesori fără preconcepte
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
atunci când debutul are loc după 7 ani sau când simptomele de neatenție sunt însoțite de tipare comportamentale hipoactive (inactivitate și visare cu ochii deschiși). În secțiunea „Caz practic” de mai jos, comportamentul neatent al lui Leonard se caracterizează în mod cert prin „inactivitate și visare cu ochii deschiși”. Totuși, copilul îndeplinește celelalte criterii pentru tipul predominant neatent de ADHD. Caz practic Pentru a treia oară în ultimele 5 minute, învățătoarea a trebuit să îi spună lui Jeremy, elev în clasa a
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
fi fost supusă clișeelor ideologice și dogmatice. Notorietatea căpătată de B. imediat după 1944 în „noua dramaturgie” se datorează nu numai obedienței față de ceea ce se cerea în epocă, ci și talentului de bun meșteșugar în tehnica teatrală, dar și unei certe înzestrări de moralist, sensibil la tipologia umană în rapidă schimbare. Urmând exemplul lui I. L. Caragiale, din altă epocă de tranziție forțată, B. sesizează „noile forme fără fond” ce se voiau introduse în societatea românească a anilor ‘50, dar, cu o
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
pragul capodoperei: Princepele (1969), Săptămâna nebunilor (1981). Nu poate fi ignorat productivul filon al nuvelei de aventuri și istorice (evocând, îndeosebi, vremea haiducească, ca, de pildă, Vânzarea de frate, 1968), exploatat prin abundența scenariilor de film (unele, în colaborare) de certă tentă comercială. Și nici scandalul stârnit de romanul Incognito (I-IV, 1975-1980), un ciné-roman acuzat de plagiat. Deși „plutea” în aerul epocii, discuția este deschisă de Nicolae Manolescu, în „România literară” (2/1979). Criticul demontează ideea „romanului-colaj”, invocată de B.
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
în sufletele oamenilor, ale căror portrete, uneori memorabile, trimit la literatura unui Calistrat Hogaș - de amintit aici figurile lui George Mingea, Pau Piele sau cea a dascălului Braia, un „domn Trandafir” bănățean - fac din cartea lui B. o operă cu certe valențe estetice. Romanul Lume fără cer (1947), singura operă literară propriu-zisă a autorului, se înscrie, prin toate datele sale, de la spiritul pozitivist al observației la arhitectura narativă precisă, cu capitole organizate simetric, în canoanele realismului naturalist. Inspirată din viața dură
BIROU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285744_a_287073]
-
idee bună să practicați ambele stiluri de meditație prin nemișcare - șezând și stând în picioare - pentru a vă familiariza cu beneficiile relative ale fiecăreia. Statul în picioare este, probabil, mai benefic pentru sănătate și longevitate, în timp ce șezutul este, în mod cert, cel mai bun mod de a cultiva energia internă pentru activitatea spirituală și de a dezvolta puterile spirituale cum sunt clarviziunea și clarauzul. Principalele două poziții în picioare pentru meditația prin nemișcare sunt ilustrate în fig. 49 a și b
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
Ross a stabilit cinci faze ale confruntării cu moartea, faza de respingere, luptă, furie și revoltă, dialog cu destinul, depresie, de acceptare și în final de bucuria dobândirii veșniciei. Glaser și A. L. Straus diferențiau în funcție de prognosticul vital astfel: moarte certă și incertă la timp cunoscut și necunoscut. În raport de aceasta apar reacții de tanatofobie sau de tanatofilie. Momentul morții este puțin studiat, printre altele, și din cauză că această experiență este fără nici un ecran de validare. La aceasta se adaugă faptul
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de natura bolii și de personalitatea medicului. Prezentăm punctul de vedere a lui A. Athanasiu când, cum și cât din adevăr și detalii asupra bolii trebuie comunicate celui suferind. a) Când un bolnav vine să ne consulte pentru o suferință certă, iar medicul nu găsește nimic lezional-organic, este o greșeală să se spună pacientului că “nu are nimic”. Pacientul are și el “nevoie să știe”; este greșit să i se propună un tratament fără a i se spune diagnosticul. b) în
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
vioi e Mimi, ce drăguțu-i... {EminescuOpVIII 339} [ANA] Mătușică, E-ndărătnic, fără minte, tocmai de-asta îmi e frică. [MĂTUȘA] De n-ar fi ca al tău tată, care, Dumnezeu să-l ierte, Mi-a făcut viața-amară cu-ndărătnicele-i certe... [ANA] Ce cuminte este Bibi... [MĂTUȘA] Da, cuminte! Ca și tine, Ca și tată-său, maiorul... Ține minte foarte bine Tot ce-i spuneți... [ANA] C-ar aduce așa mult cu dînsul? Nu, Nu găsesc asemănarea așa mare. [MĂTUȘA] Da
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]