3,426 matches
-
am spune repede dacă n’am ști că Europa a cunoscut-o abia la sfârșitul secolului al XV-lea, deși cultivat de egipteni cu trei mii de ani Înainte și de la care l’au luat arabii. Asia, prin indieni și chinezi, Îl savura Încă din antichitate. Patria lui e Însă Africa de sud și centrală, unde face deliciul veveriței de deșert și unde iubirea lui pentru căldură și rezistența la secetă, deși Îi trebuie multă apă pentru cele 25-40 de tone la hectar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
gazelă care caută să-și scape pielea cu doar 80-95 km/oră... Rămânea de folosit doar rândunica, care atinge 160 km/oră, doar că aceea nu poate vâna decât muște... Dar rămânea apa, unde viteza posibilă e mult limitată. Și chinezul a găsit, să pescuiască În locul lui, un cormoran. Nu că-i rapid, dar e atent și mai ager decât peștele care Înoată cu 10, 20 km/oră, cu excepția preunui păstrăv - 45 km/oră - ori a rechinului - 45- 55 km/oră
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și tot atâtea flavone. Nu-i destul, și apelează la farmece: antocianii pot deveni albaștri, funcție de pH. doar când omul s’a folosit de câine spre a hăitui, de șoim ori ghepard spre a captura vânatul, ori de cormoran - precum chinezii - un pește. Moment În care omul Își dă jos masca, dezvăluind incorectitudinea. Dar s’o lăsăm oleacă. Tot biotehnologie e agricultura, care a Înlocuit de la o vreme culesul, În rând cu popândăul. Aparent, omul are acum mâinile curate. În realitate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
indieni -, oaia - aceea cu „Miorița“ -, porcul - sfânt la celți... - Taci din gură. Ăștia vă sunt doar sclavi. De fapt, prietenia voastră, chiar cu calul pe care doar unii - precum franțujii - Îl și mănâncă, ori cu câinele - știu că nu ești chinez -, tot a sclavie miroase. Voi sunteți Întotdeuna stăpânul... Iar el, sclavul, indiferent de specie, e cel care vă e util. Iar un alt animal, care fie că vă concurează interesele, fie că nu acceptă să vă fie rob, este considerat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Zeus a ales, evident, grămada mare... Oricum, câinele proaspăt adoptat a intrat În sălașul omului. Deja În așezarea de la Cernavodă, de acum 5 milenii, el Își lasă oasele, dreptu-i cam ciuntite, semn să ai noștri strămoși procedau cu el precum chinezii, dar și excrementele, semn că el nu era vânat, ci hălăduia printre colibe. Carnea de câine nu e atât de competitivă; mai ales că nici nu-și vinde pielea cu una cu două, și-și cunoaște prea bine „aliatul“. Mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ziua. Ceea ce nu știu aceia e că noi ne deosebim excelent Între noi, chiar sub blănița neagră, căci avem semne distinctive, precum vârtejul de pe năsucul meu, care scapă bipezilor. Cum le scapă și altele: de pildă, pentru tine, Cristi, toți chinezii sunt o apă și-un pământ. Cam așa e Moti, dar nu știu unde vrei să mă duci. La consecințe. Ca, de pildă, tot crezând că toți sunt la fel, ești În stare să simplifici - Împotriva firii - lucrurile: cum ar fi să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
inginer... Știu că numai de asta nu-ți arde acum, dar tot spui că’s o pisică răutăcioasă - deh, ca alint... Hai, Moti, dă-i drumul. E vorba de ce-am văzut odată la televizor, de lampa veșnică pe care chinezii o așezau lângă Împărat; mort, desigur. Să-i lumineze drumul spre zei, precum pe al tău spre Zamolxe. Doar că... Doar că acea lampă, care era un fel de opaiț, dar cu fitilul băgat În măcar 100 de litri de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care era un fel de opaiț, dar cu fitilul băgat În măcar 100 de litri de ulei, se stingea după doar câteva ore, cel puțin așa știu din chimie, adică când mântuia oxigenul din acel spațiu etanș. Îi credeam pe chinezi mai deștepți. Dar ce te face, Cristi, să crezi că nu știau și altceva? Precum că așa se elimină tot oxigenul În folosul bioxidului de carbon, iar hoitul Împărătesc este astfel conservat. Adu-ți aminte de metoda modernă de păstrare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Împotriva lucrării Naturii - un mediu demult apus, care nu vă este nici vouă, nici nouă favorabil. Dimpotrivă, cu toții suntem „copiii“ unei atmosfere sărace În acest gaz. Asta o știu și eu, Moti, dar nu văd ce legătură are cu lampa chinezului. Păi tot combustibilul fosil din adâncurile Terrei este „uleiul“ unei imense „lămpi“; și acum mai bine de o sută de ani s’a calculat că tot oxigenul din atmosferă n’ajunge nici măcar pentru a arde tot cărbunele - cunoscut pe atunci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
circuit a tot mai multe suprafețe arabile, cândva fertile. Alte prețuri plătite de Natură, dar care vor fi evaluate, atâta cât mă pricep eu, altă/alte dăți. „Meridian“, 29 iulie 2002, ora 12,15 5. N’ai un foc? Vechii chinezi erau amatori de antiteze. Împărțind tot ce-i Înconjura În două, Yin și Yang. Las’ că și strămoșii noștri au pus la originea lumii două antiteze, Fărtatul și Nefărtatul. Chinezii au asociat lui Yin principiul Între altele feminin apa, iar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
2002, ora 12,15 5. N’ai un foc? Vechii chinezi erau amatori de antiteze. Împărțind tot ce-i Înconjura În două, Yin și Yang. Las’ că și strămoșii noștri au pus la originea lumii două antiteze, Fărtatul și Nefărtatul. Chinezii au asociat lui Yin principiul Între altele feminin apa, iar masculinului Yang focul; Luna, respectiv Soarele; argintul, respectiv aurul, dar cu asta au dat cu oiștea’n gard, ambele fiind În realitate Yang. Ca și chinezii, românii au feminizat apa
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
antiteze, Fărtatul și Nefărtatul. Chinezii au asociat lui Yin principiul Între altele feminin apa, iar masculinului Yang focul; Luna, respectiv Soarele; argintul, respectiv aurul, dar cu asta au dat cu oiștea’n gard, ambele fiind În realitate Yang. Ca și chinezii, românii au feminizat apa, recunoscându-i reala aviditate de energie, indiferent de formă, și au masculinizat focul, acela capabil a satisface amintita aviditate. Eu le-aș asocia altui sistem de antiteze. Apa entropică, din pricina aceleiași avidități energetice, focul negentropic pentru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
prevăzut că întreaga țară va fi cuprinsă de harababură". Un destin căruia i se potrivesc spusele lui Euripide: "Nu se poate numai bine sau numai rău, ci un amestec din amândouă". Mao este direct responsabil de moartea a milioane de chinezi, dar și de regăsirea de sine a acestui popor (popoare?), re-plasat într-o geografie în care fusese multă vreme absent. N-a fost scos din Mausoleu, portretul i-a rămas în Piața Tien An Men. Orientalii știu a vedea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
se interesă, curioasă colega Elvira. Păi, iată doar câteva elemente esențiale... este însă curios, și am s-o explic și în intervenția mea de astăzi, cea mai bună sinteză critică, obiectivă, despre maoism, aparține unui comunist canadian și nu unui chinez. Nu vi se pare curios? Într-un fel, nu! Fiindcă acesta, din Canada, a putut privi, gândi și scrie, în mod liber, fără nici o opreliște, în comparație cu cei care-o aplică... Ei, comuniștii canadieni pot analiza și evalua atât foloasele, cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
se exteriorizează printr-o arie variată de comportamente agresive. Este motivul pentru care psihologia interculturală încearcă să combine cele două perspective și să extragă semnificațiile "de jos în sus", de la cultura investigată înspre conceptul generic (de exemplu, de la ceea ce înțeleg chinezii prin "agresivitate" înspre termenul global "agresivitate"). Un asemenea demers au întreprins în anii '80 cei din echipa lui M.H. Bond, în proiectul de anvergură derulat în cadrul Chinese Culture Connection, în care subiecții asiatici au fost interogați asupra semnificațiilor personale jucate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
interpersonale, supunerea colectivă la autoritate și controlul emoțional, pe cînd cultura americană a fost caracterizată prin individualism accentuat, sfidarea autorității și libertatea exprimării emoționale. Aceste "sentimente" de "a fi chinez" și "american" sînt, în opinia autorilor cercetării, fie unidimensionale pentru chinezii născuți în America, fie independente unele de altele, pentru că subiecții implicați sînt crescuți de către părinți chinezi într-o cultură americană (expunerea lor la cultura chineză fiind astfel limitată la cîteva contexte). Pentru emigranții chinezi, acest sentiment al dublei apartenențe poate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
americană (expunerea lor la cultura chineză fiind astfel limitată la cîteva contexte). Pentru emigranții chinezi, acest sentiment al dublei apartenențe poate fi bidimensional sau în legătură bilaterală negativă, pentru că în toate contextele de viață, ei au fost obișnuiți să fie "chinezi", dar, în urma emigrării, există situații în care devin "americani". Fenomenul evocat se regăsește îndeosebi pentru persoanele care își părăsesc țara după adolescență, după ce ei și-au format deja o identitate chineză, fiind foarte posibil să se considere în continuare "chinezi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
chinezi", dar, în urma emigrării, există situații în care devin "americani". Fenomenul evocat se regăsește îndeosebi pentru persoanele care își părăsesc țara după adolescență, după ce ei și-au format deja o identitate chineză, fiind foarte posibil să se considere în continuare "chinezi" și în noua țară, printr-o strategie personală ce asigură coerența identitară. Pentru emigranții nou-veniți în America, sentimentul de "a fi american" poate fi mai puțin integrat și internalizat în conceptul lor de sine decît cel de "a fi chinez
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
chinezi" și în noua țară, printr-o strategie personală ce asigură coerența identitară. Pentru emigranții nou-veniți în America, sentimentul de "a fi american" poate fi mai puțin integrat și internalizat în conceptul lor de sine decît cel de "a fi chinez". Prima evaluare este mai mult legată de contextele din viață în care trebuie să fie "americani" (de exemplu, în mediul școlar), fiind experimentat ca o parte externă a sinelui (Baumeister, 1998; Baumeister, Tice, 2000). Astfel, noțiunea lor de "a fi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în timp ce culturile colectiviste promovează comportamente și atitudini alocentrice. Forgas și Bond (1985) au demonstrat existența unei asemenea tendințe, comparînd percepția subiectivă a evenimentelor sociale în două culturi diferite; a rezultat că australienii valorizau competitivitatea, încrederea în sine și libertatea, în timp ce chinezii promovau sentimentul unității, disponibilitatea socială și acceptarea autorității. Studiile lui Ratner și Hui (2003) în Asia au evidențiat asociația între colectivism și asumarea responsabilității printre subiecții chinezi, nu și printre cei americani, iar Kashima, Foddy și Platow (2002) au indicat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nu cu atîta pregnanță ca în Vietnamul de Sud, influența confucianismului se observă și în cultura chineză. Lam și colaboratorii (1999, apud Gouveia et al., 2002, p. 340) au observat cum persoanele care se identifică cu calitatea de "a fi chinezi" (tradiționali) atribuie mai mare importanță valorilor confucianiste (precum onoarea, respectul colectiv) decît subiecții similari din Hong Kong. Chinezii consideră importante sentimentele de comuniune, utilitatea socială și acceptarea autorității, spre deosebire de australieni, de exemplu, care apreciază competitivitatea, încrederea în sine și libertatea (Kagitcibasi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Lam și colaboratorii (1999, apud Gouveia et al., 2002, p. 340) au observat cum persoanele care se identifică cu calitatea de "a fi chinezi" (tradiționali) atribuie mai mare importanță valorilor confucianiste (precum onoarea, respectul colectiv) decît subiecții similari din Hong Kong. Chinezii consideră importante sentimentele de comuniune, utilitatea socială și acceptarea autorității, spre deosebire de australieni, de exemplu, care apreciază competitivitatea, încrederea în sine și libertatea (Kagitcibasi, Berry, 1989; Darwish, Huber, 2003). Aceste observații sînt în concordanță cu rezultatele cercetărilor lui Singh și colaboratorii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care apreciază competitivitatea, încrederea în sine și libertatea (Kagitcibasi, Berry, 1989; Darwish, Huber, 2003). Aceste observații sînt în concordanță cu rezultatele cercetărilor lui Singh și colaboratorii (1962, apud Darwish, Huber, 2003, p. 49): din trei loturi examinate (americani, indieni și chinezi), chinezii au înregistrat cel mai mare scor în ce privește orientarea spre societate, în timp ce americanii au obținut cel mai ridicat scor în ce privește orientarea spre self și nevoia de autonomie. Japonia în perioada dintre deschiderea Japoniei în 1854 și începutul războiului din Pacific
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
apreciază competitivitatea, încrederea în sine și libertatea (Kagitcibasi, Berry, 1989; Darwish, Huber, 2003). Aceste observații sînt în concordanță cu rezultatele cercetărilor lui Singh și colaboratorii (1962, apud Darwish, Huber, 2003, p. 49): din trei loturi examinate (americani, indieni și chinezi), chinezii au înregistrat cel mai mare scor în ce privește orientarea spre societate, în timp ce americanii au obținut cel mai ridicat scor în ce privește orientarea spre self și nevoia de autonomie. Japonia în perioada dintre deschiderea Japoniei în 1854 și începutul războiului din Pacific (1941
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
contact, precum în cazul întîlnirii dintre reprezentanții unor culturi cu profil cultural diferit. Se relatează, uneori cu umor, despre experiențele americanilor aflați în vizită pe teritoriile asiatice. Deseori, aceștia stîrnesc indignarea partenerilor de discuție, abordînd subiecte considerate de către japonezi sau chinezi total improprii pentru a putea fi împărtășite. De altfel, numărul subiectelor de conversație considerate tabu este mult mai numeros în cazul asiaticilor decît al americanilor, motiv pentru care occidentalii constată de multe ori că subiectele aduse în discuție sînt evitate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]