3,124 matches
-
Înainte vreme femeile se dezgoleau în părțile superioare; acuma se dezgolesc în cele inferioare. Unii însă opinează că aceasta, departe de a fi o scoborâre, este o urcare. Vechile mode ermetice și pudice care făceau scandal pentru un colț de ciorap vizibil sau un colț de sân, erau o adevărată calamitate și se confundau cu imoralitatea. Ceiace era ascuns era dorit; și cu atât mai dorit cu cât era mai ascuns. În acest frâu și în această violență se ascundeau lubricitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
corectă decât în alte provincii, dar limba scrisă, limba literară cuprinde și vocabularul. Fiecare provincie participă la tezaurul comun. Literatura aduce în circulație și cuvinte specifice ale provinciilor, după cum îi dictează principiile realismului. Un personaj din Moldova nu va spune ciorap, ci colțun; nu va spune zeamă de varză, ci moare de curechi etc. Lângă șaua modernă, poporul din alte regiuni are și tarnița, șaua de lemn țărănească. Limba literară e una și îmbogățirea ei vine prin scriitorii de pretutindeni ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
castraveți z. de varză a zice a spune a merge a se duce a umbla (rău întrebuințate) miel, noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc strâjnic tretin (confuzie) cotei, boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz) caras
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și pepenele galben ("lubeniță" "harbuz" și "pepene" "zămos"). La București n-am auzit decât o expresie pentru lemnele întrebuințate în gospodărie: "a sparge lemne". Lemnul se "despică", "se curmă", "se taie". Se "sparg" cu toporul numai rădăcinile de bușteni. Cearceaf, ciorap, turcisme, față de prostire și colțun. 1956 EPITAF* (Găsit între hârtiile rămase de la un vechi poet ieșean) Costică Arsenescule, În viață tu umblași Cu caii nărăvași Cu caii de cotigă La noi la Călărași. Decât o viață crâncenă Cum nu s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
desgolea în părțile superioare; acuma se desgolește în cele inferioare. Eu însă nu sunt de părerea celora care caută în coborârea nivelului moral explicația acestui fenomen de urcare. Vechile mode ermetice și pudice, care făceau scandal pentru un colț de ciorap vizibil sau un colț de sân, erau o adevărată calamitate și se puteau în adevăr confunda cu imoralitatea. Ceia ce era ascuns, era dorit; și cu atât mai dorit, cu cât era mai ascuns. În acest frâu și această violență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
op.cit. p.360; 1 Coș mic care trage fumul de la o sobă lăturalnică și îi dă drumul într-un coș mai mare; 2 Tupilată, joasă; 3 corect cheotori, loc unde se împreună bârnele la colțurile caselor; 4 un fel de ciorap fără talpă, făcut din dimei sau din postav, care îmracă piciorul din gleznă până la genunchi; 5 escroci, oameni de nimic; 6 flecar; 7 nume dat unei specii de lalele; 8 pirpiriu, slab; 9 vas de lemn pentru lături; 10 loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
puține la număr, ceea ce înseamnă multă răbdare. Toți se îmbracă cam la fel, pentru a începe o nouă etapă din camino. Dar înainte să plece cei mai mulți servesc micul dejun în bucătărie. Mulți coboară desculți sau cu șosete sau ciorapi, somnoroși, fără chef de vorbă, servind un sandviș consistent, o cană cu lapte, o cafea sau ceai. Apoi se pregătesc de plecare, trag aer adânc în piept, își urează unii altora ,,buen camino” și pornesc la drum. Soarele încă nu
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
serviciul militar. Totuși, a obținut gradul de căpitan în rezervă. Activitatea sa profesională de inginer textilist a desfășurat-o din anul 1954 până la pensionare în cadrul Ministerului Industriei Ușoare la întreprinderea de tricotaje „Adejgo” din București, având ca profil de producție ciorapi pentru femei pe lângă blănuri și alte produse textile În cadrul acestei întreprinderi de textile a îndeplinit mai multe atribuțiuni și anume: șeful secției de blănuri, șef al serviciului tehnic și șef al serviciului de control tehnic. S-a pensionat la limită
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
față de patrie, față de soții, copiii, părinții, rudele și compatrioții plecați să lupte pe front. Comitetele de femei (Doamnele Române) din Fălciu și Huși au contribuit prin numeroase ofrande venind în sprijinul răniților. Acest comitet a oferit gratis armatei: scamă, pânză, ciorapi de bumbac, cămăși de pânză, perne, șervete. Ilustrăm această contribuție și prin câteva nume: Smaranda Papadopolu din comuna Cozia, I. Soianovici, Zamfira Tăutu, Zamfira Panaitescu, Maria Mărgărit. Au mai contribuit locuitorii din comunele Șchiopeni, Hoceni (Gheorghe Marta), Mălăești, Idrici, Albești
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
normă Într-un club de noapte din Village. Era tot timpul neras și avea un aspect mizerabil. Purta o singură cămașă, pe care și-o spăla cam la o săptămînă și o usca pe calorifer. Ca să pună capac, nu purta ciorapi. Îl aprovizionam la el acasă, Într-o cameră mobilată jegoasă dintr-o clădire de cărămidă, pe Strada Jane. Mă gîndeam că e mai bine să-i duc acasă decît să mă Întîlnesc cu el În altă parte. Unii oameni sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
suspectul numărul unu, cu Nick urmînd foarte aproape și Chris la mică distanță, pe locul al treilea. Desigur, era Întru totul posibil ca Marvin să aleagă calea ușoară de a face rost de bani ca să-și cumpere o pereche de ciorapi. Nick le vindea și unor salariați respectabili din Village, care-și permiteau din cînd În cînd „o doză de distracție”. Acest gen de cumpărători constituie un risc major din cauza fricii. Le e frică de poliție, le e frică să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
de la mine nu le-a văzut. Chiar la closet se ducea cu santinela. De la noi n-a primit nici o știre și o singură dată am avut [știri] de la dânsul, când a trecut servitoarea și a scos un mic bilet din ciorap. Nu le era permis să citească și [încă] mai puțin să scrie, să vorbească cu cineva, să se uite pe fereastră. În frângea însă ordinul și îl vedeam zilnic când treceam pe trotuarul din față sau din curtea palatului, peste
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
trebuiau să fie. Vrăjmașul însă, drept cadou de Anul Nou, începu mai întâi rechizițiile cu zahărul și urmă cu automobilele, benzina, petrolul, țițeiul, spirtul, sticle goale, butoaie și o listă lungă de alimente. Apoi 20 000 cămăși, izmene, flanele, brâuri, ciorapi, plăpumi, perne, saltele și 1 000 blănuri. Ce blesteme s au ridicat din inimile și gurile celor care au rămas dezveliți în casele înghețate, fără lemne și cărbuni! Unde era o familie numeroasă, lăsau o singură plapumă, sub pretext că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
o fetiță pe care o cresc în vederea călugăritului; deși legea se opune la această ceremonie înainte de vârsta de 40 de ani, se văd la biserică tot atâtea tinere câte bătrâne. Locuința le este de o curățenie exemplară, umblă numai în ciorapi pe scândurile albe ca zăpada, puține icoane sunt frumoase, mai ales la cele bătrâne, câteva Ierusalime, mari pânze pictate cu întreaga viață a lui Iisus, despărțite în mii de compartimente, cele mai vechi în stilul bizantin, cu un colorit cald
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la masa cea lungă, maicile circulau împrejur, îi serveau și le vorbeau cu dragoste. Bieții oameni erau într-o stare de jale: slabi morți, murdari, desculți, curgeau zdrențele după ei. S-au găsit pentru cei mai goi câteva cămăși, izmene, ciorapi, flanele și chiar pantofi. Fiecare a primit, pe lângă pâinea, pe lângă strachina lui, și un ștergar. Maicele au promis să le mai facă ciorapi de lână, flanele și chiar rufe. În zilele următoare, Lia a scos din cuferele ei îmbrăcăminte și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
morți, murdari, desculți, curgeau zdrențele după ei. S-au găsit pentru cei mai goi câteva cămăși, izmene, ciorapi, flanele și chiar pantofi. Fiecare a primit, pe lângă pâinea, pe lângă strachina lui, și un ștergar. Maicele au promis să le mai facă ciorapi de lână, flanele și chiar rufe. În zilele următoare, Lia a scos din cuferele ei îmbrăcăminte și livrele aduse din casa d-nei Stolojan și le-a făcut haine, cu ajutorul maicelor. Sus la dânsa se organizase un adevărat atelier. În fine
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
240 a fost din nou silit să reia guvernul.]( Ediția a II-a, 1996, p. 202.) D. Lascăr Catargi sosi pe neașteptate, încărcat cu lucruri de la Paris, de care știa că fuseserăm lipsiți în acești ani din urmă, până și ciorapi și perii de dinți. A făcut 12 zile de la Paris la București, din care trei în Roma. L-am poftit la dejun cu dr. Angelescu, care sosise cu el, ne-a povestit misiunea lui în America și ne-a mirat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Niciodată țara nu fu mai săracă; niciodată omul nu fu mai mâhnit. * Bogații plâng cu lacrimi de perle veritabile. * Pe vremea haiducilor, mai făcea câte cineva dreptate. * Punga cu gura largă e mereu goală. * Românul nu mai ține banii la ciorap, fiindcă nici ciorapi nu mai are. * În băncile noastre, pierderea banilor este asigurată. * Stelele de cinema sunt cele mai căzătoare; cele de televiziune nu sunt deloc. * Umorul nu a fost inventat pentru a stimula râsul, ci gândirea. Deși este dens
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
fu mai săracă; niciodată omul nu fu mai mâhnit. * Bogații plâng cu lacrimi de perle veritabile. * Pe vremea haiducilor, mai făcea câte cineva dreptate. * Punga cu gura largă e mereu goală. * Românul nu mai ține banii la ciorap, fiindcă nici ciorapi nu mai are. * În băncile noastre, pierderea banilor este asigurată. * Stelele de cinema sunt cele mai căzătoare; cele de televiziune nu sunt deloc. * Umorul nu a fost inventat pentru a stimula râsul, ci gândirea. Deși este dens populat, Pământul pare
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
rareori se utilizau fuste numai pentru bolnavele în stare mintală mai bună. Existau fuste de cit, dar numai câteva. Bolnavele umblau descălțate, existând doar 24 de perechi de papuci și acelea stricate și ținute la magazie. Pentru iarnă se îmbrăcau ciorapi de postav și "spenlere" din același material, dar ambele articole erau în număr insuficient. Câteva polci, "pestelci" etc. completau inventarul de îmbrăcăminte aflat la Ospiciu. Existau perne umplute cu lână, dar toate erau rupte. Inventarul, în general, lăsa impresia de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
erau șase cu toții, cel puțin așa mi-a spus tata. Bunicul era însoțit la baie cu pistolul în ceafă. Percheziția a durat cam cinci șase ore. Ore de coșmar. Spre dimineață, unul dintre securiști ne-a cerut să-i dăm ciorapi de lână și flanele călduroase. Apoi au pus sigiliu pe odaia bunicului, pe care l-au dus ținându-l strâns de brațe, ca pe un criminal periculos, spunea Andrei Voiculescu, nepotul poetului, în ziua de 8 aprilie 1985, răspunzând întrebărilor
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
trecut ceea ce însemnau acele cuvinte. Pentru că e foarte clar că ele au nevoie de traducere. La vârsta aia, vorbești o limbă necunoscută. Ceva de genul: TOTA ABUDA(?), TUTA, ABALU-BALUBA, NUNA (luna), PUTA, BABA (?), BABO (bravo), IA (Eu), BEA!, NA-NA!, CIOPA (ciorap), GHEATA, MIAU-MIAU!, BE! MU! MOR-MOR!, TOTOR (tractor), BOABA, NU-MA (nu mai este), PEPE (pipi), MEME (mimi), NENEA. La un an și șase luni, învățasem cuvintele: APA, COCA (Lumi, vară-mea), ANA, ANI, TOTOFI, CACOFI (cartofi), UNA (luna). Prima propoziție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Despre cum, bând la soare, corpul uman se transformă într-un alambic. Esofagul, intestinele, la fel ca mățăraia de la un alambic, penisul pe post de țeavă pe care se scurge lichidul, tăria rezultată. Sub efectul căldurii. Miruna îmi arată niște ciorapi pe care și i-a cumpărat de la o tarabă din zonă. Am văzut odată o tipă mai purie, care voia cu orice chip să-i cumpere soțu’ storcător de fructe. Amenința că se sinucide dacă nu-i cumpără bărba-su’ unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
dovadă că asta îl obosește. Așa zicea cineva. - Bă, sare Pif, când te aud că spui un nume, parcă urmează un citat. Te-ai dilit, nu mai citi! Ea îi dă înainte cu Poiana Brașov, vrea jacuzzi. Și-a luat ciorapi și acum trece la investiții mai serioase. Dacă auzeam la alta, aș fi zis că e o proastă. La Miruna e altceva! Obiectele în mâna Mirunei. Cum prind viață, despre asta ar trebui să scriu, dar nu pot. Ar trebui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
amoroase nu chiar din cele mai culpabile, se price peau să-și condimenteze gustul lor delicat după excentricitățile atât de necesare uneori În practica amorului cerându-mi să le pun cu anticipație pe măsuța lor de noapte, În sân, În ciorap sau sub pernă, ca o răsplată a sacrificiilor și caznelor lor amoroase, „sutarul“ simbolic, trecut cu chicoteli de râs prin barba lor nepieptănată, ca „saftea“ În noaptea aceea. Astea nu exclud, bineînțeles, amorul zis dezinteresat, ca un fenomen rarissim și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]