3,278 matches
-
3 februarie 1979 în localitatea Blaj, județul Albă, România, fiica lui Ioan și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 1130 Viena, Gemeindeberggasse 61/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sebeș, str. Dorin Pavel nr. 71, județul Albă. 42. Cioban Lidia, născută la 29 noiembrie 1976 în localitatea Blaj, județul Albă, România, fiica lui Ioan și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 1130 Viena, Gemeindeberggasse 61/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sebeș, str. Dorin Pavel nr. 71
HOTĂRÂRE nr. 1.025 din 19 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144616_a_145945]
-
fiica lui Dănilă Dumitru și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4982 Obernberg am Inn, Vormarkt Gurten 21, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Ion Ionescu de la Brad bl. A75, sc. A, ap. 9, județul Timiș. 377. Cioban Alexandru, născut la 23 august 1969 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Ladislau și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 5020 Salzburg, Althofenstr. 1/28, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Cetății nr. 56, bl.
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
la 4 iunie 1968 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Sandor și Ileana, cu domiciliul actual în Austria, 1200 Viena, Klostenenburgerstr. 111/39, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, Str. Olteniței nr. 63, județul Bihor. 109. Cioban Ioan, născut la 7 aprilie 1950 în localitatea Tău, județul Albă, România, fiul lui Iacob și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1130 Viena, Gemeindeberggasse 61/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sebeș, str. Dorin Pavel nr. 71
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
7 aprilie 1950 în localitatea Tău, județul Albă, România, fiul lui Iacob și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1130 Viena, Gemeindeberggasse 61/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sebeș, str. Dorin Pavel nr. 71, județul Albă. 110. Cioban Elisabeta, născută la 14 iulie 1956 în localitatea Ohaba, județul Albă, România, fiica lui Dragomir Ioan și Mihaltan Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1130 Viena, Gemeindeberggasse 61/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sebeș, str. Dorin Pavel
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
Forma cu -ule dezvoltă diferite valori stilistice, în stilul conversației, exprimând atitudinea subiectului vorbitor față de interlocutor: ironie, desconsiderație, admonestare, dar și afecțiune, intimitate; forma în -e identifică: copile, băiete, ciobane, poete, moșnege, bătrâne etc., forma în -ule descrie: copilule, băiatule, ciobanule, poetule, moșneagule, bătrânule etc. Comportându-se adjectival, substantivele cu vocativul în -ule se caracterizează prin mutații semantice de tip metaforic, în planul lor lexical; substantivul copilule nu mai are ca referent extralingvistic un ‘copil’ ci o ființă umană înscrisă în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu o identitate distinctă și îi dă o amplă interpretare în capitolul Apoziția. (Idem, pp.619 - 634). Excluzând sintagme precum fluviul Dunărea, uncheșul Haralambie, strada Chopin, Mișu locotenentul etc. (II, pp. 128-130), situate fără îndreptățire alături de structuri ca Dănilă, starostele ciobanilor..., Mezinul, Alexandru..., Ion, vizitiul... etc. deosebirile între apoziție și clasa atributului în care este înscrisă sunt fundamentale și determină întrebări privind însăși identitatea ei sintactică: „Este apoziția cu adevărat o funcție sintactică - o variantă de atribut, generată prin dezvoltarea unei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
românești, Bucureștiul a apărut și s-a dezvoltat pe un teritoriu de veche locuire, după cum demonstrează descoperirile arheologice. Dar prima menționare documentară datează din 20 septembrie 1459, ca reședință domnească a lui Vlad țepeș. Denumirea se trage de la un legendar cioban Bucur. A devenit capitală permanentă a țării Românești la mijlocul secolului al XVII-lea, iar din 1862, după Unirea Principatelor, este capitala României. Treptat ajunge un însemnat centru manufacturier și comercial, apoi industrial, nod de transport etc. În prezent este cel
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
care se adăuga și transhumanța. în primul rând la noi s-au stabilit locuitorii din Ardeal, numiți ungureni sau mocani. La Gârceni, Știoborăni satele se împart în răzeși și ungureni, satul Bărtăluș Puiești în două părți distincte, Răzeși și Mocani. Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești. Locuitorii români din Bucovina s-au stabilit la Muntenii de Sus, Muntenii de Jos, Rafaila, iar cei de origine ucraineană la Dumești, Văleni
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cocos. căpșuni, banane, portocale Banane, nuci de cocos, mango, portocale, mandarine Nucă de cocos, curmale, rodii Banane, nuci de cocos, mango, potocale, rodii Sucuri naturale Băuturi răcoritoare sintetice Suc de roșii, portocale, papaya Roșii portocala Apă Ceaiuri de plante Traista ciobanului, lucerna, matasea porumbului, echinaceea, gențiana, senna, frunze de căpșuna Matasea porumbului, ardei roșu, rubarba Aloe, gențiana, tei, matasea porumbului, traista ciobanului Aloe, gențiana, tei, matasea porumbului, traista ciobanului, luminarica, podbal Mirodenii și condimente Piper, oțet, capere, murături, maioneza, ketchup, scorțișoară
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
potocale, rodii Sucuri naturale Băuturi răcoritoare sintetice Suc de roșii, portocale, papaya Roșii portocala Apă Ceaiuri de plante Traista ciobanului, lucerna, matasea porumbului, echinaceea, gențiana, senna, frunze de căpșuna Matasea porumbului, ardei roșu, rubarba Aloe, gențiana, tei, matasea porumbului, traista ciobanului Aloe, gențiana, tei, matasea porumbului, traista ciobanului, luminarica, podbal Mirodenii și condimente Piper, oțet, capere, murături, maioneza, ketchup, scorțișoară, vanilie Piper, oțet, boia, gelatina, capere, maioneza, ketchup, murături Piper, ketchup, amidon de porumb, scorțișoară, gelatina, tapioca Piper, amidon de porumb
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Suc de roșii, portocale, papaya Roșii portocala Apă Ceaiuri de plante Traista ciobanului, lucerna, matasea porumbului, echinaceea, gențiana, senna, frunze de căpșuna Matasea porumbului, ardei roșu, rubarba Aloe, gențiana, tei, matasea porumbului, traista ciobanului Aloe, gențiana, tei, matasea porumbului, traista ciobanului, luminarica, podbal Mirodenii și condimente Piper, oțet, capere, murături, maioneza, ketchup, scorțișoară, vanilie Piper, oțet, boia, gelatina, capere, maioneza, ketchup, murături Piper, ketchup, amidon de porumb, scorțișoară, gelatina, tapioca Piper, amidon de porumb, gelatina, boia, oțet, ketchup, murături, anason Băuturi
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
vândă nici un mânz în afara țării. Hergheliil e voievo dului erau atât de bine păzite, încât nici un om străin nu se pu tea apropia de grajd la mai mult de o bătaie de săgeată. Viața paznicilor hergheliilor era asemenea cu a ciobanilor de munte. Iarna dormeau pe zăpadă înveliți în cojoace cu glugă. Rânduielile îngrijirii și înmulțirii hergheliilor erau hotărâte chiar d e domn. Măria Sa în persoană îi învăța pe îngrijitori cu ce grăunțe să hrănească mânjii și caii învârstă, din ce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
împărat al...; rege al...; domn al...;) și denumirea țării în care a domnit. PE CARTE Ștefan cel Mare (1457-1504) VEDETA UNIFORMĂ ȘTEFAN CEL MARE, domn al Ștefan Lăcustă (1538-1540) Bogdan III(Bogdan cel Orb (15051517) Doamna Chiajna, soția lui Mircea Ciobanul, Ludovic al XIV-lea al Franței (regele Soare) Elisabeta I, regină a Angliei și a Irlandei ELISABETA I, regină a Angliei și a Irlandei (B. Publice) Moldovei ȘTEFAN LĂCUSTĂ, domn al Moldovei BOGDAN III, domn al Moldovei CHIAJNA, doamna domn
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Ce frumoasă este primăvara ! Octav Ghiorghiță A VENIT TOAMNA A venit toamna, aducând cu ea roade bogate. Razele soarelui cad printre vii și livezi, dezmierdând frunzele. Cerul senin este de un albastru strălucitor. Din lunci, răsună tălănci și fluiere doinind. Ciobanii își pasc oile liniștiți. În aerul călduț, este un miros dulce de fâneață și de sulfină. Pe dealuri, oamenii își adună strugurii pârguiți. În grădină, gospodarii recoltează legume și fructe. O lină pulbere de vânt adie peste lanul de porumb
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
liric. El este considerat liricul prin excelență al picturii noastre clasice. Dovada o furnizează analiza elementelor constitutive: lumina, spațiul, forma, culoarea. Dacă Andreescu slăvește materialitatea, densitatea lumii, Grigorescu face formele să plutească în aer, pictează pajiști însorite, păduri dese, luminișuri, ciobani cu căciuli mițoase, căruțași ce-și mână pe drumurile prăfuite atelajele de boi, țărănci torcând sau stând la poartă, care cu boi, căruțe venind de la bâlci, o natură liniștită, luminoasă, senină, primăvăratică. Dacă poporul nostru are conștiința unui peisaj românesc
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cine vine: Eurydice sau Infernul?!”(Nicolaie Dabija) Balada Miorița, prin ceea ce transmite, comunică, seamănă cu un poem orfic. Resemnarea în fața Destinului, dragostea pentru Natură, seninătatea cu care este întâmpinată moartea, aceasta venind ca o “mireasă”. “Nunta” ce are loc între cioban și Moarte face trimitere la întâlnirea dintre Orfeu (simbolul ființei marcate de păcatul originar) și Eurydice, zeița Infernului, în ambele cazuri participând elemente orfice. Orficii priveau actul morții ca o eliberare a sufletului dintr-o “temniță”, o ușurare în favoarea fericirii
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Farul din Alexandria. Tot Herodot i-a plasat Semiramidei de Assur originea în Ascalon, în Palestina. Era considerată fiica zeiței Decerto și a unui muritor. Rușinată că a născut un copil, zeița a abandonat-o la naștere, au crescut-o ciobanii și au hrănit-o porumbeii. Un demnitar s-a îndrăgostit de ea, a adus-o la Ninive unde a devenit soția regelui și, după ce soțul s-a sinucis, ea a devenit regina Asiriei. S-a ambiționat să construiască un oraș
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vrun frate de-al tău..." Nu, nu se poate. Cum să fi fost vrun frate, cînd eu n-am nici un frate?..." Chiar dacă n-ai, nu are-a face: a fost vreunul dintre-ai tăi, că sînteți, toți, la fel de răi, de la ciobani pîn' la dulăi, și niciodată nu-mi dați pace! Dar mă răzbun, ai înțeles?..." Și, fără altă formă de proces, s-a repezit ca un turbat la bietul Miel, în codrul depărtat s-a dus cu el și l-a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Negru-Vodă cu Manole. Locul de închinare nu se ridică la întâmplare: el este consacrat. Acolo a fost un templu dacic - putem presupune, după vechimea baladei. Părăsit de urmașii “lupilor”, locul de închinare este bântuit de Cel Rău, după cum îi povestește ciobanul lui Negru-Vodă: “Ba, Doamne,-am văzut/ Pe unde-am trecut,/ Un zid părăsit/ Și neisprăvit./ Cânii, cum îl văd,/ La el se răpăd,/ Și latră-a pustiu,/ Și urlă-a muțiu...” Domnul legendar este un cosmocrator, dar cine dărâmă creația
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pe Ghelmegi. Snopul de mitralieră îl prinsese pe inspector în bazin. Mai murise un băiat. Era îmbrăcat cu hainele mele. Aveam un dolman, o haină căptușită cu blană de oaie. S-a dus zvonul că am fost împușcat la Clocotici. Ciobanul Ungureanu și ideile bolșevice Preda a zis că are familie grea și se descurcă cu vecinii. Lui îi ziceam Plăieșu, iar în sat îi spuneau Lisandru lu’ Donu (de la Spiridon). A discutat cu locotenentul Ungureanu, un fost cioban din Albești
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
la Clocotici. Ciobanul Ungureanu și ideile bolșevice Preda a zis că are familie grea și se descurcă cu vecinii. Lui îi ziceam Plăieșu, iar în sat îi spuneau Lisandru lu’ Donu (de la Spiridon). A discutat cu locotenentul Ungureanu, un fost cioban din Albești. În ’48, când am fugit eu, o echipă de securiști cu un IMS a venit la munte să mă depisteze. L-au luat pe ciobanul Ungureanu. Au lăsat mașina și au plecat pe jos. “Să-i dăm și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
spuneau Lisandru lu’ Donu (de la Spiridon). A discutat cu locotenentul Ungureanu, un fost cioban din Albești. În ’48, când am fugit eu, o echipă de securiști cu un IMS a venit la munte să mă depisteze. L-au luat pe ciobanul Ungureanu. Au lăsat mașina și au plecat pe jos. “Să-i dăm și omului o armă!” Ciobanul avea bitușă (cojoc lung). Își lasă bitușa să alunece pe un umăr. “Lăsați că omu’ are ce-i trebuie!” De sub blană, s-a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
48, când am fugit eu, o echipă de securiști cu un IMS a venit la munte să mă depisteze. L-au luat pe ciobanul Ungureanu. Au lăsat mașina și au plecat pe jos. “Să-i dăm și omului o armă!” Ciobanul avea bitușă (cojoc lung). Își lasă bitușa să alunece pe un umăr. “Lăsați că omu’ are ce-i trebuie!” De sub blană, s-a arătat un ZB scurtat, modificat. “Ptiu! Ăsta putea să ne-mpuște pe toți!” Din simplu cioban, a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
armă!” Ciobanul avea bitușă (cojoc lung). Își lasă bitușa să alunece pe un umăr. “Lăsați că omu’ are ce-i trebuie!” De sub blană, s-a arătat un ZB scurtat, modificat. “Ptiu! Ăsta putea să ne-mpuște pe toți!” Din simplu cioban, a ajuns colonel, șeful Securității pe județul Vâlcea. “Costică Ungureanu a fost cioban. Era foarte inteligent. El chiar credea în ideile bolșevice. Mergea cu oile și purta în traistă istoria partidului comunist sovietic. De aceea, noi îi ziceam Ceapaev. L-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
umăr. “Lăsați că omu’ are ce-i trebuie!” De sub blană, s-a arătat un ZB scurtat, modificat. “Ptiu! Ăsta putea să ne-mpuște pe toți!” Din simplu cioban, a ajuns colonel, șeful Securității pe județul Vâlcea. “Costică Ungureanu a fost cioban. Era foarte inteligent. El chiar credea în ideile bolșevice. Mergea cu oile și purta în traistă istoria partidului comunist sovietic. De aceea, noi îi ziceam Ceapaev. L-a scăpat din gheare pe Nicu Diaconescu. A fost șeful Securității din Vâlcea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]